Page 37 - Albina_1959_09

i m A m ^ i€ fifă u

Ega l i i

Nu de mult, în comuna Gilău, a s a lăsat mai prejos nici tovarăşul
fost organizată, cu sprijinul bibliote­ Krasznay, care a vorbit în limba ma­
cii regionale Cluj, o interesantă şi ghiară Toţi concurenţii răspunseseră
instructivă seară literară. Biblioteca la fel de bine
din comună întrunea un mare număr S-a trecut, potrivit celor statornici­
de cititori pasionaţi, care îşi expri­ te de juriu, la întrebări suplimentare.
maseră deseori dorinţa de a se intîl- Rezultctul. salutat cu vii aplauze, a
ni, cu un prilej sau altul, pentru fost că toţi concurenţii s-au dovedit
a-şi cîntări cunoştinţele dobîndite Si de astă-dată temeinic pregătiţi.
prin lecturi literare. Şi iată că do­ Cea de a treia serie de întrebări a
rinţa le-a fost satisfăcută, organizin- fost pusă îndeosebi de bibliotecarii
du-se o primă seară de întrebări si pe care juriul îi invitase la această
răspunsuri pe marginea romanului seară literară în schimb de experien­
„Bărăgan", (voi I), de V. Em. Galan. ţă. întrebărilor puse de bibliotecarii
Juriul, alcătuit din şase membri, în oaspeţi li s-au adăugat şi altele,
frunte cu profesorul Pop, şi-a formu puse de sătenii veniţi in acea seară
lat întrebările, stabilind că şi concu ca la o adevărată serbare. Satul în-
Colectivul de conferenţiari din comu na Ştiubei, regiunea Ploeşti, alcătu- rentii pot să-şi pună întrebări supli­ treq discuta astfel despre romanul
ieşte planul conferinţelor pentru perioada de Iarnă. mentare. S a anunţat că şi asistenta „Bărăqan". Noianul întrebărilor puse
va putea să pună diferite întrebări de către ţăranii muncitori demonstra
concurenţilor. că această carte fusese citită în mai
Seara de întrebări şi răspunsuri s-a toate casele din Gilău şi că oamenii,
tinut în sala căminului cultural. In cu primul prilej ivit, puteau să dis­
faţa juriului, au urcat pe scenă con­
EXPOZIŢIEI RGRICM.fi curenţii Virgil Groza şi Mircea Gro- cute pe larq problemele puse de ro­
man. Dar nu numai atît. întrebarea
OL şan, Doina Oltean şi Leontina Tura, ce cărţi a mai scris V. Em. Galan,
la care a răspuns Mircea Groşan.
utemiste, Ion Maier, ţăran întovără­
Victor
şi colectiviştii
şit, precum
dovedea că în rindurile
cititorilor
Ilieş, Teodor Munteanu şi Gyorgy din comuna Gilău circulase nu numai
Krasznay, cu totii cititori pasionaţi. romanul „Bărăqan", ci şi celelalte
încă de la întocmirea planului de tural din Dragalina a folosit şi colec­ Primele întrebări de gradul întîi scrieri ale acestui autor.
muncă pe trimestrul III, consiliul de tivului de conferenţiari de «ici. In pe­ (cine a scris cartea, unde se petrece Sistemul de organizare a întrebări­
conducere al căminului cultural din rioada imediat următoare recoltării, la acţiunea, cine este eroul principal lor, de completare a lor cu cele puse
comuna Dragalina, raionul Bîrlad, t căminul cultural din Dragalina s-au ţi­ etc.) i-au introdus pe concurenţi şi din sală şi între concurenţi, a prile­
hotărît, la propunerea tehnicianei nut mai multe conferinţe cu teme agro­ pe spectatori in acţiunea romanului, juit o discuţie variată şi rodnică, o
Corina Domiga, să organizeze la că­ tehnice, exemplificate pe loc cu expo­ încă de la început, răspunsurile date analiză profundă a ideilor romanului.
minul cultural o expoziţie a produ­ natele prezentate la expoziţie. de concurenţi au scos în evidentă Preţios este şi faptul că întrebările
selor agricole obţinute în comună. încă In timpul expoziţiei, consiliile minunatele calităţi de luptător ale venite din sală ca şi cele puse între
Rostul expoziţiei era — iniţial —: de conducere ale gospodăriilor agri­ comunistului Anton Filip, eroul prin­ concurenţi au prilejuit răspunsuri ce
să popularizeze recoltele dobîndite de cole colective din Dragalina-, Ciorto­ cipal al romanului, şi au înfăţişat si­ au accentuat atît trăsăturile persona­
colectivişti, superioritatea acestora faţă lom şi Vizureni au început să primea­ tuaţia gospodăriei de stat din Les­ jelor pozitive din carte, cit si cele ale
de restul locuitorilor din comuna Dra­ scă noi cereri de Înscriere în gospo­ pezi la venirea lui Filip acolo. personajelor neqative faţă de care
galina, întovărăşiţi şi ţărani indivi­ dăria agricolă colectivă din partea ţă­ In continuare, au fost puse între­ vorbitorii au exprimat dispreţ şi ură
duali. ranilor individuali şi Întovărăşiţi. In bări mai grele, menite să adîncească neîmpăcată.
Despre iniţiativa căminului cultural lunile august şi septembrie, de pildă, problemele esenţiale ridicate de ro­ La sfîrşitul serii literare orqanizate
din Dragalina au aflat şi directorii mai mult de jumătate dintre întovă- manul „Bărăgan1. S a analizat în fe­ la Gilău, concurenţii au primit din
de cămine culturale din satele înve­ răşiţii din Dragalina au făcut ce­ lul acesta munca directorului Anton partea Bibliotecii reqionale Cluj.
w cinate, Ciortolom, Sterian-Dumbravă, reri să fie primiţi In gospodăria co­ Filip, trimis de partid la Lespezi, şi pentru frumoasele lor răspunsuri,
a Criveşti şi Coroi. In discuţiile cu di­ lectivă. contribuţia celorlalţi eroi pozitivi, ca premii în cărţi, potrivit cu preferin­
ţele lor de lectură.
Matei Constantin şi Ilie Olteanu la
Succesul expoziţiei organizate cu
rectorul căminului cultural din Dra­
galina. tovarăşul Aristide Petcu, di­ produsele cerealiere a făcut ca directo dezvoltarea gospodăriei de stat. Con­ O asemenea seară de întrebări şi
rectorii celorlalte cămine culturale ril căminelor culturale din satele comu­ curenţii au descris totodată acţiunile răspunsuri a dovedit că ţăranii mun­
şi-au manifestat dorinţa să organi­ nei Dragalina, Împreună cu sfatul popu­ duşmănoase ale chiaburilor şi foştilor citori nu numai că citesc cărţile îm­
zeze şi dînşii expoziţii asemănătoare exploatatori cuibăriţi la gospodăria prumutate de la bibliotecă, dar simt
în satele lor. Pînă Ia urmă comitetul lar comunal, să treacă la organizarea din Lespezi, subliniind lupta oameni­ nevoia să le şi discute pentru ca din
proape comunal de partid din Dragalina şi unei a doua expoziţii In care să fie lor cinstiţi pentru demascarea şi înlă­ acest schimb de păreri să ajunqă la
ă a e- sfatul popular comunal, au hotărît prezentate produse din toate sectoa­ turarea acestora- o înţelegere cît mai profundă a con­
acolele să lărgească iniţiativa căminului cul­ rele agrozootehnice şi care se va des­ Răspunsurile clare şi precise dove­ ţinutului ideologic al cărţilor res­
te lec- tural din Dragalina şi să cuprindă deau temeinicia cu care concurenţii pective.
Iturali. în expoziţia agricolă de la centru, chide la Dragalina imediat după re­ citiseră romanul. Doina Oltean sau IOANA BICA
lat de exponate agricole ale tuturor gospo­ coltarea tuturor culturilor de toamnă. Teodor Munteanu, ca şi Mircea Gro- Direcţia Biblioteci din
cărora dăriilor colective, întovărăşirilor şi şan. Leontina Ture sau Ion Maier, Ministerul Invăţămîntulul
ib de ale ţăranilor individuali din satele în­ GH. FLORESCU au dat răspunsuri remarcabile. Nu şi Culturii
vecinate, care administrativ aparţin tot
scufiile de comuna Dragalina.
că bri- Tehniciană agricolă a sfatului popu­ tori, cuprinde broşuri agrotehnice le­
să iacă lar a avut în acele zile o misiune mai gate de diferite campanii aqricole.
şi nu grea. Colectiviştii, întovărăşită şi chiar
rtistică ţăranii individuali au căutat să pre­ După cum se vede, metodele de
ca el­ zinte în expoziţie cele mai frumoase muncă folosite de Amet Merzie nu
ino produse. Popularizată prin gazetele de m i n i: sînt noi. De altfel noi metode de
ara >.•- stradă şi prin afişe special întocmite muncă cu cartea nu se descoperă la
tot pasul. Important este ca biblio­
asa ra- la căîmnele culturale, expoziţia agri­
itat pe colă organizată de căminul cultural din Nu a trecut decit un an şi jumă­ oara Niculae, Angela Simion şi încă tecarul să aplice la condiţiile locale
îndu-le Dragalina şi-a atins scopul. In răs­ numeroasele metode de muncă exis­
erioeda timp de două săptămîni ea a fost vi­ tate de cînd biblioteca gospodăriei In alte 20 de case. tente şi a căror îndelungată aplicare
a, unul zitată de peste 1.500 de oameni din colective din comuna Valul Traian, Acest prim pas fiind făcut, biblio­ practică le-a dovedit utilitatea.
n Fe- Dragalina, comunele învecinate şi regiunea Constanţa, avea doar 30 de tecara a înfiinţat apoi cercuri de La baza muncii lui Amet Merzie a
oiu şi-a chiar de specialişti în agricultură de cititori. Aceasta era situaţia cînd a citfit menite să trezească gustul pen­ fost şi a rămas munca de agitaţie
anfirmă Ia reşedinţa de raion. fost numită bibliotecară tinăra colec­ tru literatură, pentru cărţile aqio- de la om la om. Bate la porţile oa­
a obţi- tivistă Amet Merzie. Şi ea a dovedit tehnice. In acelaşi timp Amet Merzie menilor sau stă de vorbă cu ei cînd
onale a Cu ajutorul expoziţiei agricole, că­ că atunci cînd munceşti cu pasiune a început să desfăşoare o larqă cam­ îi află pe uliţă, la sfat sau la coope­
loc s a minul cultural din Dragalina şi din se pot obţine succese însemnate. panie de popularizare a cărţii. La rativă.
din co- satele aparţinătoare acestei comune, au Văzind că oamenii nu prea vin la locul de muncă, pe echipe, se citea — Cum ţi-a plăcut cartea? Acum
liceafiu, putut desfăşura o şi mai eficientă ac­ bibliotecă, ea a pus cartea mai la ar fi bine dacă ai citi... Şi-i reco­
i regio- tivitate cultural-politică, pentru popu­ tndemlna oamenilor. Zile întregi a recenzia unei noi cărţi, iar la biblio­ mandă un alt volum.
Succe- larizarea superiorităţii sectorului so­ umblat pe uliţe purtind sacoşe pline tecă se lecturau pagini dintr-un ro­ Colectivistei Senia Ismail, şefa unei»
datoresc cialist din agricultură. Exponatele pre­ cu cărţL Le ducea In diferite sec­ man. se organizau seri literare şl echipe care lucrează la vie şi care
«lui pri- zentate eu demonstrat, concret şi com­ toare ale comunei. Aşa a organizat expoziţii de cărţi. Una dintre expo­ adesea îi spunea că întîmpină greu­
ilor ca- parativ, ce înseamnă gospodăria co­ tăţi în muncă din cauza manei şi a
he C'r- lectivă şi întovărăşirea faţă de sec­ biblioteci de casă la Ana Bor, Mari- ziţii, mult preţuită de ţăranii munci- altor dăunători, i-a dat broşuri despre
brigăzii torul individual. cultura şi îngrijirea viţei. Pe Ilie
lui Şte- Producţia medie de păioase din Dumitru îl ştie dornic să cunoască
căminu- aceste localităţi a fost următoarea : noutăţi despre cuceririle ştiinţei, aşa
•neşteşu- La gospodăria colectivă „8 Martie”
rame in- din Dragalina, 1.752 kg. grîu la hec­ că printre altele i-a recomandat bro­
şuri de popularizare a ştiinţei.
oenescu, tar, Ia gospodăria agricolă colectivă
recomandă
îi
Fiecăruia, Merzie
iltură a „Viaţa Nouă' din Ciortolom, 1.637 kg. cartea potrivită, spunîndu-i şi cîteva
ri la in- grîu şi 3.262 kg. orz la hectar, la gos­ cuvinte despre ea-
podăria agricolă colectivă „Nikos Be-
i briga- lo’anis" din Sterian-Dumbravă 1.600 Biblioteca gospodăriei este acum
Kogăl- kg- grîu şi 2.350 kg. orz la hectar etc. preţuită de toţi colectiviştii din Va­
ă pe ra- întovărăşirile au obţinut, de aseme­ lul Traian. Aceasta se vede şi prin
pectacole nea, recolte bune de grîu şi orz, ex­ creşterea numărului de cititori. Spu­
neam la început că în urmă cu un an
schimbă poziţia arătînd că întovărăşirea „21
Decembrie" din Dragalina a obţinut jumătate existau doar 30 de cititori.
d mereu 1.622 kg. grîu la hectar, întovărăşirea Ştiţi cîţi cititori sînt azi in satul a-
„Drumul lui Lemn" din satul Ciorto­ cesta, unde odinioară un sfert din
igăzi şi lom 1.416 kg. orz la hectar etc., în populaţie era analfabetă ? O mie
ente sînt vreme ce exponatele ţăranilor indivi­ două sute cincisprezece.
ptului că duali au arătat că în medie aceştia au La bibliotecă există un panou în
scos 1.163 kg. grîu la hectar şi 1.292
ură şi-au kg. orz la hectar. care printre cititorii fruntaşi sînt
tul celor Panouri special întocmite şi pusele numeroşi colectivişti. La sediul gos­
ai împle- vedere în expoziţie au arătat că după podăriei există un panou in care
1 cu cea recoltare colectiviştii din Sterian-Dum­ printre colectiviştii de frunte îşi are
cum s-a bravă au predat la baza de recepţie locul bibliotecara Amet Merzie.
îeia suc- cantitatea de 550.000 kg. produse ce­
realiere, contractate Încă din iarnă cu
statul, colectiviştii din Vizureni 400.000 Pe inserai, la căminul cultural din comuna Vădenl, regiunea Galaţi, se a- C. ANDREI
kg., cei din Dragalina 184.000 kg. dună mulţi ţărani muncitori. Unii împrumută cărţi, alţii joacă şah sau par­
ORU Expoziţia agricolă a căminului cul­ ticipă la repetiţiile echipelor artistice.