Page 13 - Albina_1959_10
P. 13
La Ghimeş Făget, peste 800 de oa
V ' meni cereau cu voce tare satisface
rea revendicărilor lor. De teamă, pri
marul a fugit din comună pe neaştep
tate. Ameninţările ajutorului de pri
mar că_ va cere sprijinul jandarmilor
i-a indîrjit şi mai mult pe răsculaţi.
Ei cereau restituirea obiectelor se
echipele artistice din Pufeşti prezintă chestrate şi piwtsstau energic contra
7 funcţionarilor de la primărie, cu deo
spectacole în afara comunei lor, pe sebire împotriva agentului fiscal-
turale scena căminului cultural din Pufeşti De la primărie, mulţimea ţăranilor
vor da spectacole cu programe spe s‘a îndreptat spre casele comercian
ii căminu- cial întocmite pe tema prieteniei ro- ţilor şi speculanţilor p-e care i-a pus
pe fugă.
ufeşti, re- mîno-sovietice, brigada artistică de Apoi comitetul de acţiune a îna
in timp şi agitaţie a căminului cultural din Cio- poiat ţăranilor obiectele ce le fusese
manifes- ră smulse de perceptor.
• vor avea rani, instruită de învăţătoarea Noriţa La Lunca de Jos, sub presiunea
i romîno- Grozavu şi echipele de dans, cor şi celor 1.000 de răsculaţi, primarul a
recitatori din Domneşti-sat. dat dispoziţie ca cererile ţăranilor să
nică 4 oc- Echipa de teatru a căminului cultu fie satisfăcute. Ej şi-au pus hainele,
ieşti, a a- ral din Pufeşti pregăteşte seară de păturile, pernele, şi celelalte obiecte
a serbă- seară la căminul cultural piesa „Lo sechestrate în căruţe împodobite cu
din Luna godna furtunoasă" pe care o va pre verdeaţă şi în sunetele cîntecelor au
trecut de-a lungul comunei, ducîn-
muncitori zenta în premieră la 7 Noiembrie, şi du-le acasă.
această cu care apoi, se va prezenta la con Inspăimîntat de acţiunea ţăranilor
:ste astfel cursul bienal de teatru amator „I- L. din Valea Ghimeşului, care s-ar fi
etenă de Caragiale". Casa lui loanTanko a lui Carol din Lunca de Jos, unde s-au ţinut şedinţe ilegale. putut extinde şi în alte locuri, quver-
Â. mU burqhezo-moşieresc a luat mă
suri de a înăbuşi
căminului de la început miş
iută cu a- O iniţiativă carea. Au fost a-
prietenia DIN ISTORIA LUPTELOR TARAHESTI DM ROMIRIA duşi jandarmi şi
soldaţi, care au o-
it în mod interesantă cupat instituţiile şi
area prie- fabricile. Circula
lat şi ni-1 Colectivul de conferenţiari al comu — Un sfert de veac de la răscoala ţăranilor m valea fifdmeşuiul — ţia între comune a
nei Pufeşti din care fac parte, docto fost interzisă, iar
al-cultural
rul V. Popescu, tehniciană agronom Dezlănţuirea puternicei crize eco oamenii muncii aparţinând minorită a doua zi au început arestările.
Elvira Olaru, Vasile Baboaşă, preşe nomic e mondiale a sistemului capita ţilor naţionale mai trebuiau să su Peste 200 de oameni au fost „an
ui de că- list, în anul 1929, a avut consecinţe porte şi jugul asupririi naţionale. chetaţi". iar 32 trimişi în faţa tribu
dintele sfatului popular, şi învăţătorii
Liri şi co- deosebit de p T a v e în ţara noastră, Deşi din 13.369 de locuitori, cîţi nu nalului din Miercurea Giuc.
un bogat Ion Barbu, Viorica Popescu şi Gh. unde din cauza stării economice îna mărau aceste comune în anul 1930, Cu toate aceste măsuri, ţăranii n-au
peste zece mii erau de naţionalitate
fost intimidaţi. Elanul
lor de luptă
insurile şi Băluţă, şi-a întocmit din vreme un poiate, contradicţiile interne, sociaile maghiară, în Valea Ghimeşului, nu a crescut, manifestîndu-şi tot timpul
şi naţionale s au ascuţit şi mai mult.
binat ar- plan de conferinţe care vor fi ţinute înăsprirea exploatării maselor mun era nici o şcoală cu limba de pre solidaritatea cu cei arestaţi.
tecele so- pînă la 7 Noiembrie. Mici recenzii de citoare, la care se adaugă asuprirea dare maghiară. Din aceste evenimente, frăţia din
cărţi vor fi făcute în aceste zile şi la crîncenă a minorităţilor naţionale au Neputînd plăti impozitele, taxele şi tre ţăranii romîni şi unguri a ieşit
cele trei cercuri de citit din comună. dat luptei maselor un caracter deo tot felul de amenzi, ţăranilor ghime- mult întărită. Ducînd aceeaşi viaţă
O iniţiativă interesantă au dovedit-o sebit de ascuţit- Lupta de clasă a şeni li seîncărca în căruţe modesta a- de mizerie şi fiind la fel de sărmani,
i b ^ / i membrii colectivului de conferenţiari proletariatului, precum şi procesul goniseală, care era pusă apoi la lici ei s-au strîns şi mai puternic împo
de radicalizare a maselor au intrat
triva duşmanului lor comun : exploa
taţie în târg. Pentru cea mai mică îm
ţă din comuna Pufeşti care au hotărît să in aceşti ani într-o fază înaintată. potrivire erau maltrataţi şi batjocoriţi- tarea burgheziei şi moşierimii. din
Toate aceste nemulţumiri se adu
Răscoala ţăranilor ghimeşenî
atragă în această muncă pe doi din
In fruntea tuturor acestor lupte se
tre responsabilii cercurilor de citit care situează eroicele lupte ale muncito nau intr-un imens rezervor. octombrie 1934 s-a încadrat în lan
cultural- s-au dovedit în ultima perioadă buni rilor ceferişti şi petrolişti din ianua- P.C.R. a acordat o deosebită aten ţul luptelor revoluţionare deschise
de marea bătălie de clasă a ceferişti
în mod propagandişti ai cărţii. Este vorba de rie-februarie 1933. organizate şi con ţie manifestărilor tot mai ascuţite lor şi petroliştilor din 1933, împotri
duse de P.C.R., care au pus în miş
a-le nemulţumirii satelor ghimeşene-
irganizate Mariţa Grigoraş şi Lina Brandabur, care, o dată cu dasa muncitoare şi Luînd contact cu celula de partid de va fascizării ţării şi a războiului im
-sovietice, care se numără printre cei 60 de ţărani masele ţărănimii muncitoare şi pă aici. partidul, cu sprijinul larg al perialist antisovietic, pentru pîine si
ipelor ar- muncitori, capi de familie, care au fă turile mijlocii de la oraşe, precum Madosz-ului a organizat consfătuiri, libertăţi democratice maselor munci
îferenţiarî cut cereri pentru gospodăria colectivă. şi minorităţile naţionale asuprite- adunări etc. la care au luat parte toare. *
muncitori forestieri, ţăran; romîni şi
Printre marile acţiuni revoluţiona
■tru repe- Mariţa Grigoraş şi Lina Brandabur, re ale maselor, organizate şi condu unguri, precum şi multe femei. Cu Azi, după un sfert de veac, în con
iferinţelor împreună cu bibliotecara Eugenia Bă se de Partidul Comunist din Româ aceste prilejuri a fost ales un comi diţiile regimului democrat-popular,
lăci, pregătesc în aceste zile recenzii nia după 1933. o deosebită însemnă tet de acţiune oare a hotărît ca lup s-a schimbat cu totul şi faţa Văii
Ghimeşului.
îului este le cîtorva cărţi sovietice pe care le tate a avut-o răscoala ţăranilor de ta să înceapă simultan in toate trei Ţăranii muncitori din aceste locuri
comunele.
pe Valea Ghimeşului din octombrie
foarte bo- vor pune în discuţia cercurilor de ci 1934. Ei cereau : să se creeze oamenilor au astăzi un nivel de trai incompa
i de care tit. Este vorba de „Impresii din Ame ★ posibilităţi de muncă: să înceteze rabil cu cel de altădată- Le stă la
icu Apos- rica" de Boris Polevoi şi „Căi astrale" Aşezată într-o regiune de păduri execuţiile de taxe şi impozite: să se dispoziţie o reţea întreagă de biblio
irezentate de Efremov. Atît bibliotecara cît şi Întinse, Valea Ghiontului este locui restituie obiectele sechestrate: să fie teci şi cămine culturale. Analfabe
tismul, plagă a trecutului negru, a
de dan- cele două responsabile ale cercurilor tă de o populaţie formată din un anulate toate amenzile, să înceteze dispărut şi el de mult. Ţăranii mun
e scenele de citit vor căuta în discuţii să ac guri. romîni şi ceangăi. Ea cuprinde teroarea jandarmerească; predarea citori nu pierd nici un prilej de a
în şcoli să se facă în limba ma
late din tualizeze cele două cărţi în lumina trei comune: Ghimeş Făget. Lunca ternă. arăta că aceste condiţii noi de viaţă
de Jos şi Lunca de Sus, fiecare din
le datorează grijii pe care Partidul
călătoriei tovarăşului N. S. Hruşciov ele avînd mai multe sate şi cătune In alte adunări, ei au ales si sub Muncitoresc Romîn şi Guvernul
co. jce- în S.U.A. şi a ultimelor rachete cos ce se întind pe o lungime de vreo comitete de acţiuni ai căror membri R.P R. o poartă maselor de milioane
Băluţă şi mice sovietice. 30 km-, cu multe ramificaţii pe Văi ajunseseră la 200- După o muncă de oameni ai muncii din ţara noastră.
program le Trotuşului. Din această cauză, o- de agitaţie intensă, în ziua de 15 oc Romîni şi maghiari, laolaltă, muncesc
tombrie 1934. la ora 7 dimineaţa, mii
cupaţia de bază a ţărănimii era mun
în care GH. FLORESCU ca de tăierea pădurilor şi creşterea de ţărani şl muncitori sezonieri din cu spor avînd acelaşi scop: construi
rea socialismului in patria noastră.
vitelor- cele trei comune din Valea Ghime
a Pe lingă exploatarea economică. şului au pornit spre primării. MARIN STANESCU
!L 5 6 ACTIVISTUL ACTIVISTUL 7
el, aşa că aşteptă să i se destăinuiască. Ştia că i se va destăinui. Ii arătă telegrama. Bogâti îi privea mîinile negre, slăbite, bă-
vi pe neaşteptate o bătrînă, Cunoştea doar sufletul omenesc cum cunoaşte ciocîrlia cîntecul. trîne care i se zbăteau în poală ca nişte păsări cu aripile oste
era vorba intr-adevăr despre un
nite. Citi telegrama în care
iii plini de lacrimi. Privirile — Eram atît de fericită, chiar aşa singură cum mă vezi. îmi necaz oarecare.
neagră. Părul alb îi stătea ştiam fata fericită. Eram amărîtă numai că nu Ie mai pot ajuta.
Dar sînt atît de obosită, de frîntă... Vine ieri poştaşul: „Mătuşă — Cîţi nepoţi ai ? — o întrebă el.
Gombos, ai o telegramă". Ce scrie în ea. băiete? — l-am întrebat. •— Doi.
„Apoi scrie eă s-a întîmplat ceva cu nepoţica, şi să alergi repede". — Băieţi V
m vis adânc. Şi luat la O. doamne I Repede I Cu ce ? Pînă acolo numai cu o căruţă se — Fetiţe, sufletul meu, fetiţe săracele. Rebi şi Iulişka. Ca două
ar femeia stătea în faţa lui poate ajunge. M-aş duce şi pe jos, dar nu pot. Sînt atît de slabă. rîndunele... O doamne, doamne I
Mare bai, tovarăşe I — Ascultă la mine, taică, îi spuse activistul cu glas răguşit.
glas blînd, simţind încă în Se vor face bine nepoţicele dumitale. Uite le-am adus două
1 nevesti-si. ghiozdănaşe de toată frumuseţea, fa priveşte-!e. Şi scoase cele
Ime şi începu să plîngă cu două ghiozdănaşe, cumpărate pentru fetiţele iui. Aşa ceva n-a
u atîta inimă, incit activistul văzut încă lumea şi pămîntul. Ghiozdănaşe vrăjite, zău aşa.
)ună ceva dar femeia se în- Numai te uiţi io ele şi gata, prinzi putere şi te faci bine. Hai,
ă stea cu nimeni de vorbă, priveşte la ele, zîmbeşte 1
alîns ş>-ar fi luat rămas bun Bătrîna îşi frămîntă mîinile mari, calde, tremurînd ca de fri
indi Bogaţi înmărmurit. „Ce guri, dar parcă se mai linişti.
— Şi apoi, să vezi, continuă activistul.
Iţi fac şi rost de un
’ Se luă totuşi cu paşi mari cal. Şi ce cal : „în faţă muşcă, în spate azvîrle, de-1 călăreşti se i
şi ascuţiţi.
ă după ea aplecîndu-se greu ridică, de-1 prinzi la căruţă se culcă"... Dar cu toate astea zboară j j
ca fulgerul.
era mică şi cu lut pe jos. Se ridică brusc. Nu mai putea vedea zîmbetul acela fericit ,
ijiţi şi umflaţi. Lingă perete printre lacrimi. j
o sută de ani căreia i se — O, domnul să te... I
a un pat vechi. Parcă îi şi Dar el nu mai aşteptă să-l binecuvînteze bătrîna. Plecă grăbiL,-
ecînd oamenii ?“ Cuptorul
arţile de parcă ar fi vrut să
iră, veche de tot, cu o mină Se întoarse înapoi spre sfat. Aşteptă pînă-1 găsiră pe preşedinte f,
Iulişkăi Toszo, cînd dansase şi-i spuse povestea mătuşei Gotnbos. Apoi aşteptă pînă ce se ■
porni căruţa cu bătrîna. Privi lung în urma ei. Şi de-odată îi
ă şi Bogaţi, pătrunse ca un cuţit pînă în inimă ţipătul unei locomotive.
să plîngă iar. Trenul plecase.
'as cît putu mai blînd. Dar Acum ce să facă ?
ai mare mila. Plîngea sfîşie- Ce era să facă altceva decît să se întoarcă înapoi în odaia lui
cu pat de campanie. Se întoarse, mîncă iar slană cu pită şi ceapă '
ît Bogaţi. Să vedem despre roşie, bău cîteva căni cu apă proaspătă. Se culcă apoi în patul
lui tare şi ascultă pînă tîrziu, liniştit, freamătele tainice ale nopţii.
Gombosrie.
ăsta. Nu ştia nimic despre In romineşte de RUSALIN MUREŞANU
