Page 39 - Albina_1959_09
P. 39
p e ta i
Vremea noastră este vremea păcii
9 5
şi progresului"
(Urmare din pag. 1) marcat totodată că in S-U.A zarmare reprezintă o bază
mai există forţe care acţio de acord". Uniunea Sovieti
N. S. Hruşciov. Apoi lucru nează împotriva slăbirii în că este dispusă să exami
rile s-au schimbat. cordării şi se pronunţă pen neze orice amendamente la
N. S. Hruşciov a declarat tru „războiul rece". O spun, această propunere, este dis
că, după c»m s-au putut con a subliniat N. S. Hruşciov, pusă să discute şi alte pro
vinge oaspeţii sovietici, po pentru că nu trebuie să în puneri urmărind aceiaşi scop.
porul american se situează chidem ochii asupra acestor Nu mă îndoiesc, a spus
pe poziţiile luptei pentru fapte. Asemenea oameni tre N. S. Hruşciov, că preşe
pace şi prietenie între po buie să fie demascaţi. dintele Eisenhower este dis
poarele Uniunii Sovietice şi El a mulţumit în numele pus să-şi consacre voinţa şi
S.U.A. său personal şi în numele eforturile realizării unui a-
Am îndeplinit o parte din persoanelor care l-au însoţit, cord între ţările noastre,
înţelegerea referitoare la primarilor oraşelor america stabilirii unor relaţii priete
schimbul de vizite, a spus ne şi guvernatorilor statelor neşti între popoarele noastre
N. S. Hruşciov, Dar pen pe care le-a vizitat şi unde în interesul consolidării
tru realizarea înţelegerii, a a fost primit cu căldură. pricii.
coexistenţei paşnice depline, N. S. Hruşciov a vorbit cu
a subliniat N. S- Hruşciov, multă căldură şi recunoş N. S. Hruşciov a arătat
va mai fi încă nevoie de tinţă despre darurile ce i-au că şi-a format impresia că
multe întîlniri. fost oferite. în S.U.A. există forţe care
N S. Hruşciov a rele El a relevat că presa, ra nu acţionează în aceeaşi di.
vat îndeosebi întîlnirea cu dioul şi televiziunea ameri recţie ou preşedintele. N-aş
muncitorii portuari despre cană au prezentat vizita sa vrea să mă grăbesc să trag
care a spus că a fost o în- în mod amplu şi în general concluzii definitive în apre
tîlnire cordială. M-am sim corect şi obiectiv. cierea acestor forţe care
ţit printre ei de parcă aş fi Nikita Hruşciov a spus că tind spre Intensificarea în
cordării, a spus şeful guver
fost printre muncitorii so la Câmp David a avut con
vietici, a spus el. vorbiri sincere şi prieteneşti nului sovietic.
N- S. Hruşciov a arătat cu preşedintele Eisenhower- VOM FACE TOTUL, a
că s-a bucurat de o primi Ne-am expus părerile tn spus N. S. Hruşciov, PEN
re călduroasă la San Fran ■problemele îmbunătăţirii re TRU CA ACUL BARO
cisco, la Des Moines, la laţiilor sovieto-americane, a METRULUI RELAŢIILOR
Pittsburg. adăugat Hruşciov. Sintem INTERNAŢIONALE SA NU
Ne-am bucurat de targa convinşi că comunicatul co ÎNCLINE SPRE „FURTU
27 septembrie. Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., ospitalitate a vechii mele mun va fi primit cu satis NA" Şl NICI CHIAR SPRE
Ah S. Hruşciov şi preşedintele Statelor Unite, D. Eisenhower, la cunoştinţe, Garst, a decla facţie de toţi cei care sînt „VARIABIL", CI SPRE
Câmp David. rat N. S. Hruşciov- interesaţi în consolidarea „FRUMOS". El şi-a expri
El a spus că convorbirile păcii. mat convingerea că forţele
pe care le-a avut cu Adlai Doresc să spun cu toată păcii pot face muit în inte
resul păcii. In vremea noas
Dezarmarea generală şi totală - Steven-son au fost sincere şi sinceritatea, a declarat Nliki- tră ar putea începe războiul
prieteneşti.
ta Hruşciov, că mi-am for
I s-a întipărit în memorie mat impresia că preşedintele numai un smintit care ar
pieri el însuşi în vîlvătaia
năzuinţă fierbinte a popoarelor întîlnirea cu oamenii de a- Eisenhower doreşte sincer acestuia- Popoarele, a adău
lichidarea stării de „război
faceri de la Pittsburg, care se
disting printr-o mai realistă rece". gat el, trebuie să-i pună pe
înţelegere a necesităţii de a Astăzi, pacea este indivi aceşti smintiţi în cămaşă de
Lucrările actualei sesiuni a du-se la istorica propunere fă forţă.
Adunării Generale a O.N.U., pe cută de tovarăşul N. S. Hruş se stabili relaţii de prietenie zibilă a declarat N. S. Hruş Adresîndu-se locuitorilor
a cărei ord,ne de zi suit înscri ciov a arătat că această propu între Uniunea Sovietică şi ciov. Pacea nu poate fi asi Moscovei, oare s-au adunat
Statele Unite ale Americii.
gurată prin eforturile unei
se probleme de o vitală impor nere „răspunde tuturor cerinţe ţări sau două. la miting, N, S. Hruşciov
tantă pentru viaţa şi securita lor lumii contemporane, că e«i Subliniind primirea bună a rostit cuvinte de salut în
tea tuturor popoarelor, se des rezolvă toate dificultăţile care care s-a făcut în S.U.A. re N. S. Hruşciov a subli
făşoară în împrejurări interna s-au ivit vreodată în calea mă prezentanţilor Uniunii So niat: „Noi considerăm că cinstea prieteniei sovieto-
ţionale noi, create de recenta surilor practice de dezarmare vietice, N. S. Hruşciov a re propunerile sovietice de de americane.
vizită a tovarăşului N. S. Hruş începînd cu considerarea justă
ciov in Statele Unite. Convor a intereselor securităţii tuturor
birile dintre N. S. Hruşciov şi statelor, a raportului de forje
D. Eisenhower au marcat o militare între diferitele grupuri
îmbunătăţire a atmosferei in de state şi mergînd pînă Ia pro Opinia publică mondială
ternaţionale care dă posibilita blema controlului. In sfîrşit,
tea Adunării Generale a O.N.U. propunerea sovietică este aceea salută rezultatul convorbirilor
să discute problemele de pe or care poate cu adevărat să eli
dinea de zi în spiritul cooperării bereze omenirea de primejdia
şi înţelegerii şi să asigure re unui război catastrofal". N. S. HRUŞCIOV — D. EISENHOWER
zolvarea acestor probleme in Dezbaterile care au avut Ioc
interesul păcii mondiale. pînă acum în cadrul celei de a
Principala problemă care stă XlV-a sesiuni a Adunării Gene La 28 septembrie, Ministerul a arătat că „Comunicatul denotă genţiei U.P.l. scrie că „primele
în faţa celei de a XlV-a sesiuni rale a O-N.U. cu privire la pro Afacerilor Externe al Angliei a că au fost depuse eforturi spe indicii arată că vizita premieru
a Adunării Generale a O.N.U. blema dezarmării generale şi dat publicităţii o declaraţie ofi ciale pentru a se arăta că pro lui sovietic în Statele Unite a
este problema dezarmării. Ma totale au subliniat în mod con cială cu privire la comunicatul blemele internaţionale pot şi tre avut rezultate mai importante
sele largi populare din întreaga cludent că în ultima analiză ma sovieto-aineriean. „Guvernul en buie să fie reglementate în mod decît s-a prevăzut anterior". In
lume cer cu hotărîre ca Pe în rea răspundere pentru rezolva glez, a declarat purtătorul de prietenesc şi pe cale paşnică". acelaşi timp corespondentul din
tregul glob să fie instaurată o rea acestei probleme revine cuvînt al Ministerului Afacerilor In acelaşi timp Couve dc Mur- Londra al agenţiei U.P.l. arată
pace trainică, să fie înlăturată O.N.U. Actuala sesiune are no Externe al Angliei, salută căldu ville a declarat că „Franţa este că „cercurile diplomatice din
pentru totdeauna primejdia răz bila sarcină să demonstreze în ros conţinutul comunicatului care gata să participe ia o reluare Europa occidentală au salutat"
boaielor. Dezarmarea este ca mod practic că se află la înăl corespunde pe deplin părerilor a tratativelor pentru reglementa vizita lui Hruşciov exprimîndu-şi
lea nemijlocită menită să ducă ţimea acestei mari răspunderi şi sale. Sintem deosebit de satisfă rea problemei Berlinului" părerea „că aceasta a deschis
la asigurarea păcii mondiale şi ea este chemată să adopte mă cuţi de faptul că aceste două ★ calea unor tratative serioase în
la îndreptarea uriaşelor energii suri concrete pentru a se pune mari ţări au căzut de acord că tre Est si Vest".
pe făgaşul nobil al muncii paş capăt războiului rece şi pentru toate problemele internaţionale Primele reacţii ale presei ame *
nice Şi al luptei pentru avîntul a se începe dezarmarea. Propu nereglementate trebuie să fie re ricane în legătură cu rezultatele
generat al civilizaţiei. nerile sovietice pentru o de zolvate nu prin folosirea forţei, convorbirilor între N. S. Hruş „Este vorba totuşi de un pas
Istoricele propuneri făcute de zarmare generală şi totală au ci prin mijloace paşnice, prin ciov şi D. Eisenhower se axează înainte, scrie ziarul italian „IL
N. S. Hruşcmv la O.N.U. în nu creat baza necesară ajungerii la tratative". pe ideea că acestea au constituit TEMPO" în legătură cu rezul
mele guvernului sovietic, de o rezolvare justă a acestei pro * un bun început în direcţia slă tatele convorbirilor sovieto-a-
a se realiza în decurs de patru bleme. O.N.U. trebuie să ţină După cum transmite agenţia birii încordării internaţionale. mericene. Este important că
ani o dezarmare generală şi seama de năzuinţele de pace ale FRANCE PRESSE, în cadrul „La Câmp David, scrie ziarul comunicatul este comun celor
totală, răspund întru totul inte popoarelor şi să facă toiul pen unui discurs rostit în dimineaţa „NEW YORK HERALD TRI doi preşedinţi şi că tonul său
reselor şi năzuinţelor de pace tru ca actuala sesiune să ia zilei de 27 septembrie la Roubai, BUNE" s-a realizat un pro este plin de încredere şi sin
ale tuturor popoarelor globului asemenea măsuri menite să re preşedintele Franţei, de Gaulle a gres către slăbirea încordării ceritate".
nostru şi ele au fost primite cu zolve această problemă care ar salutat convorbirile care au loc internaţionale". Ziarul îşi ex *
o neţărmurită admiraţie şi en permite şi soluţionarea altor între preşedintele Consiliului de primă părerea că convorbirile TASS transmite: Majoritatea
tuziasm de opinia publică mon probleme internaţionale de o Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruş sovieto-americane „s-au termi ziarelor din Cairo subliniază
dială. Importanţa epocală a deosebită importanţă pentru pa ciov şi preşedintele Eisenhower. nat pe o notă foarte pozitivă... importanţa tratativelor care
acestor propuneri a fost recu cea lumii. In discursul său inau „Aceste întrevederi, aceste Prin această vizită s-a realizat s-au încheiat între cei doi con
noscută de cele mai largi cercuri gural, preşedintele Adunării Ge contacte sînt poate un început ceva pentru întărirea şanselor ducători ai mari or puteri pen
şi de diferite personalităţi poli nerale, dl. Belaunde, subliniind de destindere şi înţelegere — păcii şi pentru aceasta întreaga tru cauza destinderii încordării
tice din toate ţările. Astfel, zia însemnătatea lucrărilor Adunării a declarat de Gaulle. Va sosi omenire va fi recunoscătoare". internaţionale şi pentru desti
rul ,,Nihon Keidzoi" organ al Generale a O.N.U. a spus că se fără îndoială momentul, cînd Ziarul „NEW YORK TIMES" nele întregii omeniri. „Ieri
cercurilor de afaceri din Japo siunea a XIV-a trebuie să ră- aceste contacte se vor lărgi şi în comentariul său subliniază scrie comentatorul politic ai
nia, analizfnd propunerile so n>;nă în istorie ca o sesiune a cînd se vor putea discuta în ideea conţinută în comunicatul ziarului „AL-GUMHURIA", s-a
vietice a scris că ele constituie păcii. Opinia publică mondială fond toate marile responsabili dat publicităţii la Washington şi încheiat prima etapă a întîlni-
„un dar măreţ făcut omenirii". cere cu insistenţă ca actuala tăţi care apasă pe umerii no anume că cei doi conducători de rii dintre conducătorii celor
Secretarul Partidului Socialist sesiune a Adunării Generale a ştri". guverne au căzut de acord că două mari ţări, şi care poartă
Italian, Pietro Neni, a declarat O.N.U. să folosească îmbunătă
de curind că „planul de dezar ţirea atmosferei internaţionale ★ problemele nu treţiuie să fie re cea mai mare răspundere. Toa
mare expus de şeful guvernului creată de recenta vizită a to După cum transmite agenţia zolvate prin forţă. ,,In general te simptomele arată că încejvi-
sovietic este un mare pas FRANCE PRESSE comentînd considerăm, scrie ziarul, că s-a tul a fost bun. întîlnirea dintre
înainte". varăşului N. S. Hruşciov tn comunicatul publicat în urma redus atît atitudinea cîf şi dis Hruşciov şi Eisenhower şi tra
In cuvlntarea sa, rostită la S.U.A. şi să adopte asemenea
sesiunea Adunării Generale a hotărîri îneît sesiunea a XIV a întrevederilor de ia Câmp Da poziţia ostilă..." tativele dintre ei s-au încheiat
O. N.U., Silviu Brucan, şeful să rămînă într-adevăr în istoria vid, ministrul Afacerilor F.xterne Referindu-se Ia cercuri oficia în orice caz cu rezultate dătă
delegaţiei R. P. Romine, reierin- omenirii ca o sesiune a păcii. al Franţei, Gonve de Murvilie, le americane, corespondentul a- toare de speranţe".
