Page 7 - Albina_1959_09
P. 7
Vizita Iui N. S. Hruşciov
în staniţa Veşcnskaia
Cu prilejul vizitei pe care o marelui nostru scriitor sovietic război rece şi a slăbi implicit
face N. S. Hruşciov cunoscu Mihail Aleksandrovici Şolo- încordarea internaţională“ —•
tului scriitor sovietic Mihail hov“. a spus tovarăşul N. S. Hruş-t
Şolohov, a avut loc în piaţa In continuare, tovarăşul N, ciov. Uniunea Sovietică aplică
staniţei Veşenskaia un mare S. Hruşciov a făcut o profundă cu fermitate principiile coexis
miting. Mitingul acesta a con analiză a însemnătăţii creaţiei tentei paşnice, depune eforturi
stituit o emoţionantă demon lui Şolohov, arătînd că operele susţinute pentru rezolvarea
straţie a dragostei fierbinţi a eminentului scriitor sovietic problemelor litigioase interna
oamenilor muncii din regiunea ajută oamenilor să înţeleagă ţionale, pentru asigurarea unei
Donului faţă de marele Partid just importanţa istorică a fap păci trainice. Trebuiesc găsită
Comunist al Uniunii Sovietice telor eroice săvîrşite de popor mijloace pentru asigurarea pă
Mihail Şolohov a rostit o cu- sub conducerea înţeleptului cii în întreaga lume şi care să
vîntare exprimînd adînca bucu partid comunist. Creaţia pro. excludă războiul din viaţa so
rie prilejuită de sosirea lui fund partinică şi populară a Ini cietăţii „Partidul nostru. Co
Nikita Sergheevici Hruşciov Şolohov arată cu o incontesta mitetul Central, guvernul so-i
care a venit să se intereseze bilă putere de convingere că vietic — a declarat N. S. Hruş
de viata locuitorilor de pe drumul parcurs de Uniunea So ciov — sînt ferm convinşi că
cursul superior al Donului. vietică a fost greu, complicat, am ajuns la o etaPă cînd
Tovarăşul N. S. Hruşciov, în- dar a fost singura cale justă aceasta va deveni realitate...
tîmpinat cu aclamaţii cordiale spre viaţa fericită a întregului Ideia coexistentei paşnice va
şi aplauze furtunoase, a rostit popor sovietic. triumfa".
,,Şti{l — a spus N. S. Hruş
fn încheierea cuvintării sale,
o cuvîntare la marele miting
Un nou gest de pace din piaţa staniţei Veşenskaia. ciov — că în viitorul apropiat tovarăşul N. S Hruşciov a
spus : ,,Vreau să subliniez în-
urmează
să plec în Statele
a cuvintării
In prima parte
sale, N, S. Hruşciov, prim se Unite ale Americii, răspunzînd căodată că plec in Statele Uni■>
cretar al C. C. al P.C.U.S. şi invitaţiei preşedintelui Eisen te cu intenţii bune, cu dorinţa
fierbinte de a contribui în mo
hower. Am plăcerea de a in
al Uniunii Sovietice niştri al U.R.S.S. s-a referit la vita în această călătorie pe dul cuvenit Ia cauza destinde
preşedintele Consiliului de Mi
rii încordării internaţionale, la
Mihail Aleksandrovici (Aplauze
larga mişcare populară ce se
desfăşoară în oraşele şi satele furtunoase). Cred că şi Iui ii cauza consolidării păcii. Sîn-
din Uniunea Sovietică pentru va ii de tolos să cunoască mai tem ferm hotărifi să adoptăm
îndeplinirea înainte de termen îndeaproape viata Americii măsuri care să contribuie la
a planului septenal. contemporane". topirea ghefei „războiului re
M Săptămîna trecută, guvernul sovietic a dat publicităţii o ce" şi să permită popoarelor
1 declaraţie în care subliniază că U.R.SS. nu va relua expe- Subliniind importantul rol Referindu-se în continuare la să respire uşurate. Aş vrea să
= rieniele cu arme.e nucleare dacă, la rîndul lor, puterile occi- pe care îl joacă intelectualita problemele situaţiei internaţio nădăjduiesc că şi guvernul
| denia le nu vor relua experienţele cu ' arme atomice şi cu tea sovietică în lupta întregu nale, coexistentei paşnice şi S.U.A. este călâluzit de ace
= hidrogen. Declaraţia reafirmă hotărîrea Uniunii Sovietice de lui popor pentru construirea apropiatului schimb de vizite leaşi considerente.
§§ a continua şi de aci înainte lupta pentru încetarea experienţe- comunismului, N S. Hruşciov între şefii guvernelor Uniunii
= lor cu armele nucleare, considerînd aceasta ca un pas însemnat a arătat că scriitorii sovietici, Sovietice şi S.U.A., N. S. Hruş Oricărui om cu judecată să
= spre încetarea cursei înarmărilor nucleare Şi înlăturarea pri- care fac parte din această in ciov a arătat că în prezent, nătoasă ii este clar că de pe
m mejdiei care ameninţă viaţa şi sănătatea a milioane de oameni. telectualitate formată din rin- absolut toţi oamenii sînt inte urma Îmbunătăţirii relaţiilor
H Importanta declaraţie a U.R.S.S. a făcut cu repeziciune durile poporului, contribuie resaţi şi preocupaţi de proble sovieio-americane au de cîştt-
= ocolul întregii lumi, a încălzit inimile oamenilor şi le-a insu- prin operele lor cele mai bune ma asigurării păcii în lumea gat nu numai popoarele Uni
m flat noi speranţe. Popoarele au salutat cu mare bucurie acea- la educarea oamenilor sovie- întreagă, problemă considerată, unii Sovietice fi S.U.A. ci fl
= stă veste, apreciind-o ca o nouă dovadă a năzuinţelor paşnice tici în spiritul comunismului. pe bună dreptate, ca fiind cea popoarele tuturor ţărilor mari
j§ ale Ţarii Sovietice, a luptei ei neclintite pentru pace în întreaga „Un exemplu viu — a spus N. mai importantă din viaţa inter şi mici, întrucit ele nu vor
g lume. pentru prietenie între toate ţările. naţională. „Vrem să facem to război, ci sînt însetate de
% In faţa acestui nou gest de pace al UR.S.S. popoarele îşi S. Hruşciov — este creaţia tul pentru a lichida starea de pace trainică fi îndelungată
g întăresc lupta împotriva cursei înarmărilor nucleare şi cer ne.
§jj condiţionat şi imperios csa puterile occidentale să accepte pro-
= punerea guvernului sovietic de a se înceta definitiv experien-
M ţeie de orice fel cu aratele nucleare- In întreaga lume ia o am- A X lV -a a n iv e rsa re
= ploare uriaşă mişcarea mondială pentru interzicerea armelor
g atomice şi cu hidrogen si distrugerea tuturor stocurilor de
ş asemenea arme a proclam ării R. D. V ietnam
H Acestei dorinţe arzatoare a întregii omeniri iubitoare de
§} pace i se mai opun însă adepţii „războiului rece“. Acum, In
g§ aceste momente istorice pentru pacea lumii, în ajunul schimbu- La 2 septembrie 1945, în ur 95 la sută din populaţia R. D. curge la acţiuni agresive In-
§§ lui de vizite Hruşciov — Eisenhower, în pofida faptului că ma victoriei istorice a revoluţiei Vietnam, a fost în linii gene dreptate împotriva R. D. Viet
g U.R.S.S. a hotărît prelungirea timpului de neexperimentare a din august 1945, a fost pro rale lichidat. nam. Oamenii muncii din R. D.
H armelor nucleare, Franţa persistă totuşi în intenţia de a face clamată Republica Democrată In timp ce în R. D. Vietnam Vietnam, ca şi toate popoarele
g să explodeze arme nucleare în Sahara. Aşa cum scria zilele Vietnam, poporul din Vietnamul poporul îşi făureşte o viaţă iubitoare de paoe din întreaga
= trecute ziarul „Pravda“, poziţia Franţei poate fi asemuită cu de nord îofâptuindu-şi astfel nouă. liberă, în Vietnamul de lume, condamnă cu hotărîre li
s un flagrant act de provocare Împotriva dorinţei şi voinţei ho- năzuinţele sale de libertate şi sud, unde puterea este în mîi- nei t inie agresive ale dictatoru
H ţări te de pace a întregii omeniri. Cu atît mai mult cu dt ex- democraţie pentru care a lup r*ile celor mai reacţionare ele lui Ngon Dinh Diem şi nprijină
= ploziîle nucleare din Sahara vor supune infectării cu radiaţii tat decenii de-a rîndul. Munca mente ale burgheziei, strîns le iniţiativele valoroase ale guver
H întreg Orientul Arab şi o mare parte a continentului african paşnică a poporului vietnamez, gate de capitalul străin, creşte nului R. D. Vietnam pentru u-
s împotriva acestei acţiuni contrare mersului firesc al evo. hotărît să făurească o nouă o- mizeria şi şomajul, populaţia nificarea paşnică a ţării.
= luţiei politicii internaţionale se ridică astăzi cu energie mase rîndnire sociat-economică şi po trăind într.o sărăcie de nede- Poporul romîn, alături de
j impresionante de oameni. O vastă campanie se desfăşoară în litică a fost însă întreruptă de scris fn Vietnamul de sud, 58 toate popoarele ţărilor socialis
ş ţările^ Africii şi Orientului Arab. La 7 septembrie în toată *- agresiunea imperialiştilor fran. la sută din populaţia aptă de te, se bucură în mod sincer şl
= ceastă zonă »e va desfăşura ..Ziua de luptă împotriva experien- cezi care intenţionau să readu muncă şomează total sau par priveşte cu profundă admiraţie
| | tel01; nucleare in Sabara". In această zi urmează să aibă Ioc că dominaţia colonială. După 8 ţial. Dictatorul Ngon Dinh Diem însemnatele succese ale muncii
H mitinguri şi demonstraţii în toate ţările Asiei şi Africii. ani de lupte eroice, poporul din vîndut intereselor imperialişti paşnice, creatoare pe care o de
=§ Tot atunci, la Cairo se va deschide Congresul de luptă împo- Vietnamul de nord a alungat lor americani alocă sume fabu pune poporul vietnamez pentru'
g te1' 3 experienţelor atomice în Sahara. Va ră6una cu putere pe oolonialiştii francezi şi s-a loase în scopuri militare şi dezvoltarea patriei sale — Re
H Şrlasl*I de protest al popoarelor contra acţiunii necugetate pro- avîntat ou toate forţele pentru duce o politică antinaţională publica Democrată Vietnam.
H aectete de Franţa! dezvoltarea şi înflorirea R. D. de torpilare a acordurilor de la Prietenia dintre poporul nostru
g Pretutindeni în lume oamenii cier răspicat puterilor occi- Vietnam. Geneva. După cum se ştie, în şi poporul vietnamez s.a întărit
g dentale mai puţine vorbe şi mai multe fapte concrete în favoa- Conduşi şi îndrumaţi de Par anul 1956. ar fi trebuit să aibă an de an şi are la bază lupt*
| | rea păcii. Atmosfera internaţională oferă acum occidentului cel tidul celor ce muncesc, poporul loc, conform acestor acorduri, comună pentru construirea sou
vietnamez a obţinut însemnate
j n*8’ bun prilej pentru acţiuni clare, aidoma celor ale Uniunii succese pe drumul construirii alegeri generale în întregul ci a li sm ului. Cu prilejul împlini
g Sovietice, îndreptate spre eliberarea popoarelor de coşmarul socialismului. Cu ajutorul muL Vietnam în vederea unificării rii a 14 ani de la proclamarea
tilateral al Uniunii Sovietice şi paşnice a Vietnamului de nord Republicii Democrate Vietnam,
g pericolului atomic şi de racilele „războiului rece". Aceasta este şi Vietnamului de sud. Regimul poporul romîn urează poporului
al celorlalte ţări socialiste. R. D.
H dorinţa fierbinte a întregii omeniri! Vietnam şi.a creat o industrie dictatorial al lui Ngon Dinh frate vietnamez, noi succese In
I P. TĂTARU proprie. Numai în ultimii trei Diem a respins repetatele şi lupta pentru construirea socia
ani şi jumătate s-au alocat preţioasele propuneri ale gu lismului, pentru unificarea paş
pentru construcţii industriale vernului R. D. Vietnam şi re nică a ţării.
245 miliarde dongi şi au fost
construite peste 50 noi obiecti
ve industriale, fn anul 1958,
volumul global al producţiei in
dustriale a fost cu 40 la sută i
mai mare dectt în 1957. Â
Datorită muncii educative
• In seara zilei de 29 desfăşurate de Partidul celor ce
august a avut loc la Leipzig să sprijine propunerea Ma muncesc, mase tot mai largi de
rocului de a se înscrie
pe
deschiderea festivă a tradi ordinea de zi a sesiunii A- ţărani ău ales calea cooperati
ţionalului Tîrg internaţional dunării Generale a O.N.U. vizării. La mijlocul lunii mai a
de toamnă. In hala or. 1 a anului acesta, numărul coopc.
expoziţiei se află standul problema experienţelor fran rativelor agricole din R. D
ceze cu bomba atomică
în
frumos amenajat al R.P. pustiul Sahara. Vietnam era de 13.466, mareînd
R-omîne. Aici sînt expuse astfel o creştere de trei ori ţaţă
produse din sectoarele in • La 3) august au înce de anul trecut. Paralel cu mun
dustriei uşoare, alimentare put tratativele între delega ca pentru consolidarea şi dez
şi agro-alimentare. ţiile de partid şi guverna voltarea cooperativelor agrico
mentale ale R.D. Vietnam şi le existente se depun eforturi şi
• Expoziţia „Romnia pe R.P. Mongole, care se află pentru întărirea grupelor de
drumul socialismului", orga Ia Hanoi, într-ajutorare şi pentru trans
nizată de AR.L.U'.S. in formarea lor în cooperative a-
Parcul de Cultură fi Odih • Conferinţa internaţio gricole.
nă „Gorki", este vizitată in nală a oamenilor de ştiinţă S.a schimbat radical şi ni
fiecare zi de 10.000 de mos velul de viaţă al celor ce mun
coviţi şi oaspeţi ai Capitalei care şi-a încheiat lucrările cesc din R. D. Vietnam, lată
sovietice. la 29 august Ia Pugwash numai un exemplu: în ultimii
(Canada), a adoptat o de cinci ani s-au construit locu
• Grupai ţărilor din Asia claraţie împotriva producerii inţe a căror suprafaţă loca ti vă
şi Africa — membre ale şi folosirii armelor bacterio este cu 71 la sută mai mare
O.N.U. — a luat hotărîrea logice şi chimice. decît suprafaţa locativă con De curind, Ia Vitih (R.D. Vietnam) a intrai in funcţiune o
struită sub dominaţia franceză. mare centrală electrică construită cu ajutorul Uniunii Sovietice.
Analfabetismul, care cuprindea Iu fotografie: vedere de ansamblu a centralei de li Vinhj