Page 14 - Albina_1959_10
P. 14

In  afara  vieţii  de  pe Pămînt,


                                                                                    mai  există  viată  în  Cosmos ?




                                                                                           Ştiinfa  a  arătat   că  elementele  principale  care  compun  natura  vie
                                                                                        sînt  carbonul,  azotul,  oxigenul  şi  hidrogenul  şi  că  ori  de  cîte  ori   aceste
                                                                                       elemente  se  găsesc  în  cantităţi  suficiente  şi  în  condiţii  fizice  care  nu  di­
                                                                                        feră  prea  mult  de  condiţiile  fizice  de  la  suprafaţa  Pămîntului,  viaţa  poate
                                                                                        şi  trebuie  să  ia  naştere.



                                                                                     V iata  in  Univers             Soare,  planeta  Aăarte  primeşte  de  două   Q
                                                                                                                     ori  şi  jumătate  mai  putină  căldură  de­  O
                                                                                                                                                      O
                                                                                      Bazîudu-se  pe  datele  cele  mai  noi.   cît  Pămîntul.  Din  această  cauză  tem­  o
                                                                                     puse la  dispoziţia  lor de cercetătorii Cos­  peratura  medie  pe  suprafaţa  sa  este   o
                                                                                     mosului,  astrobiologii  sovietici  —  oa­  mult  sub  zero  grade  Celsius.  In  regiu­  o o
                                                                                     meni  de  ştiinţă  care  se  ocupă  cu  stu­  nile  polare  de  pe  Marte,  frigul  coboară   o
                                                                                     diul  vieţii  de  pe  alte  corpurk» cereşti   iarna  pînă  sub  100  grade  Celsius.  iar   o o
                                                                                     —  demonstrează  că  în  Univers   sînt   în  regiunile  ecuatoriale  rareori  tempe­  o
                                                                                     nenumărate  planete  pe  care  există  for­  ratura  urcă  mai  sus  de  plus  15  grade   o
                                                                                     me  de  viaţă  asemănătoare  vieţii  de  pe   Celsius,  Avînd  un  diametru  de  două   o o
                                                                                     Pămînt.  Fiecare  dintre  stelele  care  îm­  ori  mai  mic  decît  diametrul  planetei  o
                                                                                     podobesc  bolta  nopţilor  senine  este                          o o
                         aţia  automată  interplanetară                             în  realitate  un  Soare  asemănător  cu                          o o
                                                                                     Soarele  nostru  şi  multe  dintre  ele  în­
                                                                                    călzesc  planete  asemănătoare  Pămîn­                            o o
                                                                  *
                                                            W
                                                                     j
                              in drum spre P amint                                   tului  nostru.  Din  păcate  însă,  distan­                      o o
                                                                                     tele  la  care  se  găsesc  stelele  sînt  aşa
                                                                                     de  mari  incit  deocamdată  nu  ne  pu­                         o
                                                                                     tem  gîndi  să  le  cercetăm  în  mod  di­                       o o
                     In  ziua  de  4  octombrie  1959.  exact   In  după  amiaza  zilei  de  6  octom­  rect.  O  rachetă  cosmică  avînd  viteza     o
                   la  doi  ani  după  ce primul  sputnik  in­  brie,  în  urma  unui  ordin  primit  de  la   de  30  km.  pe  secundă,  ar  ajunge  pînă
                   stalat  pe  orbită  a  inaugurat  era  zbo­  centrul  de  comandă,  staţia  automată   la  cea  mai  apropiată  dintre  ele  abia   o o
                   rurilor  cosmice,  oamenii  sovietici  au   a  fotografiat  partea  discului  lunar  in­  în  40  mii  de  ani !  Abia  după  ce  omul   o
                   trimis  în  spaţiu  prima  staţie  auto­  vizibilă  de  pe  Pămînt.  Fotoqrafia  a   va  învăţa  să  stăpînească  pe  deplin
                   mată  interplanetară  Ea  conţine  un  a-   fost  făcută  în  momentul  în  care  sta­  atît  spaţiul  cit  şi  timpul  —  (vom  a-   o
                   parataţ  util  în  greutate  de  435  kg.  şi   ţia  se  găsea  la  numai  7.000  km.  de   răta  altădată  cum,  pentru  un  călător   o
                   va  furniza  informaţii  noi  privind  spa­  Lună  (fig-  2).  Fotografia  discului  lu­  prin  spatiile  cosmice,  o  mie  de  ani
                   ţiul  cosmic  pînă  la  distanţa  de  470   nar  va  fi  păstrată  de staţie  pînă  cînd   pământeni  pot  fi  reduşi  la  numai  cî­  o o
                   mii  km.  de  la  Pămînt,  va  fotografia   ea  va  ajunge  la  cea  mai  mică  dis­  teva  minute)  —  se  va  putea  pleca       o
                   şi  trimite  pe  Pămînt  imaqinea  acelei   tanţă  de  Pămînt.  In  acel   moment,   spre  alte  sisteme  solare.  Deocamdată      o
                   părţi  a  discului  lunar  ce  nu  a  fost   printr-un sistem de  televiziune  pus  în   ne  mulţumim  să  facem  cunoştinţă  cît   o o
                   văzută  niciodată  de  om.       funcţiune  de  o  comandă specială,  stau   mai  strînsă  cu  familia  Soarelui.  Planeta  Morte.   Porţiunile  întunecate   o
                     Pentru  a  asigura  îndeplinirea  aces­  ţia  automată  va  transmite  preţioase                sint  regiuni  unde  creşte  vegetaţie,  iar
                   tor  sarcini,  pilotul  automat  care  a   fotografii.  Şi,  dată  fiind  hotărîrea  sa­  V iata  in  fam ilia   porţiunile  luminoase  sint  porţiuni  for­
                   condus  motoarele  rachetelor,  a  pla­  vanţilor  sovietici  de  a  face  din toate   Soarelui  nostru  mate  din  nisipuri  roşcate.  Polul  Sud
                   sat  staţiunea  interplanetară  pe  o  or­  datele  ştiinţifice  obţinute  prin  efortul                 este  acoperit  cu  zăpadă
                   bită  complicată, 'care  a  făcut  posibilă   lor  un  bun  al  colaborării  internaţio­
                   trecerea  ei  la  numai  7.000  km-   de   nale,  nu  este  exclus  ca,  puţine  ore   In  numărul  din  9  septembrie  citi­
                   suprafaţa  Lunei.                după  ce  primul  om  o  va  fi  văzut,   torii  revistei  noastre  au  văzut  din  ce   noastre,  Marte  are  o  forţă  de  atracţie
                     înainte  ca  savanţii  sovietici  să  co­  imaginea  feţii  ascunse  a  Lunei  să  fie   se  compune  această  familie.  Cercetînd   maj  mică  decît  Pămîntul  şi,  din  acea­
                   munice  drumul  real  urmat  de  staţiu­  dată  publicităţii.     cu  atenţie  fiecare  dintre  surorile  Pă­  stă  cauză,  în  decursul  timpului  şi-a
                   ne.  savanţi  din  diferite  ţâri  au  făcut   Spre  deosebire  de  rachetele  cosmi­  mîntului.  oamenii  de  ştiinţă  au  ajuns   pierdut  o  bună  parte  din  atmosferă.
                   două  ipoteze  asupra  orbitelor   sale   ce  anterioare  şi  de  sputnici,   care   la  concluzia  că  viată  asemănătoare  cu   Lipsită  de  învelişul  protector  al  gaze­
                   posibile.  Diagrama  celor  două  orbite   transmiteau  informaţiile  imediat după   viaţa  cunoscută  pe  Pămînt  poate exista   lor,  temperatura  la  suprafaţa  sa  va­
                   posibile  a  fost  publicată  în  numărul   obţinerea  lor,  aparatele   de  emisie   nutnai  pe  planeta  Venus,  popular  nu­  riază  mult  între  zi  şi  noapte.  Atmos­
                   de  săptămîna  trecută  al  revistei  noa­  funcţionînd  în  permanenţă,  pentru  a   mită  Luceafărul  de  dimineaţă  şi  de   fera  actuală  a  planetei  Marte  este  ase­
                   stre.  Privind  diagrama  mişcării  reale   se  evita  consumul  inutil  de  energie   seară  şi  pe  planeta  Marte.  mănătoare  cu  atmosfera   Pămîntului
                   a  staţiei  automate  ffiq  1).  comunica­  electrică  şi  uzajul  prematur  al  apa"             la  înălţimi  de  10—12  km.  De  aceea,
                   tă  ulterior  de  către savanţii  sovietici,   ratajului  de  emisie  cu  alte  cuvinte,  V iata  pe  planeta  Venus  ea  este  insuficientă  pentru  a  întreţine
                   se  vede  că  nici  una  dintre  cele  două   pentru  a  i  se  asigura  o  existenţă  în­        viata  unor  animale  superioare  de  tipul
               Tînm
                   ipoteze  nu  a  fost  justă.  Pe  diagramă   delungată.  staţia  automată  interpla­  Rotindu-se  în  jurul  Soarelui  la   o   celor  cunoscute  pe  Pămînt.  Observa­
                   cifrele  fixează  poziţia  relativă  a  sta­  netară  înregistrează  într-o  „memorie"   distantă  mai  mică  decît  Pămîntul,  pla­  ţiile  au  arătat  însă  că  pe  Marte  există
                   ţiei  şi  a  Lunei  în  diferite  momente.  magnetică  toate  informaţiile  ştiinţifi­  neta  Venus  primeşte  de  la  astrul  zi­  o  succesiune  a  anotimpurilor,  asemă­
                     1.  In  dimineaţa  zilei  de  4  octom­  ce  culese  şi  le  păstrează  pînă  cînd  îi   lei  mai  multă  căldură.  De  aceea,  tem­  nătoare  cu  cea  de  pe  Pămînt.  Zăpada
                                                                                                                     depusă  în  timpul  iernii  pe  suprafeţe
                       brie,  cînd  staţia  a  fost  plasată   sînt  cerute  printr-un  ordin   trimis   peratura  medie  pe  suprafaţa  acestei   mari  în  jurul  polilor,  se  topeşte  pri­
               nrirrrtnm
                       pe  orbită i                 prin  radio  de  pe  Pămînt.  De  aceea,   planete  este  de  60  grade  Celsius.  în  măvara.  Vara  solul  marţian  este  aco­
                                                    transmiterea  informaţiilor  durează  cel                                                         o
                     2.  în  după  amiaza  zilei  de  6  oc­  mult  cîteva  ore  pe  zi,  bateriile  sola­           perit  de  o  vegetaţie  de  culoare  albăs­  o o
                       tombrie,  cînd  staţia  s-a  aflat  la   re  care  funcţionează  tot  timpul,  au             truie,  culoare  ce  permite  plantelor  să   o
                       numai  7 000  km.  de   suprafaţa   posibilitatea  să  menţină  în  permanen­                 înmagazineze  cea  mai  mare  parte  a   o
               nnnnr
                       Lunei ;                      tă  încărcate  acumulatoarele  electri­                          radiaţiilor  calorice  venite  de  la  Soare
                                                                                                                     şi  le  apără  de  îngheţ.  Părintele  aslro-
                     3.  în  ziua  de  18  octombrie,  cînd   ce-  Acest  fapt  va  asigura  funcţiona­              biologiei,  savantul  sovietic  G.  A.  Ti-
                       staţia se  va  afla  la  cea mai  mică   rea  nelimitată  a  primului  laborator              hov,  a  arătat  că  pe  Pămînt,  în  regiu­
                       distantă  de  Pămînt.        cosmic  va  permite  savanţilor  sovie­                          nile  cu  climă  aspră  cum  sînt  cele  din
                     După  această  primă  plimbare  prin   tici  studiul  multilateral  şi  aprofundat              apropierea  polilor,  sau  de  pe  podişul
                   Cosmos  în  cursul  căreia  va  parcurge   al  proprietăţilor  spaţiului  interplane­             înalt  al  Pamirului,  cresc  numeroase
                   aproape  un  milion  de kilometri, staţia   tar.                                                  plante  cu  frunze  albăstrui  şi  chiar  vio­
                   automată  se  va  stabili  pe  o  orbită   Sub  ochii  noştri  ştiinţa  sovietică                 lete,  foarte  asemănătoare  din  punct
                   foarte alungită de satelitul  artificial  al   pătrunde  tot  mai  mult  tainele  Uni­            de   vedere  optic  cu  plantele  ce  tră­
                   Pămîntului.  Ea  va  face  ocolul  Pămîn-   versului.  Sub  ochii  noştri  urniţi,  na­           iesc  pe  Marte
                   tului  în  aproximativ  două  săptămîni   tura  se  pleacă  tot  mai  mult  în  faţa
                   şi  de  fiecare  dată  va  ajunge  la  470   stăpînului  său  firesc:   omul   nou,               Planeta  Marte
                   mii  km-  depărtare  şi  apoi  se  va  îna­  omul  liber,  omul  constructor  al  co­
                   poia  pînă  la  aproximativ  40  mii  km.  munismului.                                            are  sateliţi  artificiali?
                                                                                                                       Interesant  de  semnalat  este  faptul
                                                                                                                     că  renumitul  astrofizician  sovietic  I.
                                                                                    Planeta  Venus  este  in  permanentă  aco­  Şklovski,  a  emis  de  curînd  ipoteza  că
                                                                                            perită  de  nori  groşi  planeta  Marte  este  o  planetă  bătrînă,
                                                                                                                     care  a  fost  locuită  acum  cîteva  mili­
                                                                                                                     arde  de  ani  de  fiinţe  inteligente,  bune
                                                                                    timp  ce  pe  Pămînt  ea  este  de  numai   cunoscătoare  ale  legilor  naturii.  El  a-
                                                                                    15  grade  Celsius.  Căldura  face  ca  apa   duce argumente  în  favoarea  ipotezii  că
                                                                                    mărilor  venusiene  să  se  evapore   în   sateliţii  Phobos  şi  Deimos,  care  se  ro­
                                                                                    cantităţi  mari,   forinînd  nori  groşi.   tesc  la  înălţimi  mici  deasupra  supra­
                                                                                    Clima  caldă  şi  umedă  existentă  azi   feţei  planetei  Marte,  sînt  sateliţi  ar­
                                                                                    pe  planeta  Venus,  este  foarte  asemă­  tificiali  construiţi  de  fiinţe  inteligente.
                                                                                    nătoare  cu  clima  planetei  noastre  cu   După  părerea  sa  aceste  fiinţe,  stăpîne
                                                                                    sute  de  milioane  de  ani  în  urmă.  Este   ale  unor  vaste  posibilităţi  tehnice,  au
                                                                                    probabil  că  vegetaţia  acestei  planete   părăsit  planeta  atunci  cînd,  din  cauza
                                                                                    are  o  culoare  galben-portoealie,   cu­  scăderii  temperaturii  şi1 din  cauza  pier­
                                                                                    loare  care,  reflectînd  radiaţiile  solare   derii  treptate  a  atmosferei,  condiţiile
                                                                                    calde,  apără  planta  de  o  încălzire  ex­  de  viată  au  devenit  grele.
                                                                                    cesivă.  Este,  de  asemenea,  probabil  că
                                                                                    viaţa  animală  este  bine  reprezentată   Verificarea  acestei  curajoase  ipoteze
                                                                                    aci,  în  special  în  ceea  ce  priveşte  lo­  va  fi  făcută  nu  peste  mult  timp,  cu
                                                                                    cuitorii  mărilor                ajutorul  unei  staţiuni  automate  inter­
                                                                                                                     planetare.  ce  va  avea  în  program  oco­
                                                                                      Bazîndu-se  pe  faptul  că  radiaţiile   lirea  şi  fotografierea  de  aproape  a
                                                                                    de  culoare  roşie  străbat  ceata,  savan­  planetei  Marte
                                                                                    ţii  sovietici  pun  în  prezent  la  punct   Deocamdată  ne  mulţumim  să  subli­
                                                                                    metode  speciale  pentru  cercetarea  op­  niem  faptul  că  problema  existenţii  vie­
                                                                                    tică  a  suprafeţei  planetei  Venus.  su­  ţii  pe  alte  planete  a  încetat  de  a  mai
                                                                                    prafaţă  in  permanenţă  ascunsă  privi­  fi  numai  o  problemă  filozofică.  Ea  are
                                                                                    rilor  noastre  de  un  strat  gros  de  nori.
                                                                                                                     o  importanţă  practică  de  prim  ordin,
                                                                                                                     deoarece  de  soluţiile  ei  depinde   în
                                                                                    V iaţa  pe  planeta  M arte      mare  măsură  viitoarele călătorii  inter,
                                                                                                                     planetare.
                                                                                      Relativ  uşor  de  cercetat  optic  este
                                                                                    suprafaţa  planetei  Marte,  care  are  at­
                                                                                    mosfera  lipsită  de  nori,  din  cauza  us­  Pagină  redactată
                                                                                    căciunii  mari  ce  domneşte  acolo.
                          f'if».  2.  —  Stafia  automată  interplanetară  ocolind  Luna  Situată  la  228  milioane  kilometri  de  de  ing.  D.  ZUGRÂVESCU
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19