Page 35 - Albina_1959_09
P. 35
T em elia
recoltei viitoare
Cu cîteva luni în urmă. tar, pe cînd la gospodăria
pe vrem ea treierisului. o de stat Grabăt. din acelaşi
ştire publicată în ziare a- raion, unde sem ănatul a în-
nunta că la aospodăria de tîrziat pînă la 26 octombrie,
stat Teremia M are s-a obţi recolta a fost mai mică cu
nut o producţie medie de 500 kq. la hectar. Faptul a-
4.603 kg- arîu la hectar, iar cesta se explică prin aceea
pe o parcelă de 9 ha.. 7.200 că qrîul sem ănat devreme
kq. qrîu la hectar. V estea a răsare la timp. se dezvoltă
uimit pe mulţi si a dat loc bine pînă la venirea zăpe
la discuţii aprinse. Care să zii, căpătînd astfel puterea
fie secretul unor asemenea de a rezista la aerurile
recolte ? — era întrebarea iernii.
firească. Răspunsul poate fi Semănatul trebuie să se
căutat nu numai la aospodă facă la o adîncime de 6—7
ria de stat Teremia. ci si la cm., pentru ca plantele să
gospodăria colectivă din
Deduleşti, raionul Filimon aibă posibilitatea să prindă
Sîrbu, care a obtinut re rădăcini puternice.
colte de aproape 3.000 ka- Experienţa anului trecut,
qrîu la hectar, ca si la alte care a fost secetos, nefavo
num eroase unităti aaricole rabil culturii arîului. a do
socialiste. Peste tot însă se_- vedit că acolo unde s-au
cretul recoltelor record stă respectat regulile aqrotehni- Folosind sănunţă de bună caUtaie, colectiviştii din comuna Ştiubei, raionul Rtmnicu Sărat• au ob
în aplicarea la timp a tutu ce, s-au obtinut recolte mari ţinut în acest an o producţie medie de grîu de peste 2.000 kg. la hectar-
ror recom andărilor agroteh la hectar. Astfel colectiviştii In fotografie: preşedintele gospodăriei agricole colective, Nicu Crăciun (mijloc) controlează calita
nice. din Peretu, raionul Roşiori, tea seminţei de grîu pentru însăminţ ările din această toamnă.
De aceasta trebuie să ti- au obtinut în medie peste
nem seama mai ales acum. 2 000 kg. qrîu la hectar, iar
cînd timpul însăm întărij cei din Umbraresti, rea. Ga
qrîului a sosit. Trebuie să laţi peste 2-200 kg. Tinînd SĂ GOSPODĂRIM CU P R IC E P E R E
avem mereu prezent în min seama de toate acestea, uni
te faptul că, de executarea tăţile fruntaşe din toate re-
qiunile tării au trecut la în-
la timp şi în bune conditi- Ş I CH IBZU IA LĂ
uni a însăm întărilor de săm întatul qrîului. Colecti
viştii din regiunea Constan
toamnă depinde într-o mă ta bunăoară, au însăm întat
lor este
podărie. Datoria
să
sură foarte mare soarta re pînă acum 50 la sută din Am să vă spun în cele ce ur ştie şi agricultură* şi viticul Fotache şi Patrichi Petrache au
mează cîte ceva din experienţa
avut de lucrat cîte 72 ari de
coltei viitoare. Ce avem suprafeţele planificate. noastră organizatorică. Şi am tură, şi zootehnie. Dacă nu floarea-soarelui. La recoltare, ce
deci de făcut ? Urmînd exemplul lor, pes să înceip cu planul fiindcă el stă ştiu, cum ar putea să-şi dea să vezi ? De pe suprafaţa lu
In primul rînd trebuie ter te tot trebuie să se treacă la baza activităţii gospodăriei, seama de calitatea lucrării ? crată de primul s-au scos cu
minate în cel mai scurt din plin la însămîntări. In ne ajută, pornind de la realită Brigadierii noştri sînt trecut* 370 kg. mai mult. Am cercetat
timp lucrările de pregătire unităţile socialiste să fie ţile concrete, să ştim ce va fi prin şcoli. Ion Diaconu a făcut o şi am aflat că la prăşit Petra
a terenului şi de fertilizare iniţiată întrecerea socialistă mîine sau peste un an, ne a- şcoală de brigadieri de 3 luni che s-a grăbit, gonind să înde
a solului. O parte din su pentru folosirea timpului op jută să ne cunoaştem forţele şi la Zebilu şi o alta de 5 luni, de plinească norma Şi să-şi facă
prafeţele destinate însămîn- tim si însăm întarea unor să Ie folosim cum trebuie. La legumicultori, la Alexandria. Şi timp astfel pentru ale lui. Iu
tării qrîului a fost cultiva suprafeţe cît mai mari. Este noi există obiceiul, ca-n multe ceilalţi au învăţat. Pe de altă grabă a tăiat din fire. a rărit
tă cu porumb si alte culturi. recomandabil ca fiecare sfat locuri de altfel, ca sarcinile mari cultura şi rezultatul s-a văzut
Trebuie urqentată eliberarea popular comunal, fiecare ale gospodăriei să fie reparti la recoltă. Acum primul o să
acestor terenuri prin recol zate pe brigăzi, pe echipe, pînă primească retribuţie suplimenta
tarea qrabnică a culturilor unitate socialistă, să în la ultimul dintre colectivişti şi Vă împărtăşim ră, iar al doilea nu. Lucrurile
tîrzii. Să se folosească în tocmească un plan opera să fie bine cunoscute de aceştia. dtp ettpetlepia poastră n-au rămas aşa, ci au fost ana
acest scop toate forţele e- tiv al campaniei de însă De un an de zile experimen lizate în fata colectiviştilor,
xistente, iar porumbul să fie m întări, să urmărească si să tăm metoda brigăzii complexe. spre învăţătură.
recoltat împreună cu co sprijine îndeplinirea întoc Am înfiinţat întîi două brigăzi. Avem o grijă deosebită pen
cenii. mai a acestui plan. Ele au dat rezultate bune. In parte brigada însăşi s-a dovedit tru ca oamenii să nu se vîntu-
Terenurile eliberate tre brigada complexă forţele de o şcoală a răspunderii, discipli re. E o lege aprobată de toti,
buiesc arate adine.^ Expe Colectivele căminelor cul muncă pot fi folosite ma; cu nei, priceperii de organizator. ca nimeni să nu-şi părăsească
rienţele au dovedit că pe te turale să sprijine prin toa chibzuială îndreptîndu-le la un Munca în brigadă a ridicat pînă brigada, cu atît mai mult şefii
renurile arate la 28—30 cm. te mijloacele această acţiu moment dat acolo unde-i cerin acum 50 de şefi de echipă din de echipă şi brigadierii. Se mai
şi peste 30 cm. adîncime, ne. Prin munca de la om la ţa mai mare. Iată, de pildă, în tre simpli colectivişti. Dintre şe întîmplă uneori şi altminteri.
s-au obtinut sporuri însem brigada I a, brigadierul a pro fii de echipă s-au ridicat în Un tînăr dintr-a I-a, îşi alege
nate de recoltă. Acolo unde om, prin articole la aazete- cedat bine cînd a pus colecti munca de brigadieri Fotache iubita dintr-a IV-a. Se căsăto
există posibilităţi, să fie fo le de perete, lozinci si în viştii de la vie, unde n-a înce Bejan şi Gelu Munteanu. In resc şi neavînd încotro, îi dăm
losite pluqurile cu antetru- demnuri să fie popularizate put încă grosul lucrării, să dea brigada lui Fotache a crescut, aprobare să-şi ia tinăra nevastă
pite si scormonitori care rezultatele aplicării tehnicii ajutor la culesul porumbului. devenind cel mai bun brigadier în brigadă. Adică o ia mai bine
afinează uniform pămîntul. Brigadierii noştri sînt mereu din g.a.c, Gheorghe Grigoriţă. zis în sectorul său, fiindcă satul
A rătura bolovănoasă de pe avansate în obţinerea unor pe cîmp. Uneori stau şi cîte 16 Şcoala brigăzii cultivă la colec e împărţit pe sectoare, 4 la nu
solurile qrele trebuie mă- recolte bogate. ore în mijlocul brigăzii. Fireşte tivişti simţul răspunderii, în măr.
runtită prin lucrarea cu ara- Să trecem cu toate forţe că ei nu sparg munţii, dar mi lătură unele porniri nesănătoa In cuprinsul aceluiaşi sector
pa, cu polidiscul sau cu tă- le la executarea arăturilor siunea pe care o au, aceea de a se. Ascultaţi o întîmplare: locuiesc şi brigadierul, şi şefii
văluguri qrele. Semănatul organiza şi a da îndrumări con încă de la începutul anului de echipă, şi membrii brigăzii,
într-o arătură bolovănoasă şi însăm întărilor de toamnă, Ei pornesc toti o dată la trea
determină o răsărire neuni punînd astfel o temelie trai crete, nu-i mai uşoară. Aici se fiecăruj colectivist i s-au repar bă. Brigada ajunge să fie
formă şi scăderea recoltei nică recoltei viitoare. cuvine să spunem că brigadierii tizat sectorul de lucru şi lucra un colectiv puternic şi unit. şl
pentru gospodărie ăsta-i un tu-
cu 15—30 la sută. trebuie să fie printre cei mai rea, ţinîndu-se seama de price cru tare bun. Mai avem însă şl
O atenţie deosebită tre ing. M. BOGDAN bine pregătiţi oameni din gos- perea şi puterea lui. Patriciii plimbăreţi. Ei ocolesc locurile
buie acordată aplicării în de muncă unde în anumite se
grăşămintelor. Acolo unde zoane nu se pot strînge prea
există posibilităţi, să se îm multe zile-muncă şi fug înspre
prăştie înainte de semănat acelea (ca de pildă la săpături
200—300 kq. superfosfat la (7 .cooperativă fie c&nsum de şanţuri) unde pot aduna şi
hectar. Aceasta în special 5 zile-muncă într-o zi. Iată. de
pe terenurile care au fost pildă, cum şi-a desfăşurat acti
ocupate cu porumb, plantă - FRUNTAŞĂ ^ eeeeeeeee vitatea unul dintre aceştia (e
care sărăceşte solul în sub vorba de Ion Iordache). In fe
stanţe nutritive. Să se folo bruarie el a avut 15,40 zile-
sească la maximum înarăsă- Oricînd ai intra şi în oricare Procedînd astfel se realizează dină de legume şi zarzavaturi, muncă, în martie 57, în aprilie
mintele naturale existente, din cele zece unităti ale coope pe de o parte satisfacerea plus toată recolta de floarea 24, în mai 30, în iulie 46, în
înlăturîndu-se practica dău rativei de consum din Făcăeni, cerinţelor cumpărătorilor, iar soarelui ce va fi realizată în august 14. Comparati-le de la
nătoare de a arunca gunoiul raionul Feteşti. constaţi o pe de alta se evită blo acest an. S-a mai expediat la o lună la alta şi o să trageţi
de grajd la marqinea satu mare afluientă de cumpărători, carea fondurilor în mărfuri oraş prin cooperativă o canti învăţătura pe care am tras-o şi
lui- o activitate comercială intensă. care se vînd cu greutate. Ur tate de peste 2.200 kg. miere noi. .,Să combatem pe vînătorii
Trebuie qrăbită preqătirea O vizită prin unităţile aces marea firească a acestui pro de albine, peste 100.000 ouă şi de norme! Nestatornicia lor e
seminţei, condiţionarea si teia ne dovedeşte că maga cedeu o constituie faptul că ac multe tone de caise şi alte fruc un fenomen nesănătos şi ne
tratarea ei. întovărăşirile a- zinele sînt bine aprovizionate tivitatea cooperativei se duce te. Anul trecut valoarea glo demn de numele de colectivist".
qricole să fie sprijinite pen cu mărfurile cele mai necesare cu fonduri proprii, fără ca ea bală a contractărilor s-a ridi Buna organizare a muncii în
tru a termina strîngerea se şi de bună calitate. Rafturile să aibă nevoie de împrumuturi cat la 783.000 lei; anul acesta, gospodărie duce, printre altele,
minţei în comun si condiţio sînt încărcate cu mărfuri in de Ia stat. numai achiziţii s-au făcut pînă la economia de zile-muncă. Anul
narea ei. dustriale, cu ţesături, de mo îndeplinind cum se cuvine acum de circa 500.000 lei. trecut s-a făcut o economie de
In toate reaiunile tării e- dele şi calităţi diferite, pentru sarcina sa de aprovizionare a Această bogată activitate co 53.000 zile-muncă. Valoarea zi-
toate gusturile, cu încălţăminte
ţăranilor muncitori cu produse
xistă condiţii pentru a se solidă şi plăcută, cu fel de fel necesare traiului, cooperativa mercială pe linia dezvoltării lei-muncă a crescut astfel -cu 25
la sută.
trece cu toate forţele la în- de alte produse necesare săte de consum din Făcăeni este tot schimbului dintre oraş şi sat,
săm întarea griului, astfel nilor. odată un factor activ în acţiu a dat cooperativei posibilitatea Azi fondul de bază al gos
ca această lucrare să fie ter Vînzătorii cooperativei au în nea de valorificare a produse să realizeze un venit brut anual podăriei este de peste 2.000.000
minată cel mai tîrziu oină această privinţă un rol impor lor agricole din comună. Anul de circa 250—300.000 lei, ast lei, iar venitul de 2.354.000 lei.
la 15 octombrie în regiunile tant ei fiind cei care au con acesta, de exemplu, fiecare din fel că de cîţiva ani încoace Cultura plantelor de cîmp, le-
fiecare cooperator primeşte un
nordice si pînă la 20 octom tact direct cu cumpărătorii şi tre membrii celor două gospo micultura, viticultura, ne aduo
brie în cele sudice. Insămîn- de ei depinzind în mare măsu dării colective dig comună a beneficiu de 20 la sută din su an de an venituri tot mai mari.
ma depusă. De aceea. a e de
tarea cît mai de timpuriu a ră satisfacerea cererilor aces contractat cu statul, prin coope mirare că încă de acum doi Acesta este în mare măsură r<n
qrîului este o măsură care tora. rativă, diverse produse, totali- ani (imediat după colectiviza dul bunei organizări a muncii,
hotărăşte recolta la hectar. Atunci, cînd în magazin nu zînd 80.000 kg. grîu, 110.000 kg. rea întregii comune) toti locui
se găseşte un produs cerut de porumb, 10.000 kg. floarea soa torii s-au înscris în cooperati pînă în cele mai mici comparti
De pildă la gospodăria de relui etc. La aceste cantităţi mai
cumpărători, vînzătorii notează vă, convingîndu-se încă o dată mente ale gospodăriei.
stat Pordeanu din raionul într-un caiet obiectul cerut şi trebuie să adăugăm pe cele că prin asocierea Şi în această
Sînnicolaul Mare, griul în- numărul cererilor. In acest fel contractate cu statul de către direcţie vor contribui mai mult VASILE TOFAN
conducerea cooperativei e infor cele două gospodării colective, la ridicarea nivelului lor de preşedinte al gospodăriei
săm întat între 1—5 octom mată exact asupra mărfurilor însumînd 900 tone grîu, 820 trai. agricole colective „Filimon
brie a dat o recoltă medie cerute mai mult şi le aduce tone porumb, producţia de pe Sîrbu" din corn. Smulfl,
de 2.000—2.615 kg. la hec tn cel mai scurt timp posibil. o suprafaţă de 23 hectare gră- GH. POPESC0 raionul Bujoru
