Page 12 - Albina_1959_10

r

Gagy Laszlo

M a n i i
:,r» la cămine.
Se nimica Bogaţi Peter, dar pe ascuns toată limica îi spunea
„tătucul“. In asta nu era nimic rău, fiindcă el, pînă şi femeilor
clin sat li se adresa cu „taică“. De aici i-a rămas şi numele. O Colectivul de c(
vreme muierile au zîinbit de această poreclă, apoi au început să lui cultural din <
se minuneze în sinea lor. Porecla aceasta caldă, le era tare dragă, giunea Bacău, a
iar omului căruia din întîmplare nu i se adresa astfel, rămînea cu amănunţită y,
ginditor şi posomorit, Intr-o zi, secretarul de partid, mic de sta­ ţărilor cultural-art
tură încît l-ai fi putut vîrî în buzunar, dacă nu ar fi izvorît din el loc în cadrul Luni
o energie uimitoare, îi spuse : sovietice.
— E un telefon. Intr-un cadru fe
— Ce e ? Un telefon ? întrebă nedumerit Bogaţi. — Ei, dragă tombrie, la cămim
taică, să şt'i că nu se spune aşa : „E un telefon"- Dar nu-i ni­ Punct de convorbiri acasă la colectivistul Paraschiv Burlan din comuna vut loc deschider
mic. O dată am să-ţi explic eu şi lucrul acesta. In fond ce sînt eu Stîlpu. Petre Teodorescu, directorul căminului cultural, discută cu un grup de
aici, profesor de limbi ? Apoi continuă : — Cine m-a căutat ? oameni despre rachetele cosmice sovietice. rilor şi celorlalte r
— Soţia. prieteniei. Sute de
— A nevastă-mea. Ce spune Rozi ? Era să uit. Mi-a spus astăzi au ţinut să ia
cineva că Kereszteşi nu şi-a primit încă rata de lemne curii era festivitate şi să-ş
vorba şi e tare amărit. dragostea pentru
— O să le primească, spuse cu glas ridicat secretarul şi ochii la răsărit, Uniune
îi scâpărară. — Nu-i înţeleg pe oamenii ăştia de loc, toate le vor,
cît ai clipi. Iar dacă întîrzie puţin se şi supără. De ăştia îmi Gh. Vornicu, di
sînt. cultural, în conferi
— Păi, sînt aşa, fiindcă sînt oameni, cum să fie altfel. Omul In ultimii ani, în activitatea cultu- l-a arvut această formă a muncii cul­ cest prilej a vorl
vrea imediat tot ceea ce e bun. Dar, aşa-i că a fost bine cînd acest raiă de masă de la sate au apărut turale care a prilejuit discuţii com­ romîno-sovietică şi
Kereszteşi ni s-a alăturat fără nici o rezervă ? „Mi-aş da şi noi iniţiative preţioase care au adus parative în legătură cu roadesle obţi­ deosebit ajutorul [
şi aduc o însemnată contribuţie la
viaţa" spunea el. — Ei ce ce mă priveşti aşa de supărat, tătucule? opera de culturalizare a ţărănimii nute de colectivişti şi de ţăranii in­ tenă a ţării noasti
Deodată sună telefonul. Vorbea Rozi : „Dragă tătucule, şi glasul noastre muncitoare. Brigada ştiinţiti- dividuali-
ei cristalin şi voios vibra în receptor. — Mai trăieşti dragă ? Cum că raională, brigada ştiinţifică a co­ Sfera de activitate a punctelor de dă pe plan econc
o duci ? S-ar putea s-o duci bine, chiar foarte bine. Dar eu, doamne, munei — iată numai două iniţiative convorbiri este însă mult mai largă, şi politic.
şi cuprinde pe cît posibil, toate pro­
pornite una din nordul ţării, de la blemele de actualitate privitoare la După conferinţa
Sighet, iar cealaltă din inima Moldo­ agricultură, ştiinţă sau la evenimen­ min cultural, echip
vei, de la Răcăciuni, şi care au ajuns
2 ACTIVISTUL să fie îmbrăţişate şi aplicate cu bune tele de politică internaţională. rul căminului, au
rezultate în multe alte regiuni- La punctul din comuna Sihlea, con­ program artistic
cît de greu o duc. Toată ziua spăl, fac mîncare, mătur, vai de viaţa dus de învăţătoarea Alexandrina Mar- cîntecele romîneşti
mea. Ai uitat cumva că inîinc e ziua de naştere a Iui- Katica ? O, Iată o altă iniţiativă care. deocam­ cu, ş-a vorbit despre însăminţările
sînt sigură c-al uitat. Toţi bărbaţii sînt la fel. dată. se aplică numai în satele din de toamnă, lămurinduse care este monios cu dansur
— Dragă taică, ţipa la telefon Bogaţi, cum să uit. Eu nu uit regiunea Ploeşti. Este vorba de punc­ timpul optim şi de ce este necesară vielice.
nimic. Şi de ce să mă pui în rîndul tuturor bărbaţilor ? A, ai glu­ tele de convorbiri, adevărate centre tratarea seminţelor. La punctul con­
mit ? Cît de bună eşti. Mîine e ziua ei de naştere? Să trăiască de agitaţie în sectoarele unde îşi des­ dus de învăţătoarea Elena Popescu
o mie de ani I Şi să fie tot aşa ca tine : supărăcioasă, cicălitoare, făşoară activitatea. La prima vedere din Stîlpu, participantele şi-au mani­ Vizite y>i
dar drăguţă şi omenoasă. Ce-i aduc ? Nişte şoric de porc, spuse punctele de convorbiri ar părea iden­ festat dorinţa să afle cum se fac con­
el agltîndu-se. De fapt ştia el ce-i aducea. Ii va cumpăra un ghioz­ tice din punct de vedere organizato­ servele, lucru pe care învăţătoarea de exp
ric cu cercurile de citit, deoarece, ca
dan pe care pasărea albastră din poveste l-a împodobit cu penele l-a explicat pe larg.
sale pictate în aur şi argint. Ce pasăre minunată, numai atît eu şi acestea funcţionează în casele unor Punctele de convorbiri, acolo unde
nu vorbeşte. Dar ce-o să zică Marika ? Ea o fi supărată că nu are cetăţeni din sat şi sînt conduse în îşi desfăşoară activitatea săptămînal, De la această n
special de cadre didactice. Există
ghiozdan. Se hotărî să cumpere două ghiozdane. însă o deosebire fundamentală între cu regularitate, fiind axate pe pro­ ariistică, cu care s
— Le voi aduce două ghiozdane minunate, nişte ghiozdane cum aceste două forme de activitate. In bleme actuale, sînt frecventate de festiv şirul manifi
nu s-au mai pomenit de cînd lumea şi pămîntul. timp ce la cercurile de citit se face săteni şi constituie o bună şi rodnică în cinstea prieteni
Secretarul de partid stătea tăcut lîngă el, bîzîindu-»şi mustăţile formă de agitaţie politică
rare cu vîrful unui creion chimic şi privind obrazul strălucitor al lectura unor broşuri sau pagini de Insă nu peste tSt este înţeleasă ne­ seară de seară mc
roman, aci, la punctele de convorbiri,
activistului. Îşi dădea seama după fizionomia feţei lui şi după frîn- se organizează discuţii în legătură cesitatea acestei munci. Aşa se ex­ listice şi colectivi
turile de frază pe care le auzea că e vorba de familie, de o dra­ plică de ce in Răzvadu! de Jos (ra­ vin la căminul cu
goste puternică, frumoasă. cu problemele de actualitate- ionul Tirgovişte), directoarea cămi­ tiţii şi pentru întoi
Spuse în glumă : înfiinţarea punctelor de convorbiri nului cultural. Maria Negoe. necu-
— No, apoi eu am să-ţi dau un cal pînă la gară. Un cal ca un a izvorît tocmai din necesitatea de a noscînd necesităţile comunei, a pla­ viitoare.
tigru. Asta însă nu trebuie să te sperie, că, dacă-1 priveşti aşa, lămuri în mod operativ ţăranilor Planul de munci
pe din afară, e cal ca toţi caii. E drept, nu e prea bine să te în- muncitori unele probleme actuale de nificat începerea activităţii la punc­ In această lună a
vîrţi prin faţa lui, fiindcă muşcă, nici prin spate fiindcă azvîrle care aceştia se interesează. tele de convorbiri tocmai pentru luna gat. Astfel, echipa
din copite, nici călare că se ridică în două picioare, nici să-l prinzi In centrul discuţiilor purtate în ca­ ianuarie.
la căruţă că se trînteşte pe jos. Intr-un cuvînt în afară de faptul drul convorbirilor stau problemele Perioada de iarnă creează condiţii răspunde învăţătoa
că-i un pic cam ofticos şi cu picioarele bolnave, e un cal grozav. privind transformarea socialistă a a- tola, pe lîngă pro
— Şi crezi că n-aş îndrăzni să pornesc cu el la drum, i-o în­ griculturii. Astfel, în comuna Stîlpu. prielnice centru intensificarea acestei în comună, va da
toarse Bogaţi în glumă. Atît numai că mi-e cam milă. Toată ziua anul trecut, numai 25 la sută din fa­ munci. Şi condiţii există nu numai in suri romîneşti şi !
îl mină toţi care încotro şi nici seara să nu se odihnească? De miliile cuprinse în circumscripţiile e- cuprinsul regiunii Ploeşti, ci şi în alte
ce ? Doar nu-s husar. Am eu aste două picioare. Dii calule, dii lectorale 7 şi 16 (care participă la locuri. Secţiile de învăţămînt şi cul­ căminelor culturale
betyar I Dar să nu uiţi de Kereszteşi. Domneşti-sat Ci
acelaşi punct de convorbiri) făceau tură ale sfaturilor populare regiona­ Corul din .ieşi
★ parte din sectorul socialist al agricul­ le, extinzînd iniţiativa celor din rea învăţătoarelor
— Bine, bine, n-am să uit. Parcă uit eu ceva ? turii- Astăzi, peste 90 la sută Ploeşti, vor putea înfiinţa pe întreg Ecaterina Ciulei, \
— Atunci, Ia treabă, spuse Bogaţi vesel. sînt fia în gospodăria colectivă, cuprinsul ţării, asemenea puncte de
Bogaţi plecă să tirguiască cele două ghiozdane. Străbătea uliţa la Domneşti-Tîrg.
care parcă nu se mai sfîrşea. fie în întovărăşire. In munca de lă­ convorbiri.
murire a cetăţenilor, un rol însemnat A. CROITORII
ACTIVISTUL 3 4 ACTIVISTUL A
A stat aici în satul Alfalu luni întregi. Luni întregi şi-a dus cu asta de om ? Dar el, ca şi altădată, îi spunea fiecăreia cile un Aşa sînt oamenii. Aşa e c
cinste munca grea de activist Era aici o lume greu de înţeles cuvînt. Dintr-odată, la capătul sa
în oameni şi în cîmpuri. Cîte odată stihiile negre ale trecutului Pe Szabo Vica îl întrebă:
se uneau cu viscolele iernii, lu,ptînd unite împotriva primăverii. Dar — Ei, merge treaba ? mergind grăbită. Era gîrbovi
vezi, că primăvara trăia şi nu se dădea bătută. înverzea, stră­ — Treaba ? Aşa şi-aşa... ei căutau neliniştite de sub
lucea şi-şi pocnea mugurii şi nici o rămăşiţă a trecutului, nici o Ar fi fost şi păcat de altfel să se încurce în cuvinte lăudăroase în neorînduială pe frunte.
iarnă nu-i putea sta în cale. faţă de activist. Ştia bine că Bogaţi vede realitatea, realitate şi — Tovarăşe, e mare bai I
Mergea agale. Muierile se chioreau în urma lui, de parcă ar fi basmul, basm. Aşa şi era. Mergea treaba în sat şi mai bine şi mai Bogâti Peter tresări ca tre.
întrebat: pentru ce dracu frămîntă iar noroiul uliţei, matahala slab, dar viaţa prindea gust. Ei, dar pînă aici n-a fost de loc uşor. repezeală îşi pierdu firul gî
Şi cum să fie uşor, cînd aici nu-i vorba, de pildă, de-un articol ca o statuie. Apoi oftă adîi
peste care îţi plimbi privirea în fugă. Aici trebuie să-l scrii. Nu — No, ce e taică ? o în
totul merge strună. In pătura asta ţărănească se mai găsesc încă el glasul acela dulce de Ia
oameni care îşi bat potcoave de cal în prag, orj le aruncă pesîe Bătrîna îşi înfundă obraz
umăr, îşi fac cruce la ţipătul cucuvelei, scuipă de noroc pe primii hohote. Nu plînse decît o cli
bani cîştigaţi în zori la piaţă, ori sug laptele de la ţîţa vacii ca se emotionă de-a binelea. V:
să-l alunge pe necuratul. toarse ca şi cum n-ar mai
— Grele vremuri, taică — îşi spunea în sine — grele, dar fru­ Ca şi cum, cu izbucnirea ac<
moase I E o fericire să trăieşti. de la lume. „Ce să fac cu e.
II căută pe Kereszteşi, cel nemulţumit şi urzus ca să-l liniş­ pot să fac cu o muiere care
tească : după ea, iscodind-o cu ochii
— S-a aranjat totul. Dimineaţă poţi pleca după lemne. Bătrîna ajunse acasă şi Bc
Trecu şi pe la preşedinte : „Nu-1 putem lăsa pe Kereszteşi ăsta sub deschizătura scundă a i
aşa, e de al nostru. In clipe grele ni s-a alăturat nouă, comunişti Un dulap crăpat de ani, pei
lor : „Mi-aş da chiar viaţa" zicea. Şi dragă taică, ăsta e lucru cu îşi ducea vacul o canapea
greutate 1 urîse să mai tot trăiască. A
Apoi, tîrgui ghiozdănaşele. In cel al lui Katika se chinui să auzeau întrebînd: „Unde-oi
scrie şi cîteva versuri. Grea treabă, dar pînă la urmă tot ieşi ceva: de tuci din colt se nărula în
Sărbătorim pe Katika Marika şi Katika plece. Pe perete atîrna o sfît
Şi pe urmă pe Marika Trenul, iată a sosit proptită greoi în şold, taman
Albe ca o mieluşea Şi tăticul a venit. la cămin : „N-am furat în v
Bătrîna se aşeză suspinind.
După ce termină cu treburile, Bogaţi o luă agale spre gară, — Mare bai, tovarăşe, înc
Satul Alfalu se întinde pe lîngă lanţul Carpaţilor cam pe o dis­ — Ce bai, taică, îi spuse
tanţă de patru kilometri. Aşa că drumeţul are vreme destulă să bătrîna nu putea vorbi. Pline
viseze, să socotească, să facă planuri cît mai amănunţite. Are şi tor, cu glas de copil.
timp să admire casele satului cu acoperişuri ascuţite : în casa asta — Ei, acum e destul, înce
locuieşte, de pildă, un colectivist bogat. In cealaltă, de-abia acum ce e vorba.
îşi fac cuib frămîntările, gîndurile. In asta se zbate un om nc- — Baiul e ăsta, că eu mă
jhotărît. Ar şi intra şi nu. ' Nu auzise în viaţa lui de