Page 38 - Albina_1959_09

1 Octombrie 1949. In Piaţa Tiananm in din rii au dus la o însem nată ridicare a nivelului
Pekin, in aclam aţiile entuziaste ale sutelor de m aterial şi cultural al maselor largi muncitoare.
mii de demonstranţi a fost proclam ată Republica In anii puterii populare condiţiile de viaţă ale
Populară Chineză. Proclam area Republicii Popu­ poporului chinez s-au îm bunătăţit în mod radical.
lare Chineze constituie încununarea uriaşei lup­ Astăzi oamenii muncii cumpără cantităţi sporite
te revoluţionare pe care poporul chinez a dus-o de mărfuri de larg consum. In com paraţie cu peri­
sub conducerea eroicului său partid comunist, oada corespunzătoare a anului 1958, în primele
pentru eliberarea sa de sub jugul feudalism ului opt luni ale acestui an volumul vînzărilor a cres­
şi im perialism ului. Victoria revoluţiei in China cut la ţesăturile de bumbac cu 38,3 la sută,
şi constituirea Republicii Populare Chineze re. la încălţăm inte cu 37,4 la sută, la tricotaje de
prezintă cel mai de seam ă eveniment istoric lină cu 44,7 la sută, la săpun cu 25,9 la sută.
după M area Revoluţie Socialistă din Octombrie In oraşele şi satele R.P. Chineze s.au construit
din Rusia. numeroase case de locuit, au apărut noi aşezări
Pentru lichidarea stării de inapoiere - moş­ muncitoreşti pe harta ţării. Poporul chinez înfo­
tenire a dominaţiei im perialiste pentru dez­ metat şi îm pilat în trecut, construieşte astăzi so-i
voltarea industriei şi agriculturii, pentru ridica­ lismul, îşi făureşte o viaţă nouă.
rea nivelului cultural al maselor muncitoare, po Ţările lagărului socialist, în frunte cu m area
porul chinez a depus o muncă uriaşă, care s-a Uniune Sovietică, au acordat şi acordă un aju ­
soldat cu victorii răsunătoare de care se bucură tor frăţesc, m ultilateral poporului frate chinez.
toţi prietenii păcii şi socialism ului. Astăzi Numai cu ajutorul Uniunii Sovietice, R. P. C h i­
Republica Populară Chineză dispune de mari neză a construit 166 de obiective mari care au
centre industriale, de o agricultură in con­ jucat un rol important în îndeplinirea şi depă­
tinuă dezvoltare. Prin îndeplinirea primului şirea primului plan cincinal. In primele 7 luni
plan cincinal (1953-1957) s-a pus baza preli­ ale anului acesta au fost puse total sau parţial
m inară a industrializării socialiste a Chinei, în funcţiune alte 150 de mari construcţii indus­
iar in anul 1958. primul an la celui de-al doilea triale şi m iniere, care vor aduce o contribuţie
cincinal, a avut loc un mare salt în dezvoltarea preţioasă la opera de industrializare socialistă
economiei naţionale a R.P. Chineze. In 1958, va. a Chinei.
loarea totală a producţiei industriale şi agricole Republica Populară Chineză face parte din in­
a Chinei a fost cu 65 la sută mai mare decît vincibilul lagăr al socialism ului şi păcii. împreu­
cea din 1957. In com paraţie cu anul 1957 a nă cu celelalte ţâri socialiste în frunte cu
crescut ae peste două ori producţia de fontă, Uniunea Sovietică şi cu toate ţările şi popoarele
oţel, cărbune, utilaj electro-energetic. locomoti­ iubitoare de pace, Republica Populară Chineză
ve şi motoare. Producţia anuală de oţel a R.P. depune eforturi şi slujeşte cu consecvenţă cauza
Chineze, de pildă, a crescut de 75 de ori fa ­ ap ărării şi consolidării păcii. Poporul chinez şi-a
ţă de anul 1949. In numai şase ani, China exprim at întotdeauna poziţia sa fermă faţă de
populară a realizat o producţie de oţel pentru lupta popoarelor care năzuiesc spre pace, spre
obţinerea căreia Angliei i-a trebuit mai bine de destinderea situaţiei internaţionale. R.P. Chineză
50 de ani. R. P. Chineză a întrecut anul trecut a adus o mare contribuţie la stingerea focarelor
Anglia şi în ceea ce priveşte producţia de căr­ de război din Coreea, Vietnam , Egipt, la istori­
bune. cele conferinţe de la Bandung şi Cairo. Poporul
Şi în domeniul agriculturii au avut loc în cei chinez sprijină lupta antiim perialistă a popoa­
zece ani de la instaurarea R.P. Chineze, trans­ relor din Asia, Africa şi Am erica Latină şi con­
formări cu adevărat uimitoare. Recolta de ce. damnă încercările im perialiştilor de a se am es­ Aspect de pe şantierul hidrocentralei de 650.000 kw. care te con­
reale a Chinei Populare a crescut de la 200 kg. teca în treburile interne ale altor state. R. P. struieşte in provincia Cijeţzian, peste fluidul Sinankian.
pe cap de locuitor în 1949, la 385 kg. în anul Chineză constituie o uriaşă forţă pe arena in­
1958. ternaţională şi faptul că nici pînă acum ea n-a
Succesele deosebite obţinute in agricultură se fost primită în O .N .U . stîrneşte indignarea şi
datoresc politicii juste a Partidului Comunist protestul întregii lumi progresiste. Faptul că
Chinez, care a atras şi îndrumat ţărănim ea mun­ R.P. Chineză nu este încă reprezentată în sa £ ars
citoare pe calea cooperativizării. Fiecare fază O .N .U ., dăunează activităţii O rganizaţiei
nouă de dezvoltare a Naţiunilor Unite care
m işcării cooperatiste în este astfel lipsită de
agricultura Chinei a a- posibilitatea de a-şi
tras după sine o creş­ Mao Ţze-dun îndeplini pe de-antre-
tere simţitoare a pro. gul sarcinile ce-i re­ Van Bao-ţzin este preşedin­ Bao-ţzin a propus să se încer­
ducţiei agricole. In a- vin. „N u este de în­ tele cooperativei agricole ce ca de pe acelaşi lot să se
nul 1952, cînd în în ­ ÎNOTUL chipuit - a spus N. „Fănho“ (,,Făclia") din judeţul culeagă două recolte : una de
treaga ţară au fost S. Hruşciov în cuvîn- Liţiuan, provincia Şănsi. Are grîu şi alta de bumbac- Atunci
create grupuri de a ju ­ tarea rostită la 18 doar 27 de ani şi toţi membrii unii bătrîni s-au şi grăbit să
tor reciproc în muncă, Băui mai an şi apă din Cianşa septembrie 1959 în cooperativei îl respectă şi-i susţină că aşa ceva este im­
producţia de cereale Şi peşti mîncai din Marele licean ; faţa Adunării G ene­ admiră pasiunea pe care o posibil. I-a întrebat mai întîi
a crescut cu 19,3 mi­ Peste lantzi, ce-n volburi clocotea, rale O .N .U . — că ar pune şi-n vorbă, şi-n faptă. de ce cred ei că nu se poate,
lioane tone ; în 1956 Pe mii de li, trecui către ocean. exista cineva care să
cînd au luat fiinţă u- Şi pe sub cer văzut-am spre Hubei, creadă în mod serios In primăvara anului trecut apoi le-a explicat pe-nde!ete
că orice încercare de a face
nitâţile de tip socia­ Cum valul lin, de vînt, e-abia născut — că s.ar putea realiza Van Bao-ţzin a propus să obţi­ ceva nou este legată şi de anu­
nă pe un cîmp experimental o
list, producţia de ce­ Şi cimpul cald în abur de scîntei o reglementare tem ei­ mite greutăţi care pot fi în­
reale a crescut cu încă nică şi trainică a ce­ recoltă de 5.500 ţzini la mu
7,7 milioane tone, in îşi înmulţea seminţele tăcut! lor mai importante (adică 41-250 kg. la hectar) la vinse cu perseverenţă şi efor­
turi susţinute. Astfel, el le-a
ciuda faptului că în a. A spus Confucius : toate se prefac ! probleme mondiale culturile alimentare. întocmise demonstrat că se pot obţine
cel an au avut loc Şi fluviul curs-a astfel veac de veac ! fără participarea marii un adevărat plan care preve­ două recolte prin replantarea
cele mai mari inun­ dea aplicarea însămînţării suc­ răsadului de bumbac crescut
daţii din ultimul se­ Văd un catarg de vînturi legănat Chine Populare"... cesive. a arăturilor adinei şi
col ; in anul 1958, Şi munţii Caracatiţei şi piscul Balaurului t Cu prilejul aniver­ a altor măsuri. Planul a fost în ghivece, imediat după strîn-
cînd s-au pus bazele Tablou măreţ, de veacuri — nemişcat! sării a zece ani de la discutat si susţinut de majori­ gerea griului de primăvară.
comunelor populare, Şi iată altul, văd, de rouă încă ud : proclam area R. P. C hi­ tatea membrilor cooperativei. Astăzi, după ce s a reuşit să
producţia cerealieră a Un pod imens din Nord şi pînă-n Sud ! Apoi, Van Bao-ţzin a plecat se recolteze grîu şi bumbac
crescut cu 65 milioane Un stăvilar gigantic pe lantzi, neze, poporul romîn la Institutul Agronomic de de pe acelaşi lot, nu mai exis­
tone. urează poporului frate nord vest unde a cerut indi­ tă în cooperativă nici un om
Transformările radi­ Ce apele-n curent vor înflori! chinez noi şi impor­ caţii profesorilor. împreună cu care să mai spună „că nu se
cale in cei zece ani Şi-n zări mai văd, toţi nourii oprind, tante succese pe dru­ specialiştii institutului a stabi­ poate".
de la proclamarea Lingă Ucean, un lac, prin munţi de-argint! lit măsuri concrete menite să Mult timp a consacrat Van
R. P. Chineze, dezvol­ Chiar Muntele Divin. înnegurat, mul construirii socia. asigure obţinerea unei recolte Bao-ţzin şi experienţelor pen­
tarea vertiginoasă a Se va mira că lumea s-a schimbat! lismului şi apărării de 5.500 ţzini la mu- Cu per­ tru obţinerea şi introducerea
industriei şi agricultu­ păcii în întreaga lume. severenţă, preşedintele coope­ de noi soiuri ameliorate de se­
rativei a explicat membrilor minţe- Fiind călăuzit de qîn-
cooperativei de ce sînt nece­ dul că „oamenii pot face to­
sare asemenea măsuri şi i-a tali”, tînărul preşedinte de coo­
atras în această acţiune pa­ perativă a studiat cu asiduita­
triotică de sporire a producţiei te o sumedenie de cărţi agro­
culturilor. Van Bao-ţzin se tehnice şi a stabilit reiaţii
mîndreşte astăzi că a izbutit strînse cu Institutul agrono­
să întreacă prevederile planu­ mic. Pătrunzînd în tainele teo­
lui şi să recolteze peste 6.000 retice ale problemei selecţio­
ţzini la mu. Cifra aceasta este nării seminţelor. Van Bao-ţzin
de-a dreptul uimitoare şi în- a făcut numeroase experienţe
mănunchiază eforturile, dra- pe un lot experimental unde
postea, Driceperea şi hărnicia a semănat 112 soiuri de qrîu.
tuturor membrilor cooperati­ iar pe un alt lot diferite so­
vei. iuri de porumb. De exemplu,
Pe Van Bao-ţzin îl pasionea­ prin experienţele făcute, mem­
ză ştiinţa agrotehnică, Îndată brii cooperativei au îmbinat în
ce aude despre vreo noutate trei ani calităţile superioare
in ştiinţa agrotehnică, despre ale soiurilor ameliorate ale
vreo nouă metodă, de noi căi porumbului „Liaodunbai" şi
de sporire a recoltei, chibzu­ „Hunsinmai” într-un soi ame­
ieşte îndelung şi apoi începe liorat de porumb. Prin culti­
experimentarea lor. După ob­ varea acestui soi ameliorat de
ţinerea rezultatelor popu­ porumb recolta a sporit cu
larizează noile metode şi în alte peste 20 la sută
cooperative agricole. Pe toţi Pe bună dreptate spun mem­
cei care spun că ,.nu se pot brii cooperativei că preşedin­
aplica noile metode" Van Bao- tele lor a devenit un adevărat
ţzin ştie cum să-i lămurească. inginer, un om de ştiinţă care
Demonstrîndu-le practic că se a pătruns în toate tainele a-
pot aplica noi şi noi metode, grotehnicii. In prezent, Van
preşedintele cooperativei „Făn- Bao-ţzin este colaborator ştiin­
ho“ îi face pînă la urmă să
Potrivit sarcinilor trasate de cel de al doilea plan cincinal al R. P. Chineze, linului Şişong Baana Tai, spună şi ei < „Putem realiza ţific şi corespondent a-1 Insti­
din regiunea autonomă Chou, se transformă intr-o regiune a plantelor subtropicala, fn fotografie : teri­ orice”. tutului agricol de cercetări şti­
toriul unei ferme din regiunea autonomă Chou cui tivalâ ca arbori de cauciuc. Aşa s-a întîmplat cînd Van inţifice din provincia Şănsi