Page 11 - Albina_1959_10
P. 11
S&d&cake /
— de n u ilţu in u * e
Către colhoznicii din Cărpineni,
R. S. S. Moldovenească
Dragi to v arăşi! tregii comune. Sîntem siguri
Zilele acestea s-a deschis că această veste va fi şi
şi în comuna noastră Luna pentru dvs. o bucurie la fel
prieteniei romîno-sovietice. de mare cum a fost şi pen
Pentru noi, colectiviştii din tru noi.
Tirzii, această sărbătoare Faptul că acum gospodă
este un nou prilej de a ne ria noastră este mare şi cu
arăta dragostea faţă de po prinde toată comuna, ne-a
porul sovietic cu a cărui permis să trecem la o formă
prietenie ne mîndrim. superioară de organizare a
Pe dumneavoastră, dragi muncii. Pînă în 1958 eram
tovarăşi, din colhozul Căr organizaţi în brigăzi specia
pineni, am avut prilejul să lizate. Acum am trecut la
vă cunoaştem mai bine cu organizarea brigăzilor com
cîţiva ani în urmă, cînd plexe. Rezultatele le vom
v-am primit cu bucurie în vedea la sfîrşitul anului. De
gospodăria noastră. N eati pe acum însă putem spune
vizitat atunci cîmpurile. sec că ele vor fi bune şi mai
torul zootehnic, comuna ales că s-a realizat o mare Consiliul de conducere al gospodăriei colectiue din Lipia, raionul Buzău, discută o nouă schemă orgar'
noastră dragă, şi ne-au ră economie de zile'muncă. In nizatorică pe anul 1959—1960, care stabileşte locul de muncă al fiecărui colectivist.
mas în minte cuvintele spu acelaşi timp noi am început
se la despărţire : „Ati în să aplicăm plata suplimen
ceput bine, gospodăreşte. Ne tară la toate culturile. La
bucurăm pentru realizările prăşitoare folosim acordul Tineri crescuţi de partid
dvs. de acum şi vă urăm noi individual, iar la păioase
succese în viitor".
Aveam şi atunci cu ce ne acordul pe echipe. Este un
mîndri : gospodăria noastră mijloc foarte bun de a spori
era fruntaşă. Dar de atunci răspunderea în muncă, asi- S fffl tractoare')
am realizat multe lucruri gurînd totodată o retribuţie
frumoase. Şi trebuie să spu justă.
nem că în multe din aceste Dragi tovarăşi, după cum
realizări am folosit expe vedeţi, gospodăria noastră Intîia oară cînd am văzut-o cînd l-a văzut brăzdînd adînc era hotârîtă să lucreze bine. Ci
rienţa pe care cu atîta drag a crescut mult în anii care pe Carolina Buhuşi era într-o ogoarele, a înţeles că în maşi tise într-o carte despre tracto
de la
seară de iulie. Veneam
ne-aţi împrumutat-o. au trecut de la vizita voas gospodăria colectivă din Bechet, na asta stă o forţă necunoscută rista sovietică, Paşa Anghelina,
După cum vă mai amintiţi, tră. Mai avem însă multe cînd pe şoseaua principală a care are puterea să uşu Erou al Muncii Socialiste. „A-
reze munca oamenilor. Şi în
prin părţile noastre pămîn- de făcut, multe de învăţat. trecut în viteză un tractor mintea ei a încolţit un gînd cu dică eu de ce să nu pot munci
ca ea 1“ — îşi spusese.
Şi a
turile sînt puţin prielnice U.T.O.S. La volan, cu mîna si rajos: să stăpînească forţa a- pornit la muncă cu încordare şi
culturii cerealelor. Cu toate Am auzit, de pildă, că la gură, cu privirea aţintita înainte, ceasta, să o conducă cu mina ei. perseverentă.
acestea, noi am obţinut re dvs. se aplică la vii tăierile cu basmaua fluturînd în vînt, Treptat, prin munca şi seriozb
colte pînă la 2.000 kg. de în verde. V-am ruga să ne conducea o fată. tatea ei, a cîştigat încredere» şi
grîu şi 3.000 kg. porumb la scrieţi ce rezultate a dat a* — N-o cunoaşteţi !— spuse cu respectul tuturor. Se spunea :
hectar. Secretul acestor re mîndrie colectivistul care mă în „Acolo unde lucrează Carolina,
colte nem aiîntîlnite la noi ceastă lucrare. Să ne scrieţi, soţea, abservî<ndu-mi privirea a- aratura-i arătură, iar recoltele
în sat este în primul de asemenea, despre meto tentă.’— E Carolina... tractoristă sint pe potrivă". N.a fost deci
de mirare că după puţin timp a
rînd, folosirea îngrăşămin dele noi pe care le aplicaţi la S.M.T. Lucrează la Gighera. fost numită şefă de brigadă.
telor chimice şi lucrarea în creşterea animalelor, să El iei... ce mai fată ! Anul 1958 i-a adus Carolinei
bună a pămîntului. In ulti Ain văzut.o pe Carolina la pa două mari bucurii : a fost pri
ma vreme însă, ne-am în ne informaţi despre meto noul de onoare al S.M.T-ukii mită în partid şi a fost distinsă
tocmit un plan de perspecti dele noi de organizare şi din Bechet. cu „Ordinul Muncii" cl. III. S-a
vă pînă în anul 1972. Acest retribuţie a muncii. Din toa — De cînd lucrează la noi. fo bucurat atunci, dar a înţeles că
plan prevede profilarea gos te acestea, noi vom trage tografia ei stă mereu la panou, dacă aceasta este o mare cinste,
— spune tovarăşul Marin Stăn-
podăriei pe specific viticol cioiu, organizatorul de partid. este în acelaşi timp şi o mare
şi pomicol, trecînd pe pla învăţăm inte preţioase care — E fruntaşă pe S.M.T. datorie.
— Voi munci în aşa fel îneît
nul doi culturile cerealiere. ne vor fi de folos în mun Carolina... o fată simplă, a să fiu la înălţimea aşteptărilor
Am şi încenut să plantăm ca noastră de fiecare zi. cărei viaţă a început departe, — spusese. Şi intr-adevăr, Ca
cu oomi şi vii coastele în Acum, cînd se apropie a pe meleagurile moldoveneşti, în rolina cu brigada a treia da
sorite de pe care nu izbu Perienii Bîrladului. Părinţii săi, tractorişti a fost şi este mereu
team să scoatem recolte 42-a aniversare a Marii Re ţărani săraci, au trudit din greu în frunte. Pe ogoarele lucrate cu
— O fata tractorista !... Cine
bune la alte culturi. voluţii Socialiste din Oc pe Ia moşieri şi chiaburi. Ce a- a mai văzut ? — spuneau toţi pricepere şi drag de ei, tracto
Cînd ne-ati vizitat gospo tombrie, sărbătoare scumpă dimau abia dacă le ajungea să cei care îi auzeau dorinţa. riştii şi colectiviştii din Gighera
dăria, cineva dintre dvs. a tuturor popoarelor iubitoare astîmpere foamea celor şase co Pe atunci, nu era nici ea si obţin producţii dintre cele mai
sp u s: „Ca să obţineţi cît pii. Dar asta a fost de urnit. gură că va reuşi. Ştia însă un mari din raion (1.600-2.000 kg.
grîu şi peste 3.000 kg. porumb
Carolinei i se par acele vremuri
mai multe venituri băneşti, de pace, noi, colectiviştii ale tristei ei copilării un vis urii. lucru : că-i place meseria asta. la liectar). liste însă important
ar trebui să cultivaţi plante din Tirzii, vă trimitem un Şi dacă n-a încercat să Ie alunge Visul i s-a împlinit mai tîrziu. faptul că brigada Carolinei nu
tehnice şi să dezvoltaţi sec călduros şi frăţesc salut. din gînd, este pentru ca mintea In 1952 a fost trimisă la Balş, numai că depăşeşte planul, dar
torul zootehnic". V-am ur ei să fie mai trează, inima mai la şcoaîa de tractorişti. Peste realizează însemnate economii.
mat sfatul. In acest an am 10AN TRIFAN curajoasă şi mina mai sigură un an tractorul, maşina asta mi In primăvara acestui an a rea
cultivat cu plante tehnice a- vicepreşedintele G.A-C. atunci cînd porneşte la muncă nunata pe care o îndrăgise, nu lizat 2.395 hantri în loc de
,.Flamura Roşie' mai avea pentru ca nici o taina. 2.026 cîţi avea în plan, realizînd
proape 100 de hectare din pentru viata de azi. Gînd a venit apoi la S.M.T. totodată peste 7.500 lei economii.
din comuna Tîrzii, I-a rămas neştearsă în minte
care 60 hectare cu sfeclă de Bechet a fost repartizată la Gi Şi în campania de vară a reali
raionul Huşi ziua cînd, cu ani în urmă, a vă
zahăr şi 20 cu floarea soa zut pentru prima oară un trac ghera, la gospodăria colectivă, zat planul în proporţie de 120
la sută, scăzînd în acelaşi timp
îşi aminteşte azi cu inima strîn-
relui La sfeclă am recoltat VASILE GELES tor. A trecut prin mulocul sa sa de zilele acelea de început. preţul de cost de la 103 lei, cît
peste 20.000 kg. la hectar. secretarul org. de bază tului petrecut de o droaie de Pe atunci oamenii nu prea aveau era planificat, la 96 lei hantrul.
Şi în sectorul zootehnic am P.M.R. copii. S-a speriat atunci. Apoi, încredere în ea. Dar Carolina Pentru astfel de realizări trac
toriştii din brigada a treia ajung
obţinut realizări de seamă. să cîştige în lunile de vîrf salarii
La sfîrşitul acestui an vom T fA nhn sen in i ...pentru colectiviştii din Valea Roşie, raionul Olteniţa, care au scos de care trec uneori de 4.000 lei.
O
avea 70 de vaci, 700 de oi V F lm (11! I(11 Pe un lot experimental aproape 10 vagoane sfeclă de zahăr la hectar. ★
UU 1 U1 ,., (Coresp. ELENA NASTASE) In curtea S.M.T -lui Becliet,
şi 50 de scroafe-mame. In pe partea dreaptă, se înalţă o
hrănirea animalelor noi fo clădire albă, cu ferestre curate,
împodobite cu perdeluţe. Esto
losim foarte mult nutreţul grupul social al S.M.T..ului. Aici,
însilozat. In acest an însilo- la primul etaj, e camera Caroli-
nci. in cameră, curat şi parfum
zăm 90 vagoane de furaje.
de flori proaspete. Pe masă,: or
După cum vedeţi, gospo donate, caiete şi cărţi. Reţin :
dăria noastră s a dezvoltat „Manual de maşini agricole",
„Indicator tehnic pentru tracto
mult. Cînd ati venit la noi,
rul UT.OS.', „Secerişul" de
fondul de bază nu ajungea Gaiina Nicolaeva, „Poezii" de
la un milion. Acum trece M. Eminescu. „Opere" de M,
Sadoveanu o c
de două milioane. Realizăm — îmi place să citesc — măr
în fiecare an venituri bă turiseşte Carolina. — In cam
neşti însemnate. Anul acesta panii însă nu prea am timp, —*
spune cu un fel de regret.
ele vor ajunge la 2.150.000 Mi-a mat spus Carolina că-I
lei, iar valoarea zilei-muncâ place teatrul, muzica şi dansul.
Şi... încă un secret ■ îndrumată
va fi de 30 de lei. Toate a- de organizaţia de partid, s-a în
ceste realizări au făcut ca scris la cursul seral pentru com
din ce în ce mai mulţi ţă pletarea studiilor, in curînd. în
fruntea brigăzii a treia nu va
rani muncitori să vină ală Al lor e azi şi-al tuturor Ambiţie la ei ? Păi, iată, Un tren de sfeclă la hectar mai fi tractorista Carolina Bit-
Ogoru-n zări desfăşurat; Lucrînd precum la carte scrie, Să scoţi, e mare meşteşug;
turi de noi. Aşa se face că lmşi, ci tehnicianul Carolina Bu*.
Cît despre hărnicia lor, Mari cit butucul de la roată Şi toamna, iscusit acar. huşi.
la 15 februarie 1959 am săr Se duse vestea-n lung şi-n lat. Crescură sfeclete.n câmpie. Le dă drum liber... spre belşug f
bătorit colectivizarea în P. VADU. ing. MARIA BOGDAJ*
