Page 14 - Albina_1959_10

In afara vieţii de pe Pămînt,

mai există viată în Cosmos ?

Ştiinfa a arătat că elementele principale care compun natura vie
sînt carbonul, azotul, oxigenul şi hidrogenul şi că ori de cîte ori aceste
elemente se găsesc în cantităţi suficiente şi în condiţii fizice care nu di­
feră prea mult de condiţiile fizice de la suprafaţa Pămîntului, viaţa poate
şi trebuie să ia naştere.

V iata in Univers Soare, planeta Aăarte primeşte de două Q
ori şi jumătate mai putină căldură de­ O
O
Bazîudu-se pe datele cele mai noi. cît Pămîntul. Din această cauză tem­ o
puse la dispoziţia lor de cercetătorii Cos­ peratura medie pe suprafaţa sa este o
mosului, astrobiologii sovietici — oa­ mult sub zero grade Celsius. In regiu­ o o
meni de ştiinţă care se ocupă cu stu­ nile polare de pe Marte, frigul coboară o
diul vieţii de pe alte corpurk» cereşti iarna pînă sub 100 grade Celsius. iar o o
— demonstrează că în Univers sînt în regiunile ecuatoriale rareori tempe­ o
nenumărate planete pe care există for­ ratura urcă mai sus de plus 15 grade o
me de viaţă asemănătoare vieţii de pe Celsius, Avînd un diametru de două o o
Pămînt. Fiecare dintre stelele care îm­ ori mai mic decît diametrul planetei o
podobesc bolta nopţilor senine este o o
aţia automată interplanetară în realitate un Soare asemănător cu o o
Soarele nostru şi multe dintre ele în­
călzesc planete asemănătoare Pămîn­ o o
*
W
j
in drum spre P amint tului nostru. Din păcate însă, distan­ o o
tele la care se găsesc stelele sînt aşa
de mari incit deocamdată nu ne pu­ o
tem gîndi să le cercetăm în mod di­ o o
In ziua de 4 octombrie 1959. exact In după amiaza zilei de 6 octom­ rect. O rachetă cosmică avînd viteza o
la doi ani după ce primul sputnik in­ brie, în urma unui ordin primit de la de 30 km. pe secundă, ar ajunge pînă
stalat pe orbită a inaugurat era zbo­ centrul de comandă, staţia automată la cea mai apropiată dintre ele abia o o
rurilor cosmice, oamenii sovietici au a fotografiat partea discului lunar in­ în 40 mii de ani ! Abia după ce omul o
trimis în spaţiu prima staţie auto­ vizibilă de pe Pămînt. Fotoqrafia a va învăţa să stăpînească pe deplin
mată interplanetară Ea conţine un a- fost făcută în momentul în care sta­ atît spaţiul cit şi timpul — (vom a- o
parataţ util în greutate de 435 kg. şi ţia se găsea la numai 7.000 km. de răta altădată cum, pentru un călător o
va furniza informaţii noi privind spa­ Lună (fig- 2). Fotografia discului lu­ prin spatiile cosmice, o mie de ani
ţiul cosmic pînă la distanţa de 470 nar va fi păstrată de staţie pînă cînd pământeni pot fi reduşi la numai cî­ o o
mii km. de la Pămînt, va fotografia ea va ajunge la cea mai mică dis­ teva minute) — se va putea pleca o
şi trimite pe Pămînt imaqinea acelei tanţă de Pămînt. In acel moment, spre alte sisteme solare. Deocamdată o
părţi a discului lunar ce nu a fost printr-un sistem de televiziune pus în ne mulţumim să facem cunoştinţă cît o o
văzută niciodată de om. funcţiune de o comandă specială, stau mai strînsă cu familia Soarelui. Planeta Morte. Porţiunile întunecate o
Pentru a asigura îndeplinirea aces­ ţia automată va transmite preţioase sint regiuni unde creşte vegetaţie, iar
tor sarcini, pilotul automat care a fotografii. Şi, dată fiind hotărîrea sa­ V iata in fam ilia porţiunile luminoase sint porţiuni for­
condus motoarele rachetelor, a pla­ vanţilor sovietici de a face din toate Soarelui nostru mate din nisipuri roşcate. Polul Sud
sat staţiunea interplanetară pe o or­ datele ştiinţifice obţinute prin efortul este acoperit cu zăpadă
bită complicată, 'care a făcut posibilă lor un bun al colaborării internaţio­
trecerea ei la numai 7.000 km- de nale, nu este exclus ca, puţine ore In numărul din 9 septembrie citi­
suprafaţa Lunei. după ce primul om o va fi văzut, torii revistei noastre au văzut din ce noastre, Marte are o forţă de atracţie
înainte ca savanţii sovietici să co­ imaginea feţii ascunse a Lunei să fie se compune această familie. Cercetînd maj mică decît Pămîntul şi, din acea­
munice drumul real urmat de staţiu­ dată publicităţii. cu atenţie fiecare dintre surorile Pă­ stă cauză, în decursul timpului şi-a
ne. savanţi din diferite ţâri au făcut Spre deosebire de rachetele cosmi­ mîntului. oamenii de ştiinţă au ajuns pierdut o bună parte din atmosferă.
două ipoteze asupra orbitelor sale ce anterioare şi de sputnici, care la concluzia că viată asemănătoare cu Lipsită de învelişul protector al gaze­
posibile. Diagrama celor două orbite transmiteau informaţiile imediat după viaţa cunoscută pe Pămînt poate exista lor, temperatura la suprafaţa sa va­
posibile a fost publicată în numărul obţinerea lor, aparatele de emisie nutnai pe planeta Venus, popular nu­ riază mult între zi şi noapte. Atmos­
de săptămîna trecută al revistei noa­ funcţionînd în permanenţă, pentru a mită Luceafărul de dimineaţă şi de fera actuală a planetei Marte este ase­
stre. Privind diagrama mişcării reale se evita consumul inutil de energie seară şi pe planeta Marte. mănătoare cu atmosfera Pămîntului
a staţiei automate ffiq 1). comunica­ electrică şi uzajul prematur al apa" la înălţimi de 10—12 km. De aceea,
tă ulterior de către savanţii sovietici, ratajului de emisie cu alte cuvinte, V iata pe planeta Venus ea este insuficientă pentru a întreţine
se vede că nici una dintre cele două pentru a i se asigura o existenţă în­ viata unor animale superioare de tipul
Tînm
ipoteze nu a fost justă. Pe diagramă delungată. staţia automată interpla­ Rotindu-se în jurul Soarelui la o celor cunoscute pe Pămînt. Observa­
cifrele fixează poziţia relativă a sta­ netară înregistrează într-o „memorie" distantă mai mică decît Pămîntul, pla­ ţiile au arătat însă că pe Marte există
ţiei şi a Lunei în diferite momente. magnetică toate informaţiile ştiinţifi­ neta Venus primeşte de la astrul zi­ o succesiune a anotimpurilor, asemă­
1. In dimineaţa zilei de 4 octom­ ce culese şi le păstrează pînă cînd îi lei mai multă căldură. De aceea, tem­ nătoare cu cea de pe Pămînt. Zăpada
depusă în timpul iernii pe suprafeţe
brie, cînd staţia a fost plasată sînt cerute printr-un ordin trimis peratura medie pe suprafaţa acestei mari în jurul polilor, se topeşte pri­
nrirrrtnm
pe orbită i prin radio de pe Pămînt. De aceea, planete este de 60 grade Celsius. în măvara. Vara solul marţian este aco­
transmiterea informaţiilor durează cel o
2. în după amiaza zilei de 6 oc­ mult cîteva ore pe zi, bateriile sola­ perit de o vegetaţie de culoare albăs­ o o
tombrie, cînd staţia s-a aflat la re care funcţionează tot timpul, au truie, culoare ce permite plantelor să o
numai 7 000 km. de suprafaţa posibilitatea să menţină în permanen­ înmagazineze cea mai mare parte a o
nnnnr
Lunei ; tă încărcate acumulatoarele electri­ radiaţiilor calorice venite de la Soare
şi le apără de îngheţ. Părintele aslro-
3. în ziua de 18 octombrie, cînd ce- Acest fapt va asigura funcţiona­ biologiei, savantul sovietic G. A. Ti-
staţia se va afla la cea mai mică rea nelimitată a primului laborator hov, a arătat că pe Pămînt, în regiu­
distantă de Pămînt. cosmic va permite savanţilor sovie­ nile cu climă aspră cum sînt cele din
După această primă plimbare prin tici studiul multilateral şi aprofundat apropierea polilor, sau de pe podişul
Cosmos în cursul căreia va parcurge al proprietăţilor spaţiului interplane­ înalt al Pamirului, cresc numeroase
aproape un milion de kilometri, staţia tar. plante cu frunze albăstrui şi chiar vio­
automată se va stabili pe o orbită Sub ochii noştri ştiinţa sovietică lete, foarte asemănătoare din punct
foarte alungită de satelitul artificial al pătrunde tot mai mult tainele Uni­ de vedere optic cu plantele ce tră­
Pămîntului. Ea va face ocolul Pămîn- versului. Sub ochii noştri urniţi, na­ iesc pe Marte
tului în aproximativ două săptămîni tura se pleacă tot mai mult în faţa
şi de fiecare dată va ajunge la 470 stăpînului său firesc: omul nou, Planeta Marte
mii km- depărtare şi apoi se va îna­ omul liber, omul constructor al co­
poia pînă la aproximativ 40 mii km. munismului. are sateliţi artificiali?
Interesant de semnalat este faptul
că renumitul astrofizician sovietic I.
Planeta Venus este in permanentă aco­ Şklovski, a emis de curînd ipoteza că
perită de nori groşi planeta Marte este o planetă bătrînă,
care a fost locuită acum cîteva mili­
arde de ani de fiinţe inteligente, bune
timp ce pe Pămînt ea este de numai cunoscătoare ale legilor naturii. El a-
15 grade Celsius. Căldura face ca apa duce argumente în favoarea ipotezii că
mărilor venusiene să se evapore în sateliţii Phobos şi Deimos, care se ro­
cantităţi mari, forinînd nori groşi. tesc la înălţimi mici deasupra supra­
Clima caldă şi umedă existentă azi feţei planetei Marte, sînt sateliţi ar­
pe planeta Venus, este foarte asemă­ tificiali construiţi de fiinţe inteligente.
nătoare cu clima planetei noastre cu După părerea sa aceste fiinţe, stăpîne
sute de milioane de ani în urmă. Este ale unor vaste posibilităţi tehnice, au
probabil că vegetaţia acestei planete părăsit planeta atunci cînd, din cauza
are o culoare galben-portoealie, cu­ scăderii temperaturii şi1 din cauza pier­
loare care, reflectînd radiaţiile solare derii treptate a atmosferei, condiţiile
calde, apără planta de o încălzire ex­ de viată au devenit grele.
cesivă. Este, de asemenea, probabil că
viaţa animală este bine reprezentată Verificarea acestei curajoase ipoteze
aci, în special în ceea ce priveşte lo­ va fi făcută nu peste mult timp, cu
cuitorii mărilor ajutorul unei staţiuni automate inter­
planetare. ce va avea în program oco­
Bazîndu-se pe faptul că radiaţiile lirea şi fotografierea de aproape a
de culoare roşie străbat ceata, savan­ planetei Marte
ţii sovietici pun în prezent la punct Deocamdată ne mulţumim să subli­
metode speciale pentru cercetarea op­ niem faptul că problema existenţii vie­
tică a suprafeţei planetei Venus. su­ ţii pe alte planete a încetat de a mai
prafaţă in permanenţă ascunsă privi­ fi numai o problemă filozofică. Ea are
rilor noastre de un strat gros de nori.
o importanţă practică de prim ordin,
deoarece de soluţiile ei depinde în
V iaţa pe planeta M arte mare măsură viitoarele călătorii inter,
planetare.
Relativ uşor de cercetat optic este
suprafaţa planetei Marte, care are at­
mosfera lipsită de nori, din cauza us­ Pagină redactată
căciunii mari ce domneşte acolo.
f'if». 2. — Stafia automată interplanetară ocolind Luna Situată la 228 milioane kilometri de de ing. D. ZUGRÂVESCU