Page 10 - Albina_1959_10

miiiiiiiuiuiKiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimmiiiininiiiiimii^
Cultura — bun al întregului popor |
Vlizitînd numeroasele instituţii culturale, de la jj
oraşe sau de la sate şi văzînd că numeroşi oameni 2
de toate vîrstele aşteaptă la rînd pentru a-şi lua 2
bilet la casa de cultură, teatru, cinema sau pentru 2
a-şi schimba cartea la bibliotecă, îţi dai seama că =
în adevăr revoluţia culturală a cuprins masele şi a g
devenit un bun al poporului. Iţi întăreşti continuu 2
această convingere văzînd pasiunea cu care oa- 2
menii contribuie la desăvîrşirea acestei revoluţii cui- 2
turale. =
La zidul chinezesc — zidul cu vechime de peste 2
2000 de ani — am întîlnit mulţi oameni veniţi din j
diferite părţi ale Chinei pentru a vizita acest mă jj
ret monument, mărturie a culturii milenare a po- |
porului chinez. 2
Mulţi tineri desenau sau pictau imaginea acestui 1
zid legendar, pe hîrtie sau pe pînză. |
Iată cîteva cifre grăitoare, care ilustrează această I
pasiune generală faţă de cultură: în Şanhai func- jj
ţionează 9 000 formaţiuni artistice de amatori, 6.000 =
cercuri de cultură generală, iar la^biblioteca unei 2
case de cultură raională a oraşului Şanhai, zilnic, §
peste 500 cititori împrumută sau citesc cărţi la sala i
de lectură. |
Vizitam clubul cultural al comunei populare Lo- 2
can. §
— Ca şi la Lo-can, spunea tovarăşul Tiu-iuen, §
unul din însoţitorii noştri, în toate comunele popu- j
lare, de această muncă răspunde un tovarăş care 2
se ocupă numai de această activitate şi face parte 2
din consiliul de conducere al comunei. El este aju- j
tat de un colectiv ales dintre locuitorii comunei. |
La demonstraţia din Pekin cu prilejul celei de a 10-a aniversări a proclamării R.P. Chineze, un grup de tna- Fiecare comună are mai multe formaţiuni de teatru 2
nijeslanţi execută „Dansul păunului". de amatori care prezintă spectacole în comună, sau I
în comunele vecine, iar în unele zile, formaţiunile |
bune merg şi prezintă spectacole la oraş. |
i mmm despre activitatea culturala ue trasa din Parcul de odihnă şi cultură din Kanton, a fost j
In adevăr, cu o seară înainte, pe una din scenele 2
prezentat un spectacol de către formaţiuni artistice 2
DiTI REPUBLICA POPULARA CHIffEZA programul brigăzilor artistice, dansuri locale şi dia- 2
ale comunelor populare. Spectacolul era alcătuit din |
loguri umoristice. Cu ajutorul textelor brigăzilor, se |
prezentau aspecte ddn trecutul de luptă al poporului I
1 Călătoream de la Şanhai către Kanton — drum de şurată în atelierul şcolii sau alături de ţărani şi şi înfăţişau în paralel succesele din comună, iar dia- J
1 36 de ore, deşi mergeam cu expresul, muncitori. în uzine şi pe ogoare. logurile umoristice satirizau anumiţi oameni care §
încercau să justifice concepţii şi metode vechi de 2
i în tot locul, părea că mergi printre grădini tăiate La Pekin, şcoala secundară nr. 4 avea 2.120 elevi. muncă. 2
1 de canale, pe care pluteau bărci mari în oare erau Şcolarii ciclului I (primele 3 clase), făceau practică
§ instalate motoraşe, cu ajutorul cărora se ii'igau cui- agricolă 6 ore pe săptămînă, iar cei ai ciclului II De subliniat este faptul că pe multe scene în aer §
| turile. Mai rare erau roţile grădinăreşti minate de făceau practică 8 ore pe săptămînă în atelierele liber, în parcurile de cultură, formaţiunile de ama- 2
2 vite cornute, care irigau tot felul de culturi, grîu, şcolii. tori de la oraşe şi comune prezentau, seară de seară, =
§ porumb sau orez. Fie pe panouri mari, între culturi, Şcoala este patronată de o întreprindere indus­ spectacole. Alături de activitatea artistică, la co- j
H fie pe peretele muntelui distingeai opt semne. Ni trială din Pekin care îi asigură atît materia primă muna populară se urmăreşte ca prin munca cultu- 2
2 s-a explicat că acestea sînt cele opt sarcini care tre­ rală să se contribuie la informarea politică asupra jj
ji buie respectate de agricultori. — „Codul agricol", evenimentelor interne şi internaţionale şi la ridica- 2
= arături adinei; îngrăşăminte; irigaţie; seminţe selec- de N. MIHĂILESCU rea nivelului profesional al ţărănimii muncitoare. 1
§ ţionate, însămînţări în rînduri dese; protecţia plan- vicepreşedinte a< Comitetului Pentru aceasta, se acordă multă atenţie muncii j
= telor; reforma uneltelor; lucrările cîmpului- executiv al sfatului popular cu cartea, care este răspîndită în brigăzile de mun- §
§ Popularizarea largă a acestui Cod agricol a făcut regional Piteşti ! că, după specialitatea fiecărei brigăzi. {§
2 ca fiecare agricultor să-l cunoască şi să-l aplice. De Numeroasele formaţii de artişti amatori au dat 2
1 aceasta, ne-am dat seăma. în special cînd am viztitat posibilitatea multor tinere talente să se afirme. I
§ Comuna Populară Lo-can din raionul Kanton, unde pentru lucru, cit şi meşterii care îndrumă lucrul în Mulţi dintre ei se califică acum ca artişti profesio- =
atelier. In atelierele şcolii se executau 5 piese ac­
2 acest Cod era popularizat în multiple forme şi apli- cesorii pentru elevatoare şi mici transformatori elec­ nişti sau îşi desăvîrşesc măiestria în institutele de j
h cat astfel, incit toate culturile păreau grădini. Tot trici. Costul manoperei era plătit de întreprindere artă ale Chinei Populare. 2
1 din tren, şi-n mod deosebit, pe drumul de la Kan- şcolii, care-şi îmbunătăţea astfel condiţiile de activi­ Pentru satisfacerea dragostei de cultură a mase- =
= ton la U-han am remarcat numeroase construcţii de tate şj hrană a elevilor. Ultima clasă, ultimul ate­ lor largi de oameni ai muncii în R. P. Chineză au §
2 căi ferate şi poduri. Mii de oameni, cu tot felul lier. finisa bobinele, făcea sudurile, verifica fie­ fost create multe tipuri de instituţii culturale, cu 2
2 de unelte, mişcă dealurile din loc pentru aşezarea care transformator şi-l împacheta pentru a fi tri­ multiple activităţi. 1
1 noului terasament. Din loc în loc, steaguri ale bri- mis la fabrică. De remarcat că în toate clasele erau Astfel, la Şanhai am vizitat un club muncitoresc §
= găzilor în întrecere, iar la distanţe mai mari, gra-
1 fice cu evidenta întrecerilor între brigăzi. Nu există, multe gazete de perete. în majoritatea cazurilor, la de cartier. Ne-a primit directorul clubului şi mem- 2
gazete sînt publicate poezii ale elevilor. Una dintre brii formaţiunii de teatru, care făceau în acel timp §
= de altfel, şantier mare sau mic, în comune sau în poezii, pe care ne-a declamat-o autorul, elev din repetiţie. Ne-am întreţinut pe larg cu acest colectiv 2
2 oraşe, unde să nu remarci o intensă muncă de pro- clasa a XlI-a, exprima tocmai forţa educativă a care dovedea o mare artă in machiaj. Fiecare artist §
= pagandă, in sprijinul producţiei. muncii. Astfel, între altele, elevul spunea : amator se machia astfel că faţa lui era parcă o §
1 Este o pasiune pentru chinezii tineri sau vîrst- pictură. In lumina rampei, acest machiaj dădea foarte I
£ nici să scrie versuri, proză sau piese de teatru şi să „înainte ne feream de uleiul de maşină multă expresivitate personajelor interpretate. |
jj -activeze in diverse cercuri literare sau formaţiuni Acum mirosul de ulei ni se pare parfumat. Tot în acest oraş am petrecut o după amiază la j
2 artistice. Lozinca pe care o urmează este : „Cine Cînd uleiul maşinii stropeşte corpul nostru Palatul de Cultură. Un bloc cu 5 etaje şi foarte §f
2 ştie să scrie, să cînte şi să danseze trebuie să scrie, Ne bucurăm şi ne pare că sîntem decoraţi cu
2 să cînte şi să danseze". fl ori ** multe încăperi oferea condiţii minunate pentru des- |
făşurarea multiplelor activităţi ale acestei insti- j
H în Combinatul metalurgic din U-han funcţionau tuţii. |
2 102 cercuri de creaţie literară şi peste 100 formaţiuni Biblioteca pentru vîrstnici şi copii, cu sălile ei de f
2 artistice de amatori. lectură şi împrumut, deşi ocupa un etaj întreg, abia |
jj Scriitorii amatori — muncitori în combinat — scriu putea face faţă numeroşilor solicitatori care aştep- §
2 despre istoria Combinatului, despre oameni şi munca tau la rînd pentru a primi cartea dorită, \
I lor şi despre viata lor nouă, despre sprijinul ţărilor In acelaşi palat am întîlnit o formă interesantă a I
jj socialiste.
concursului „Cine ştie cîştigă". Pe pereţii unei săli 2
spaţioase, sub o formă atractivă, prin imagini şi j
| îmbinarea învâţâmlntului colorit, erau expuse teme de concurs, inspirate din j*.
| cu munca în producţie diferite domenii de activitate. |
Sala era plină de participanţii care completau j
| In revoluţia culturală, parte integrantă a revolu- răspunsurile. La sfîrşitul săptămînii, o dată cu re- jj.
1 ţiei socialiste, oe se desfăşoară in China Popu- zultatele, se acordau premii pentru cele mai bune =
2 Iară, se acordă o deosebite atenţie învăţămîntului răspunsuri. j
§ de toate gradele. Dacă pînă la eliberare, învăţămîn- In aceeaşi seară, am vizitat un nou tip de insti- jj
1 tul de orice grad era îngăduit numai copiilor de bo- tuţie cu multiple activităţi artistice „Lumea Mare". 2
2 gătaşi, iar marea majoritate a tinerilor rămîneau ne-
1 ştiutori de carte, astăzi, paralel cu alfabetizarea -e în numeroasele şi spaţioasele săli de cîte 500 pînă jj
2 seacă izvorul neştiinţei de carte, prin cuprinderea la 1.000 de locuri, se prezentau variate spectacole 2
2 tuturor copiilor în şcoli. Te impresionează numărul de operă clasică, acrobaţie, teatru de marionete, ci- g
1 mare de tineri pe care-i vezi în orice oraş sau co- nematograf şi spectacole de teatru ale unor forma- g
2 mună, fie cu ghiozdanul de cărţi, mergînd spre şcoa- ţiuni în turneu. Cu biletul de 20 fini, plătiţi la in- 2
= lă, fie cu unelte plecînd de la şcoală spre comuna trare în Palat, poţi viziona oricare din aceste spec- 2
§ populară sau uzină. tacole. i
2 în China, cursul elementar este de 6 ani, iar In fiecare seară, peste 13.000 spectatori, umplu să- |
§ cursul secundar, tot de 6 ani, avînd două cicluri de Iile Palatului care îşi acoperă toate, cheltuielile din g
2 cîte 3 ani. în general, şcolile secundare au aproape veniturile realizate- Numai în primele 5 luni ale 2
2 toţi elevii interni, chiar dacă familiile elevilor locu- anului 1959 Palatul a avut un beneficiu net de 140 i
jj iese în oraşe. An de an a crescut numărul elevilor mii de yeni. g
= în şcolile medii şi în mod deosebit. în anul 1958, Ca şi Palatul de Cultură vizitat mai înainte, aces- §
§ cînd a crescut cu 36 la sută faţă de 1957. ta fusese pînă la eliberare, casă de petreceri şi g
1 S-a urmărit ca alături de ridicarea nivelului de jocuri de noroc pentru exploatatorii de tot soiul. As- 1
2 cultură generală să existe o mai strînsă legătură a tăzi, ele sînt cetăţi ale noii culturi. în care se dez- §
§ şcolii cu viaţa, pentru ca elevii să se convingă, voltă şi se manifestă talentele ridicate din mijlocul =
2 aŞa cum spune tovarăşul Hruşciov: „că munca este maselor celor ce muncesc. 2
2 o necesitate vitală pentru fiecare om în societate". Oamenii muncii din China Populară, folosind ex- |
2 Această legătură se realizează prin : perienţa şi sprijinul Uniunii Sovietice, sub înţeleap- g
= 1. Munca fizică în atelierul sau lotul experimental ta conducere a Partidului Comunist Chinez, luptă 1
= al şcolii. pentru progres şi pace în lumea întreagă, alături de 2
jj 2. Munca fizică în uzine şi fabrici sau în comu- toate ţările care construiesc socialismul. Energia, jj
| nele populare. elanul, modestia şi tenacitatea cu care poporul chi- jj
jj 3. Participarea la munca obştească. nez luptă pentru realizarea acestui ideal, este amin- g
2 în şcolile vizitate mai tîrziu ne am putut da seama tirea cea mai de preţ pe care am adus-o din China |
1 de' forţa educativă a muncii practice, fizice, desfă­ Populară. j§
Tinere de naţionalitate tai din multinaţionala provincie
lunnan. wflimniwtwiiwHumtimmMitmwwwwiHmHHi^