Page 6 - Albina_1959_09
P. 6

tul  lui  Rebreanu  că,  împotriva  pro­                         tunci  cînd  domnia  ţării  se  află  vădu­
                                                   pagandei  burghezo-moşiereşti   care                             vind  sau  cînd  voeşte  a  face  să  <k-vie
                                                   dădea  tot soiul  de  explicaţii  diversio­                      astfel,  ca  să  poată  da  tronul  vreunuia
                                                   niste  răscoalei  —  a  ştiut  să-l  vadă,                       din  favoriţii  săi".
                                                   să-l  descrie  şi  să-l  prezinte  ca  ade­                        Scriind  în  epoca  de  destrămare   a
                                                   vărat  izvor  al  răscoalei.  Cu  multă  vi­                     orînduirii  feudale  şi  de  dezvoltare  a
                                                   goare  realistă  e  înfăţişată,  cu  unele                       elementelor   capitaliste  în  economie,
                                                   excepţii,  şi  tagma   exploatatorilor :                         participînd  activ  la  lupta   ideologică
                                                   boierii  şi  arendaşii.  Rebreanu  prezin­                       de  după  revoluţia  de  la  1848,  Nicolae
                                                   tă  numeroşi  reprezentanţi  ai  claselor                        Filimon  înfierează,  necruţător  şi   pe
                                                   exploatatoare,  descriind  complex  şi                           reprezentantul  noii  clase  în  ascensiu­
                                                   pe  mai  multe  planuri  raporturile  so­                        ne  —  burghezia  —  pe  omul...  „venal,
                                                   ciale,  mecanismul  exploatării,  cîrdă-                         ipocrit,  laş,  orgolios,  lacom,   brutal
                                                   şia  dintre  partidele  politice  ale  vre­                      pînă  la  barbarie  şi  dotat  cu  o  ambi­
                                                   mii.  Romancierul  arată  cum  cuprinşi                          ţie  nemărginită,  care  eclată   ca   o
                                                   de  panică,  exploatatorii  au  trecut  la                       bombă  pe  dată  ce  şi-a  ajuns  ţinta  as­
                                                   represalii  de  o  bestialitate  fără  sea­                      piraţiilor  sale“...   „aceste   vulpi   cu
                                                   măn,  de  pe  urma  cărora,  după  cum                           două  picioare,  care  întrec  în  ipocri­
                                                   se  ştie,  în  întreaga  ţară  au  pierit                        zie  şi  viclenie  pe  cele  cu  patru  pi­
                                                   11,000  de  ţărani.                                              cioare  din  fabulele   lui  Esop  şi  La
                                                    In  afară  de  „Răscoala"  —  una  din­                         Fontaine..."
                                                   tre  operele de  căpetenie  ale literaturii                        Prin  Rîmătorian  —  eroul   nuvelei
                                                   noastre  realiste  —  Rebreanu  este  şi                         „Nenorocirile  unui  slujnicar  sau  gen-
                                                   autorul  altor  opere  de  valoare  ca                           tilomu  de  mahala"  şi  apoi  prin  Dinu
                                                   „Ion",  „Pădurea  spînzuraţilor"  şi  a                          Păturică.  Chera  Duduca  şi   Costea
                                                   unor  nuvele  ca  „Golanii",  „Iţic  Strul                       bogasierul  din  „Ciocoii  vechi  şi  noi"
                                                   dezertor",  „Proştii",  „Nevasta",  „Ră­                         —  Nicolae  Filimon  face  un  aspru  ’e-
                                                   fuiala"  etc.                                                    chizltoriu  burgheziei  în  ascensiunea  ei
                                                    In  „Pădurea  spînzuraţilor", de pildă,                         economică  şi  politică,   clasa   care
                                                  care  constituie  prima  largă  reflectare                        zdruncină  poziţiile  feuda%mulu:   şi
                                                   a  războiului  imperialist  în  literatura
                   LIVIU  REBREANU                noastră,  Liviu  Rebreanu  se  ridică  îm­  NIGOLAE  FILIMON      care  trădînd,  apoi,  revoluţia  de   la-
                                                                                                                    1848  se  aliază  cu  moşierimea,  reali-
                                                  potriva  măcelului  care  a  însîngerat
                                                  popoarele  în  cea  de  a  doua  decadă  a                        zînd  monstruoasa  coaliţie.  Patriot  iu­
                                                                                                                    bitor  al  poporului,  N.  Filimon  zugră­
                                                  secolului  nostru,  condamnîndu-1  cu                             veşte  cu  realism  vi iţa  obidită  a  ma­
                     15  arti  de  la  moartea    mînie.  Atitudinea  de  dezaprobare  a   Acum  140  de  ani,  la  6  septembrie   selor  ţărăneşti.  Sînt  semnificative  în
                           scriitorului           războiului  şi  poziţia  specială  în  care   1819,  a  văzut  lumina  zilei  Nicolae  Fi­  această  privinţă,  scenele  zguduitoaie
                                                  erau  puse  diferitele  naţionalităţi  din   limon  —  unul  dm  reprezentanţii   de   din  romanul  „Ciocoii  vechi  ş.  noi"  în
                    Vîlvătăile  marii  răscoale  ţărăneşti   armata  imperială  austro-ungară,  ne­  seamă  ai  culturii  romîneşti  de  la  mij­  care  este  descrisă  crunta  expioatare  a
                  din  1907,  învolburata  ridicare  a  ţă­  voite  să  lupte  împotriva  conaţionali­  locul  veacului  trecut.  ţăranilor  iobagi  de  pe  moşii  Răsu­
                                                   lor  lor.  stă  în  centrul  acestui  valo­
                                                                                                                    cită.
                  ranilor  asupriţi,  pentru  pămînt  şi  pli­  ros  roman.          Om  cu  o  întinsă  cultură,  pe  care   Partizan  al  ideilor  curentului  de  la
                  ne.  au  inspirat   condeiul   multor   Opera  lui  Rebreanu,  în  partea  sa   şi-a  însuşit-o  ca  autodidact,  Nicolae   Dacia  iiteraTă,  avînd  exemaiul  colec­
                  scriitori  romîni   care,  zugrăvind  cu   realistă,  manifestă  înţelegere  şi  sim­  Filimon  a  desfăşurat  de-a  lungul  în.   ţiilor  „Poezii  poporale"  şi  ..Doine"  ale
                  realism  şi  înţelegere  viaţa  chinuită  a   patie  faţă  de  oamenii  simpli  şi  obi­  tregii  sale  vieţi,  o  largă  activitate  pu­  lui  V.  Alecsandri.  Nicolae  Filimon  s-a
                  pălmaşilor,  temeiurile  drepte  şi  pro­  diţi,  faţă  de  ţăranii  exploataţi,  faţă   blicistică,  afirmîndu-se  ca  un  talentat   aplecat  cu  grijă  asupra   producţiilor
                                                                                                                    folclorice,  publicînd  pentru  întîia  oară
                  funde  ale  asprei  lor  mînii,  au  înfie­  de  micul   slujbaş  supus  umilinţelor   muzicolog  şi  critic  dramatic.  Numele   în  Principate,  primul  basm:  „Roman
                  rat  totodată  exploatarea  sălbatică   şi  bunului  plac  al  şefilor,  faţă  de   său  a  rămas  pentru  totdeauna   însă   Năsdrăvan".
                  exercitată  de   stăpînitorii  pămîntu-   victimele  discriminărilor  rasiale.   In   înscris  în  istoria  culturii   romîneşti   Militant  activ  pentru   (aurirea   şi
                                                                                                                    promovarea  unei
                                                                                                                                           romîneşti
                                                                                                                                   culturi
                  rilor.                           romanul  „Pădurea  spînzuraţilor"  sînt   prin  romanul  „Ciocoii  vechi  şi  noi"  —   hrănite  din  icalităţile  naţionale   N.
                   Printre   operele   închinate  marii   înfăţişate  cu  realism  efectele  nefaste   primul  roman  realist.critic  din  litera­  Filimon  a  luptat,  scriind  nenumărate
                  mişcări  ţărăneşti  se  numără  şi  roma­  ale  primului  război  mondial.   Pro­  tura  romînă.  articole  şi  cronici  dramatice,   Dentru
                  nul  ..Răscoala1*  al  prozatorului  Liviu   fund  cunoscător  şi  observator  al  vie­  Fiul  prezviterei  Maria  şi  al  preotu­  un  teatru   romînesc   cu  repertoriu
                  Rebreanu,  de  la  a  cărui  moarte  s-au   ţii  satului,  al  raporturilor  reale  din­  lui  Mihai  sin  Mihai  de  la   biserica   strîns  legat  de  realităţile  noastre  is­
                  împlinit  de  curînd  cincisprezece  ani.  tre  oameni,  Rebreanu  a  creat  o  operă   Enii  —  Nicolae   Filimon  —  cîntăreţ   torice  şi  sociale.  Luptînd  pentru  o  li­
                   Răsfrîngînd  ca-ntr-o  apă  de  cleştar   de mare forţă  artistică,  care, în  bună   de  biserică,  corist,  flautist  şi  în  ulti­  teratură  dramatică  originală  scriito­
                  conturul  real  al  acelei  vremi,  roma­  parte,  îşi  păstrează  şi  astăzi  valoa­  ma  parte  a  vieţii  sale,  „scriitor  la De­  rul  s-a  ridicat,  alături  de  iluştrii  săi
                  nul descrie zguduitor  şi cu  multă artă   rea.                  partamentul  credinţei",  prin  întreaga   contemporani  —  V.  Alecsandri,  Cos-
                  tabloul  vieţii  ţăranilor  de  atunci.  Pri­  Anumite  scăderi,  abia  vizibile,  la   sa  activitate  pe  tărîmul  culturii,   se   tache  Negruzzi   şi  M.  Kogălniceanu,
                  mele  capitole  ale  cărţii,  avînd  titluri   început în opera lui  solid  realistă,  au   relevă  ca  un  demn  contemporan  al   împotriva  pieselor  adaptate  din  fran­
                  semnificative  ca  „Pămînturile“,  „Flă-   cîştigat  teren,  s-au  dezvoltat  pe  mă­  celor  mai  luminate  minţi  din  genera­  ţuzeşte  —  cu  totul  nepotrivite  reali­
                  mînzii11,  „Friguri"  etc.  înfăţişează  mi­  sură  ce  scriitorul  a  căzut  sub  influ-   ţia  paşoptistă.  tăţilor  vremii  sale.
                  zeria   de  neînchipuit,  lipsurile,  foa­  ienţa  ideologică  vătămătoare  a  cla­  Vădit  sensibil  şi  în  acelaşi   timp   De  la  Nicolae  Filimon  ne-a  mai  ră­
                  mea   şi  exploatarea   care  însoţeau   selor  exploatatoare,   a  fascismului.   partizan  al  gîndirii  înaintate  a  Iui  Băi-   mas,   avînd  o   valoare   mai  mult
                  viaţa  fiecărei  familii  de  pălmaşi.                           cescu  şi  Bolliac,  Nicolae  Filimon  iu­  documentară  decît  literară,  şi  nuvelele
                                                  Această  cădere  s-a  resimţit   puter­
                  Soarta  ţăranilor  din  Amara,  sat  pe   nic  şi  in  arta  sa.  al  cărui  nivel  a   beşte  cu  sinceritate  şi  pasiune   po­  Friederich  Staaps  şi  Mateo  Cipriani.
                  care-1  descrie   autorul,  era   soarta   coborît  mult.  Destinul  scriitorului  şi   porul,  alături  de  năzuinţele  căruia  lup­  Scriitor  progresist,  pionier  în  crea.
                  tuturor  ţăranilor  din  satele  noastre.   al  operei  sale  arată  foarte  bine  că   tă,  criticînd  cu  mînie  orînduieiiie  ne­  rea  romanului  realist.critic,  întemeie­
                  Jefuiţi  de  boieri  şi  arendaşi  prin  im­  atîta  timp  cît  a  păstrat  legătura  vie   drepte  ale  vremii.  tor  ai  critioii  noastre  muzicale,  stră­
                  punerea  unor  „învoieli"  neruşinat de   cu  poporul,  cu  năzuinţele  şi  frămîn-   Evocînd  în  „Excursiuni  în  Germa­  lucit  înaintaş  în  crearea  reportajului
                  împovărătoare,  în  prag  de  iarnă,  fără                       nia  meridională,  Memorii  artistice,  is­  romînesc.  remarcîndu.se  ca  un  talen­
                  o  coaje  de  mălai  în  casă,  urgisiţi  de   tările  lui,  talentul  său  a  înflorit,  a   torice  şi  critice  (1858)“  —  perioada   tat  foiletonist,  Nicolae  Filimon  rămî­
                  perceptorii  care  vin  să  Ie ia  şi  ultima   dat  opere  durabile.  Şi  Liviu  Rebrea­  Unirii,  Nicolae  Filimon  arată  că  boe-   ne  cărturarul  şi  literatul  preţuit   de
                                                  nu  rămîne  tocmai  prin  aceste  crea­                          întregul  popor  muncitor  care  Ia  a  140
                  ţoală  din  casă,  ţăranii prind  sâ  se  re­  ţii  unul  dintre  marii  prozatori  ai   rimea...  „este  dată  la  o  viaţă  indo­
                  volte.  Un  ocean  de  ură  şi  obidă  se                        lentă  şi  se  ocupă  numai  de  plăcerile   aniversare  a  naşterii  sale  îi  dă  toată
                  strînsese  în  sufletul  lor  şi  este  meri­  literaturii  noastre.  simtuale,  de  jocul  cărţilor  şi  de  jafuri,   cinstirea  cuvenită  marilor  înaintaşi.
                                                                     T.  MIHAI     ia'-  amorul  patriei  o  apucă  numai  a­


                                                              2          PE  MUCHE  DE  CUŢIT                         PE  MUCHE  DE  CUŢIT        3
                      Vă  prezentăm  o  carte
                                                             munist  Atanasie  Mustea,  este  arătat  chiar   tre  Gabor,  romîn  după  mamă  şi  maghiar
                                                             din  primele  pagini  ale  cărţii  ca  un  om  for­  după  tată,  care  —  deşi  îşi  vede  părinţii
                                                             mat,  care  luptă  cu  fermitate  pentru  înfăp­  schingiuiţi  şi  murind  în tortură—nu-şi tră­
                                                             tuirea  ţelurilor nobile  ale  partidului.  In  me­  dează  tovarăşii  de  luptă  şi  se  stinge  şi  el.
                                                             diul  intelectual  în  care  trăieşte,  printre  ca­  Cartea  respiră  un  mare  patos  revoluţio­
                                                             dre  didactice  universitare.  Atanasie  Mustea   nar.  Autorul  arată  convingător  izvorul
                                                             se  arată  neşovăitor  şi  integru,  dominîn-   eroismului  comuniştilor,   încrederea   în
                         de  Mihai  Beniuc                   du-şi  colegii  prin  înţelegerea  clară  a  eveni­  partid,  devotamentul  faţă  de  popor,  care
                                                             mentelor  politice  pe  care  le  trăieşte,  înar­  plămădesc  suflete  tari,  le  dă  vigoarea  de  a
                Cu  romanul  „Pe  muche  de  cuţit“,  poetul   mat  fiind  cu  înţelegerea  ştiinţifică  a  lumii   rezista  tuturor  încercărilor  şi  schingiuirilor
              Mihai  Beniuc  e  prezent  în  literatura  noas­  şi  societăţii.  Exigent  faţă  de  sine  însuşi,   la  care-i  supunea  siguranţa  regimului  de
              tră  nouă  şi  în  domeniul  prozei  epice,  după
              ce  nu  de  mult,  cu  piesa  „In  Valea  Cucu­  neabătut  şi  înflăcărat  în  ducerea  la  bun   dictatură  antonesciană.  Conţinutul  bogat
              lui"  s-a  afirmat  şi  în  dramaturgie.       sfîrşit  a  sarcinilor  de  partid,  viaţa  comu­  în  idei,  materialul  dens  de  viaţă,  stilul  pa­
                Acţiunea  romanului  începe  în  perioada    nistului  Atanasie  Mustea  este  viaţa  tuturor   sionant în care este scrisă,  fraza  simplă,  ex­
              tulbure  din  toamna  anului  1940,  o  dată  cu   comuniştilor  din  acea  vreme,  credincioşi   presivă,  toate  acestea  reţin  interesul  citito­
              vînzarea  Ardealului  de  Nord  clicii  hortiste.   partidului  şi  idealurilor  revoluţionare,  o   rilor  pentru  această  carte  care  închide  în
              de către  ultimul  guvern  trădător  al  lui  Ca-
              rol  al  11-lea  şi  se  sfîrşeşte în zilele războiu­  viaţă  plină  de  eroism  şi  pericole  —  ,.pe   sine  conturul  unor  vremi  orîncene,  întune­
              lui  anti-sovietic,  după  dezastrul  armatelor   muche de cuţit",  cum  o arată  atît de plastic   cate.  dar  străbătute  de  fulgerul  luptei  şi
              hitleriste  la  Stalingrad.                    titlul  romanului.  In  filele  cărţii  apar  figu­  eroismului  celor  mai  buni  fii  ai  poporului
                Eroul  principal  al  cărţii,  intelectualul  co-  rile  unor  asemenea  comunişti  cum  este  Pe-  nostru  —  comuniştii.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11