Page 36 - Albina_1959_09

Nu s au stins bine ultimele a*
corduri ale cîntecelor care aură»
sunat cu prilejul celui de al
r
V lea Concurs al artiştilor ama­ m i-au aspu
tori şi iată că în uzine şi la sate
încep pregătirile pentru un nou
eveniment artistic de masă — Tu, m eşter fluierar din munţi, să-m i sf
al doilea Festival bienal „I. L. De unde ţi-ai cioplit, din ce pădure.
Caragiale" al echipelor de tea­
tru ale sindicatelor, căminelor Un fluier cum nu e al nim ănui,
Şi su nâ-aşa, ca nicăieri aiure 7
culturale şi caselor raionale de
cultură. Să-mi spui pe urm ă cine te-a-nvâţat
La primul Festival, desfăşu­ Sâ-1 m inuieşti cu-atîta m ăiestrie
rat în anul 1958, au participat De spui ce vrea poporu-intreg din sa
numai din cadrul Aşezăminte­ De sunâ-n el atita bucurie 7
lor Culturale 5.500 echipe de
teatru, 250 echipe de teatru de Să-m i spui, tu, m eşter cîntăreţ din gi
păpuşi şi peste 3000 de recita­ De unde oare glasul ce-1 mlădii.
tori şi cititori artistici. Atunci s-a De simt in el şi dragoste şi' ură
alirmat talentul artiştilor ama­ Cerc de citit la casa colectivistei Martfa Bolache din comuna Ştiubel, re- De parcâ-ntr-însul cîntâ mii şi mii ?
tori din sate ca Budişteni Pi­ giunea Ploeşti. Aici, învăţătoarea Elena Zamfir vine să citească In faţa co­
teşti, Armeniş-Timişoara şi al lectiviştilor pagini din diferite romane. Să-mi spui pe urm ă cine te-nvâţarâ
celor de la casele de cultură Sâ pui in m lădierea vocii tale,
din Tg. Ocna şi Rm. Vîlcea. A titea bucurii ce cîntă-n ţa ră
D upă atitea secole de jale 7
Fără îndoială că
la actualul festi­ DOILEA FESTIVAL Cum faci, tu, m eşter bun de alău tă
val se vor pre­ De-ţi jo acă degetele ca nebune
C înd astăzi cînţi un brîu sau o bătutâ
zenta cu mult mai De parc-cri ţese borangic pe strune 7
multe echipe decît TEATRU AMATOR
în trecut. De astă- Şi m i-au răspuns toţi m eşterii din ţar
dată, alături de formaţiile toriul. Instructorii şi artiştii ..Cei care rămî-n singură" de — Nu m ai cîntăm acum du pă ureche
căminelor culturale Şi caselor amatori trebuie să aleagă acele Lucia Demetrius, „Fata tatii A şa cum au cintat odinioară
de cultură vor participa şi piese care prin prezentarea lor cea frumoasă" de Ion Ghelu- Cei lău tari tocmiţi în lum ea veche.
cetle ale sindicatelor. In să aducă un aport la rezolvarea Destelnica, „Logodna furtunoa­ Azi sufletul ni-i sprinten şi vioi
felul acesta se va realiza un problemelor ce se pun în comu­ să" de Ernest Maftei, „Sprîn- Şi vesele ni-s cîntecele toate,
preţios schimb de experienţă na respectivă- Eficacitatea mun­ cene ca aripile rîndunicii" de C -am învăţat acum a alte, noi,
care va duce la creşterea cali­ cii este şi de astă-dată criteriul Siito Andras, „Cel din urmă" Şi toate-s cintece în libertate.
tativă a echipelor de teatru. De care vine să dovedească dacă de Gh. Ţenţulescu-
asemenea, creează posibilita­ formaţia artistică s-a orientat d em o st en’f b<
tea folosirii mai juste a forţelor bine sau nu în munca sa. Festivalul care se va desfăşu­
artistice de specialitate, astfel Pentru cel de al II lea Festi­ ra din ianuarie pînă în decembrie
încît îndrumările actorilor pro­ val bienal echipele au la dispo­ 1960 se află acum în perioada
fesionişti să fie date la timp. ziţie un repertoriu bogat- Dra­ pregătirilor, deci într una din
Menirea acestui festival este maturgi de frunte ai ţării noas­ etapele cele mai importante din Brigada artist
de a face să crească numărul tre ca Lucia Demetrius, Horia viaţa echipelor. In lunile oc­
colectivelor artistice şi al artiş­ din Feteşti
tilor amatori. In acelaşi timp el Lovinescu, Mihail Davidoglu, tombrie noiembrie ale acestui
are scopul de a stimula activi­ Tiberiu Vornic, precum şi alţi an, se stabilesc repertoriile, se
tatea permanentă a echipelor scriitori au orent opere într un pun în scenă piesele, se desfă­ Brigada artistică de agitaţie sate. Ei au ajutat
prin organizarea unor specta­ act destinate echipelor de ar­ şoară activitatea obştescă. Echi­ a casei de cultură din Feteşti la îmbunătăţirea c
chipelor existente,
a devenit cunoscută în toată ţara
cole teatrale atît în comuna res­ tişti amatori. După primul pele de teatru, formaţiile de pă­ în urma succeselor obţinute cu date la s«te erau ;
prilejul
ale
diferitelor
faze
pectivă cît şi în satele înveci­ festival sau realizat 50 de puşari, recitatorii şi cititorii concursurilor artistice de ama­ ţii pentru activi:
Fiece spectacol e
nate. piese noi dintre care 27 origi­ artistici au datoria să desfă» tori. La ultimul concurs, briga­ discuţii ample în ■
da a obţinut premiul I. atît pen­
se făcea un preţio:
Este îndeobşte cunoscut fap­ nale şi 23 traduceri. Dintre şoare în această perioadă o tru programul prezentat, cît şi experienţă.
tul că baza ideologică a mişcă­ acestea amintim cîteva dintre muncă temeinică pentru a pentru munca desfăşurată în ca­ Astfel, la Pietre
rii artistice, cheia succeselor piesele a căror tematică este asigura succesul celui de al drul raionului. Acest aspect din au scos la iveală 1
activitatea brigăzii, care nu se
gada din comună n
acestei mişcări, devenită de axată pe problemele transfor­ II-lea Festival bienal de teatru vede pe scenă, este demn de în mod gradat rep
masă în ultimii ani, este reper- mării socialiste a agriculturii: „I. L. Caragiaie". toată preţuirea. există o îndruma
competentă, c«>ea c
Aşa cum în uzină mais­
trul îl învaţă pe ucenic tiştii amatc ă
meseria, aşa cum pe ogoa­ mişcarea în scenă,
re inginerul îl învaţă pe să­ drumărilor date pe
Şl se uită-n patru părţi tean să aplice metode agroteh­ ională de cultură i
C a sâ v ad ă unde sînt. nice, brigada artistică a unei cei din Pietroiu,
Pe al ţârii scum p pâm int. case de cultură are menirea să ca instructor pentr
Alte şantiere azi. ajute la formarea şi la dezvol­ de timp pe llie
C a.n Oneşti şi pa-n Bicaz. tarea brigăzilor săteşti. Nu nu­ din veteranii brigă
C ă m ai sint bălţi nesecate. mai cabinetului metodic îi revine teşti. Că echipa din
Sate ne-lectrificate. sarcina să îndrume activitatea îmbunătăţit munca
U nde-au fost bordeie mici culturală din comune, ci şi fie­ şi premiul II pe c;
In o ra ; la Bucureşti Un ortac, m ăre, vorbea. Şi lupoaie şi urzici. cărei formaţ uni artistice a ca­ nut cu prilejul faz<
Ard luminlle-n fereşti Inimile răscolea. Ei Înalţă ca-n poveşti sei raionale de cultură. concursului. Pe pri
Şi de-o vrem e ard a şa Vorba-i rară, ap ăsată, Şi c-an m indrul Bucureşti, Brigada din Feteşti, prin pro­ clasat atunci brig;
Cum Îmi ard e inima. Numai inim ă şi faptă. Noi palate, sus pe schele. gramul său mereu actual, legat muna Mihail K
Fruntea-i 'naltă, pe sub ea, Şi se uită şl la stele de viaţa raionu’ui şi prezentat care mai tîrziu la
Să vâ spun, de ce, Încep Aripe de rîndunea Şi chiar dincolo de ele. la un înalt nivel artistic, face o nală a luat premiul
D esiundlnd al vorbei cep, Şi in ochii lui cei buni bună propagandă pentru aceasta sele acestei brigăzi
Cum desfundâ-n munţi izvorul Arde soare şi cărbuni. V ăd cocori in zbor pe cer eficace formă de activitate cul­ în mare măsură spr
Drum, să-şi ducâ-n val zăponll... Şi văd trenuri lungi de fier... turală. Nu există comună din mii din partea act
Il ascultă şi-i tfrzlu... Iar pe unde-i val de-al ierbii. cuprinsul raionului unde briga­ sei de cultură. Gh
Ard cum n-au m ai ars aşa. Ochii sorb tot focul v iu : Cum pasc ciutele şi cerbii da, ’n cei trei ani de existenţă, stea, autorul texti
C hiar din cer de-aş aduna, V orba lui care arată Şi pe ori şi unde treci să nu fi dat cîte două sau trei din Feteşti, i-a arăi
Ceru-ntreg, cu stele. Ţ ara no astră m inunată. V ăd cum curg izvoare reci spectacole. fan Icleanu. directo
Ochii m lndrei mele. Şi bursucii pe poteci. Pînă anul acesta la Cegani lui din Kogălnrcean
C are ard şi ei, Sta ortacul şi vorbea, Dar nu-s doar bursuci şi cerbi, nu exista brigadă artisFcă de gul alcătuirii unor p
Sara lîngâ-ai mei. Lingă el alăturea C ă-s şi vipere sub ierbi. agitaţie. Ea s-a înfiinţat însă teresante, iar Floriai
H arta patriei întinsă. Nu e doar albastrul bolţii, după ce oamenii d n sat şi ac­ directorul casei de
Vlntul toam nei blind bâtea, C a fereastra larg deschisă. C â-s şi lupi ce-şi sună colţii. tivişti culturali, asistînd la pro­ ajutat în repetate rîi
Cum in mine inima... Ochii pe ea s-aţintesc gramul prezentat de brigada ra­ struirea brigăzii. As
Şi pe ea se intîlnesc Curg izvoarele in şoapte ională, şi-eu dat seama de uti­
Sus din cerg a nopţii, d e a să Din ferestre cele stele. Şi se pierd în miez de noapte... litatea unei asemenea formaţii da din comuna Mii
Stele clipeau spre-o casă. Ochii mei şi-ai m indrei mele. M inioase pe sub stînci. care să ajute d rect la popu­ niceanu, ajunsă frun
La fereşti vlntul cu ele. Trec, se pierd sub zări adinei. larizarea succeselor şi care să ion, dă la rîndul ei
Eu şi ochii m indrei mele. V ăd cei munţi, bătrîni, înalţi, da atiiudine pentru combaterea în satele vecine şi î
Zăpeziţi şi-nneguraţi, In oraş, privind de sus lipsurilor. In ultimul timp pe
Şi In c asă tot ce vezi, H unedoara şi G alaţi. Vezi lumini cum alte nu-s scenele căminelor cultu-ale dri programul lunar, fi
Sâ stai sâ te minunezi. Şi mai văd c a prin fereastră Şi-apoi cîte-s nu-s de-ajuns. Socariciu, Şte'an cel Mare, Pe- în actualitate.
Delta Dunării, albastră. rişoru. Glurgeni. Gura Ialom- înfiinţarea de noi
Sfat de mult n-a fost, se spune. Iar prin codri mari, umbroşi, ţei au apărut pentru prima dată dezvoltarea celor exi
Stele la fereşti s-adune, Cum trec urşii mînioşi. Ochii ard ca nişte focuri. brigăzi artistice proprii. Cu pri­
C intecul sâ mi-1 instrune. Veveriţe şi botgroşi. Oameni lum inînd şi locuri. dovezi grăitoare ale i
Unele albastre cresc. lejul celui de al V-lea concurs activiştii casei de cu
Sfatu-i larg... In ca să soare — Iar pe B ărăgan, prin soare Ochii m indrei albâstresc. pe ţară al artiştilor amatori, înţeles menirea. Me
Strinsâ lum e m uncitoare. Ele vin p e-a zării strună, ,
Pluguri noi cu cinci brâzdaie, Pe sub soare şi pe lună, *- numărul brigăzilor d n raionul din Feteşti este toc,
De se m iră m indrul soare Pînă-aici Jn Bucureşti, Feteşti s-a dublat, ajungînd tirea muncii la cent
Eu, de-afarâ, prieten bun Şi se m iră m lndra lună
Prins cu vlntul, clnt In struni... De n-ar m ai vrea să apu nă Unde noap tea in lereşti la 28. din comune. Şi dupi
La fereşti c-un hram de stele Şi-ar privi la tinerime Ard luminile a şa Meritul artiştilor amatori din văzut, aceasta este i
Stau şi ochii m lndrei mele. Cum lu crează pe com bine Cum Îmi ard e inima. Feteşti nu se reduce numai la ceselor obţinute.
Ori scot soarele din mine. acela de a fi contribuit la în­
Ori cum răsfoiesc la cărţi MI HAI GAVRIL fiinţarea unor noi brigăzi la A. CROI