Page 5 - Albina_1959_09

zrtid

;e făcuse el de In primăvară, după nvap porumbul că-i
petic, sute de dezgheţ, au intrat Am lost într-un sat oltenesc in pagubă mare 1“ Eî
puteau face şi în gospodăria co­ care cu mulţi ani in urmă „iabri- promiteau şi scoteau
zeci de hectare lectivă din Maglavit cantii de minuni", speculind secula­ cormana de la rărită
peste 900 de familii. ra Ignorantă a oamenilor, au strins în fata lui, dar noap­
prima colectivă Abia ieşeau dtntr-o grămezi de aur. tea. parcă minaţi
ea, iar tovară- adunare generală şi Am fost de curind intr-un de-o putere oarbă,
tul Fronea, se hotărau alta, fiind­ sat „cdl&nesc, unde am auzit vorbin- o puneau la loc. A-
aii oameni din că între timp pe du-seddsspre miraj ca fenomen optic cum colectivişti fi­
care s-au în- masa preşedintelui şi despre electricitate statică cauză ind. cînd îşi a-
. primit condu- se strîngeau alte a fulgerelor ; unde oamenii sini pă­ mintesc se mînie
micole, a îm- zeci de cereri. Se timaşi iubitori de ştiinţă şi termenii pe ei, ca şi Ion
ri, a drenat 30 frămîntau zile şi a tot ce e schimbare- Lupu şi alţii, că au
eput să scoată nopţi cum numai a- Satul se cheamă Maglavit dat atîta timp tribut
te ce întrec de pele sub gheaţă se înapoierii.
anului de pro- frămîntă, se stin­ Nu vă mîniaţi,
ase pe raionul geau neînţelegeri sau începeau altele, Glăvane şi Cîrstea, că doară a fost o
de tone la hec- dar veneau pînă la urmă senini şi îm­ biruinţă I
jras, cîte 50 de păcaţi cu cererea pe care se aşterneau In gospodăria colectivă trecerile de la
una sub alta iscăliturile cu slove îndelung vechi la nou sînt mult mai rapide şi
a legumicolă, muncite. Mulţi şi-au adus aminte de mai răscolitoare. Aici Ioniţă Lupu.
drenaj l-am în- ce spuneau comuniştii cu nouă ani în mare iubitor de cai, a ridicat mîna vo-
/arăşul Fronea. urmă : „Asta e drumul nostru, altul nu tînd pentru reducerea numărului de
i în tara noas- se află 1“ Nu era printre ei nici un pro­ vite de muncă. Şi cu toate că nimeni
e să înveţe ce fet. Pe comunişti i-a înarmat însă parti­ din jur nu-i luase seama, i-a spus ve­
podmoluri din dul cu învăţătura despre necontenitele cinului, ca o justificare fată do sine
cest pionier în schimbări din viată, despre ceea ce însuşi:
e dobrogeană. neîncetat se naşte şi are în fată viito­ — Dacă ne au venit, care va să zică
,u pomeneşte rul. Upul dintre ei e Stan Stănuică, vi­ încă 15 tractoare, de ce să prăpădim
>utea să înveţe cepreşedinte şi unul dintre întemeieto­ nutreţul de pomană I
espre ce a în. rii gospodăriei. Şi au mai votat cei care nici nu
alţii. Pe unde — După 23 august ne-am văzut visul vreau să creadă că n Maglavit prinde
limb de expe- cu ochii. Partidul ne-a scos din robie şi sfecla de zahăr, ca să se semene
st 1 ne-a dat pămînt- Dar nu poţi sta o veş­ 1959 cu 300 de hectare mai mult ca iu
ru legumicul- nicie pe peticul tău. Pofta de viată îti anul trecut
i ultima vreme tauri Schwitz. Fronea cunoştea reştilor, înseamnă să fie prezent creşte, dar „peticul" te trage înapoi, că *
ira porumbului şi el însuşirile acestei rase pro­ pretutindeni şi să pună în fiecare ajungi să te simţi ca sugrumat. Aşa că, Pline de adinei semnificaţii sînt
;eră 15 hectare ductive şi se apucase să facă lucru o părticică din inima lui de gospodăria colectivă trebuie să se nas­ schimbările petrecute la bătrîni. Mulţi
ai sălbatice şi nişte'calcule privind sporirea can­ comunist. Toate astea, în limbajul că cum negreşit vin zorii clapă noapte. nu mai muncesc, ci doar se adapă cu
it, dar şi cele tităţii de lapte. Am început să mă fără zorzoane al tovarăşului Fro­ Cit Fam mai îndemnat pe Ignat Gheor- tot ce le-a oferit în anii noştri cultura
i ar fi trebuit încurc. Aflasem că e legumicultor nea, care-şi îndeplineşte exemplar ghe. Avea ocmul cinci hectare, boi, şi civilizaţia. Sînt avizi- Vor parcă să
pa pînă la ge- şi hidroameliorator, că se pricepe sarcina grea şi de răspundere pe vacă, semănătoare. „La ce să intru ? Mă scoată în cîtiva ani toată paquba tre­
ci toamna şi şi la porumb, iar acum, după ce care i-a dat-o partidul, înseamnă descurc bine- Să mă leg adică la cap, cutului.
ar :ţă, pentru îl văzusem peste tot, îl găseam şi nici mai mult nici mai puţin de- dacă nu mă doare ?“ Directorul căminului ne prezintă pe
i . găsească aici. M-a lămurit el însuşi ; cît „scos din producţie*. In primăvară Ignat a venit cu cere­ unul dintre ei, „Propagandist voluntar
răşul Fronefl — Nu mai sînt brigadier. Am După amiază, tovarăşul Fronea rea- A dat peste Stănuică. Parcă-1 aş­ al ştiinţei, raza de activitate — uliţa".
pătorii canalu- fost scos din producţie, îs acum a mai dat „o roată" pe la viile tepta. Parcă-1 privise tot timpul cum II cheamă Ion Rudăceanu. A suferit de
lipsit nici la secretar de partid, aşa că pot da şi punctul piscicol din Lunca, sea­ străbate distanta încoace, cu opriri vre­ cataractă şi nimeni nu l a vindecat in
ui. Nu lipseş- roată zilnic întregii gospodării. ra a condus învăţămîntul de melnice şi iarăşi cu porniri înainte. L-a afară de doctor. I-a fost greu pînă s-a
vine zilnic să „A da roată" înseamnă pentru partid, iar la 11 noaptea cerceta primit într-o tăcere a tot grăitoare. „Nu hotărît, dar s-a dus la Băileşti şi s-a
le mîngîie cu Ştefan Fronea să fie prezent di­ documentele unor tineri colectivişti ies ca voi, oricît aş da-o Iacă-tă cere­ operat.
îte de vigoarea mineaţa pe tarla cînd se împarte care urmau a TI primiţi în rîndu- rea". Aşa-i, nu-i putea ajunge pe co­ — Pe ălălalt 1-ai pierdut, i-a spus chi­
lucrul, înseamnă să pună mîna pe rile comuniştilor. lectivişti cu nici un chip. E o oprelişte rurgul. Dar pe ăsta ţi-1 scap. Şi i-a redat
veţi scoate, to­ sapă şi să ajute la desfundatul Iată cum îşi petrece ziua, cum pe care individualul şi-o pune el sin­ vederea. Cu ochiul drept el citeşte acum
canalelor, să vadă sălaş cu sălaş trăieşte şi munceşte tovarăşul gur, peste care nu-i trec dincolo dec t cărţi din biblioteca căminului, pînă la
ne la hectar, şi oaie cu oaie turma de peste Fronea, secretarul de partid al dorinţele. împlinirea lor şi-o vede abia istovire, împotriva sfatului doctorului. Cu
m întîlnit la 6.000 de capete a colectivei, să în colectivă... dreptul a urmărit pe cer drumul pri­
cuta cu briga- cerceteze starea iepurilor de casă colectivei „Răsăritul". In primăva*ă, aşadar, nu unu-doi, ci mului satelit şi a mulţumit ştiinţei
despre Incru- pentru procurarea cărora a bătut sute de oameni s-au îndreptat în spre i-a prilejuit la bă-trînete o asemenea
:i de stepă cu şi Banatul şi împrejurimile Bucu­ N. CULCEA gospodăria colectivă dezvăluind prin desfătare- Cînd a auzit de legea gravi­
asta prima mare schimbare din gîndi- tăţii a luat o pi-atră şi a azvîrlit-o in
rea lor. sus. Şi-a strîns mai întîi vecinii în jur,
★ ca de obicei- Urmărea piatra şi explica :
- 101“ de-a lungul lanului de porumb. Nu i se „Vedeţi voi, acilea se luptă neîncetat
Şaieta merge de-o jumătate de ceas
două puteri, cea oare a dus piatra sus
medii serale în acest an. iar 25 au absol­ văd marginile. Vasile Cergă, conducă­ şi gravitatea care o trage. Întîi biruie
vit institute de tnvăţămînt superior. In torul, se ridică pe neaşteptate în picioa­ una, apoi sînt de-o potrivă, la urmă bi­
a inovatorilor ridicaţi dintre muncitorii 1944 mai bine de 800 dintre ei nu ştiau re, pe capră, aproape solemn. Le face ruie a doua".
tehnicienii de aici. Anul trecut au fost un semn celorlalţi şi toţi se ridică pur- Altădată, dacă l-ar fi văzut, om bă-
. uzină peste 750 de inovaţii. Economiii- să se iscălească. tîndu-şi privirile peste tălăzuirea verde. trîn, zvîrlind piatra, ar fi rîs de el, dar
rr -te în urma aplicării lor a atins Hotărîrea plenarei C.C. al P.M.R. pri­ Porumbul s-a înălţat acoperind cal şi acum n i rîs nimeni. Descoperau în lu­
hti. zece milioane lei. Faptul acesta vind noile măsuri pentru ridicarea nivelu­ călăreţ. E aici în fiecare fir din milioa­ crul ăsta simplu nemaipomenitele taine
î arată decît iu mică măsură cît valo- lui de trai al poporului muncitor, i-a aflat nele de fire, munca a 2 800 de colecti. care au dus mesajul omului în spaţiul
:ază inteligenţa şi hărnicia muncitorilor, tn plin mers. Din clipa aceea însă. au vişti. Va fi cea mai bună recoltă din nemărginit.
sate azi să se manifeste în voie. prins parcă puteri noi. Mai precis vorbind, istoria colectivei. Nicolae Apostol, in­ Pe uliţă, ca de obicei, Ion Rudărea-
In marea hală de montaj, în spaţiul 11- a stat fiecare şi s-a întrebat: „Oare n-aş ginerul agronom, face o socoteală mo­ nu ţine, în limbajul lui, „preleqeri şti­
er din mijloc peste care trec urnind gre­ putea să mă depăşesc?" Şi chibzuind, Gh. destă după care ies peste 6.000 kg. la inţifice", pînă îl apucă seara. Atunci
le macarale şi scrîşnesc maşinile, fie- Mîndrescu s-a angajat să facă cu echipa hectar Nu-i vine să creadă şi parcă ar îşi îndreaptă de obicei faţa spre stele,
ire în limba ei, e o vitrină cu geam de economii de 40.000 lei. Florian Buta. tînă- vrea să-şi tragă vorba, dar mărturia e sfredelind prin ochelarii peticiţi cu sîr-
■ista!, sub oa-e o mînă mare şi grea de rul comunist, va realiza singur 4 000 lei. aici sub ochi şi rezultat nemijlocit al mă, cu singurul său ochi. cosmosul cel
lontator, a aşezat grijulie ..noutăţile lite- Marin Trandafir cu brigada lui de tineri înfrăţirii agrotehnicei cu ogorul. Vasile mare.
îre". Mergînd grăbiţi de la o maşină la au hotărît să monteze voluntar 10 şasiuri. Ceirgă, căruţaşul, e colectivist de-abia ★
Ita muncitorii se opresc totuşi în faţa vi- Aşa au făcut. Au stat seara după orele de-un an. In clipa asta. drept ca o sta­ Brigada ştiinţifică, alcătuită de in­
de muncă, pînă la 10—12 din noapte, au
inei şi cercetează „ce-a mai apărut", lipsit duminica de la meci şi distracţii şi tuie, înălţat deasupra cimpului, pare telectualii din Maglavit. a făcut la o
entru asta nu vor să aştepte nici cît ţine au făcut ce-au promis. Ei poate nu ştiu că «tăpînul holdelor- Şi numai cu un an întîlnire cu colectiviştii descoperiri srr-
rumul pînă la librărie. Ţin s-o afle în renunţarea asta este un eroism în felul ei. în urmă existenţa lui purta pecetea prinzătoare. La discuţia despre viaţă şi
moarte, Anghel Toncea s-a ridicat şi a
intereselor mărunte. Gospodăria colecti­
hiar inima atelierului. Uzina are o bi- Au făcut lucrul firesc şi simplu, fără fan­ vă le-a ridicat tuturor vălul de pe ochi, spus că el este de părere că lunqimea-
liotecă centrală şi 18 mobile, însumînd faronadă, aşa cum îl şi povestesc de fapt. le-a dat cutezanţă şi conştiinţa puterii- vieţii atîrni de felul de trai pe care îl
— Să descoperim rezerve, să facem eco­
5.000 de volume. Nu a rămas nici o carte nomii — este cuvîntul la ordinea de zi. Cînd se spune că o dată cu intrarea în duce omul- Că înainte mureau cu zile
ecitită. 350 de muncitori au urmat şcoli Cum ? colectivă oamenii fac pasul cel mare, fiindcă trăiau prost. dimineaţă
Dispensarul e asaltat de
aceasta se sprijină pe faptul că din
Anton Vizi. lăcătuşul, a născocit o sculă chiar clipa aceea ei părăsesc tradiţiile pînă seara. Cîte o dată oamenii vin
cu care face patru operaţii deodată, ace­ învechite si devin partizani ai progre­ pentru nimica toată, lancu Dinqă s-a în­
leaşi care se făceau pe rînd înainte. Restu­ sului. ţepat într un cui- A potopit-o pe felce-
rile de materiale care se aruncau, nu se Metoda ogorîtului de toamnă a avut riţă cu întrebările : „Nu m-oi infecta,
mai aruncă. Le foloseşte pînă la ultjma in Ion Lupu un potrivnic înverşunat. Cu hai. ce zici ?“ Şi a scos din buzunar o
fărîmă făcînd şaibe şi alte piese mici. E- totul din intîmplare oqorul lui se afla fiolă cu ser antitetanic pe care o cum­
conomii: 10.000 lei pe an. Bumbu Radu, lîngă cel al colectivei. Colectiviştii au părase singur de la farmacie.
de la atelierul de presă e şi el într-o con­ ogorît de toamna şi Lupu putea să-i — Prea eşti da tot, i-a spus sora-
tinuă căutare. Sînt zeci şi sute care tot inrte. Dar nu a făcut aşa. El a arat Pentru un fleac de înţepătură... Era
oaută şi descoperă. La bancul' de probă după capul lui, primăvara, şi a semănat de-ajuns niţel spirt. Dar i-a părut rău
al motoarelor, meşterul Dumitru Samoilă cu cazmaua. Cînd a răsărit porumbul, de vorbă. S-o fi qîndit la saltul pe care
ascultă ce se întîmplă în măruntaiele mo­ cuvintele erau de-acum de prisos- A.şe- l-au făcut toţi cei de-aici, da la leacurile
torului cu un „stetoscop" ca doctorii. U- zate alături, cele două culturi dezvălu­ „Leanii văduvii" la fiola cu penicilină-
nealta tot aici a fost făcută şi aduce mari iau în limbajul lor mut felul cum qîn- Si nu de mult Ion Ignat şi Ioana Ca-
foloase. desc stăpînii- Porumbul gospodăriei îşi tană, pensionari ai colectivei s-au dus
încă un camion, încă două, încă zece înălţase falnic fruntea, umbrind cu sta­ la dispensar şi au întrebat, spre uimi­
au părăsit uzina. Pînă acum cîteva cea­ tura sa ogorul vecin Practica lui Lupu. rea doctoriţei, ce trebuie făcut pentru
suri, abia li se aşeza motorul, cabina, ca­ moştenită de la bunici, era condamna­ întinerire. La 90 de ani, cît au ei. se
pota. Peste cîteva zile sau săptămîni le tă de însuşi acest tablou comparativ pe poate vorbi de bătrîneţea trupului, dar
veţi vedea cărînd sacii grej de boabe la oare i oferea natura. Lupu şi-a denumit şi de ciudata împrejurare, cînd întine­
gospodării, sau ducînd pe colectivişti du­ ogorul, rîzînd amar „lot experimental" reşte în acelaşi timp sufletul. Atunci
minica în vizită la oraş. Jar dacă-i între­ şi i-a chemat şi pe alţii să vadă. răsar în el bucuriile ca florile tîrzii, ne­
— Uitaţivă şi ţineţi minte. Am pier­
baţi ce marcă e. o să răspundă mîndri, ca dut cu asta 1.000 de chile de boabe. spus de frumoase şi pline de parfum,
tocmai fiindcă toamna e aproape-
de propria lor operă. Acum vorbeşte cui nimereşte despre Viaţa Maglavitului de azi a ridicat
— „Steagul Roşu*, tovarăşe! foloasele arăturilor de toamnă. barierele dintre virste.
T. VIRGIL Petre Glăvan şi Ion Cîrstea au lăsat V. TOSO
Roşu" — Oraşul St alin printre ultimii rariţa din mîini. Le ve­
nea în ogradă preşedintele sfatului şi-i
mm povăţuia : „Măi oameni buni nu mai ră-