Page 15 - Albina_1959_10
P. 15
D e p e ta i D e pe ta i
Lu crările Adunării G en e ra le a O . N. U. P E & C 1 J R T
• La 13 octombrie N. S.
O acţiune contrară Hruşciov, preşedintele Consiliu
t lui de Miniştri al U.R.S.S. a
Kremlin pe
primit la
Adolf
destinderii internaţionale Schărf, preşedintele federal al
* Republicii Austria. Intre N. S.
»IIIHnil!ninilllillllll»IIIIIIHIIIIII!lillllllllllHIIIIIUIIIIIIIIIIINHIIIIIIIIIlUIIIIII»IIIIIIIIIIHIIIIIIHIIIIIIIIUIIIIIIIimilllllllllllllllllllKIIIIIII!!llllll!lll!llllllllllin!IIIIHIIIIIIIIIIIIIIIIIIil||l|||li||UIIIII!lllilllllllllllllllllllllllllllll!tillllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll!l!IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIU!lll!IIIIIIIIIIIIHIIIIIII!li
Maşina de vot americană a fost din nou pură in funcţiune Hruşciov şi A. Scharf a avut
Comitetul general al Adunării Generale a O.N.U., sub presiunile loc o convorbire prietenească,
delegaţiei amer.cane, a adoptat hotărîrea de a recomanda înscri cordială.
erea pe ordinea de zi a actualei sesiuni a aşa numitei „probleme
• Cu prilejul vizitei delegaţiei
a Tibetului*' Sovietului Suprem al V.R.S.S. Jn coloniile din Africa, muncitorii băştinaşi trăiesc in condiţii
După cum se ştie Carta O N.U. interzice c m desăvirşire ames în Indonezia, preşedintele Su- de crincenă mizerie. Clişeul nostru reprezintă un grup de şo
tecul altor state sau al O.N.U. în treburile interne ale oricărui karno a rugai pe oaspeţii sovie meri africani, care în căutare de lucru, aşteaptă să fie „vînduţi**
stat. încâlcind prevederile Cartei, ridicînd în faţa O.N.U. „ches tici să transmită lui N. S. Hruş unor fermieri.
tiunea Tibetului** adepţii războiului rece îşi dau pe faţă planu ciov şi A. I. Mikoian invitaţia
rile lor prin care urmăresc să învenineze atmosfera la O.N.U., de a vizita Republica Indonezia.
să abată atenţia Adunării Generale de la problemele importante
şi urgente de pe ordinea de zi a sesiunii Aducerea în discuţie • L.a 12 octombrie s-au în
în faţa O.N.U. a aşa-zisei „probleme a Tibetului" constituie o cheiat Ia Pekin lucrările celei In faţa hÂr ţîI
nouă acţiune grosolană, provocatoare îndreptată împotriva marii de-a şasea sesiuni a Comisiei
puteri iubitoare de pace — Republica Populară Chineză — îm mixte de colaborare tehnice-
potriva năzuinţelor popoarelor care cer cu tot mai multă insis ştiinţifică între R. P. Romînă şi
tenţă destinderea încordării internaţionale şi asigurarea unei R. P. Chineză. Cu acest prilej
păci trainice s-a semnat un protocol privitor
Opinia publică mondială nu poate fi indusă în eroare. Orice la colaborarea tehnico-ştiinţifi- Statul Maroc este situat în O atitudine mai hotărîtă o
încercare a imperialiştilor de a denatura realitatea în legătură că dintre cele două ţări. colţul de nord-vest al continen are guvernul Ibrahim în ceea
ce priveşte staţionarea trupelor
tului african. Teritoriul său —
cu Tibetul e.ca o vorbă rostită în pustiu. Tibetul e, nu de azi, de 411.000 km. pătraţi — este a- străine pe teritoriul Marocului.
ieri. ci de secole o parte inseparabilă a Chinei şi istoria care • Guvernul sovietic a desem
consemnează acest lucru stă şi la îndemîna imperialiştilor care nat o delegaţie în frunte cu proape de două ori mai mare Franţa şi Spania îşi menţin
încearcă să facă abstracţie de acest adevăr de necontestat. Deci, Vasili Kuzneţov, prim-locţiitor decît cel al Angliei. Pe o trei trupe în Maroc, fapt care con
o primejdie
serioasă
me din acest teritoriu se întind
stituie
situaţia din Tibet este în exclusivitate de competenţa guvernului al ministrului Afacerilor Exter
şi a poporului Republicii Populare Chineze şi nimeni nu are ne, pentru a participa la confe lanţurile de munţi : Er-Rif, At pentru independenţa ţării. O
dreptul să se amestece în treburile interne ale acestui mare stat. rinţa internaţională pentru pro lasul Superior şi Anti-Atlas. In mare primejdie pentru indepen
denţa naţională a Marocului o
Maroc, clima este secetoasă, iar
Ce urmăresc în realitate imperialiştii prin includerea a aşa- blemele Antarcticii, care se adeseori ţara este bîntuită de prezintă şi bazele militare ame
numitei „probleme a Tibetului** pe ordinea de zi a sesiunii, nu va deschide la 15 octombrie la vînturile şerghi, care bat din ricane, care au fost create în
este de loc greu de înţeles. Referindu-se Ia scopurile care stau Washington. Conferinţa este spre regiunile interioare ale Sa- baza unui acord încheiat între
la baza acestei manevre duşmănoase, V. V. Kuzneţov, reprezen convocată în scopul încheierii harei. Aceste vînturi provoacă Paris şi Washington încă în
tantul Uniunii Sovietice, a declarat: „Iniţiatorii „chestiunii Ti unui tratat internaţional cu pri pagube uriaşe: pădurile, păşu 1950, pe cînd Marocul era po
betului" şi, în primul rînd Departamentul de stat al S.U.A. au vire la folosirea Antarcticii în nile şi semănăturile iau foc. sesiune franceză.
pus la cale o campanie duşmănoasă de calomnii împotriva ma scopuri paşnice şi la efectuarea Dar, după cum o-
relui popor chinez şi a guvernului său pentru a zădărnici sau în mod liber a cercetărilor bişnuiesc să spună
cel puţin pentru a frîna procesul de destindere care a început în ştiinţifice în această regiune. marocanii, vînturile
ultima vreme în relaţiile dintre state". şerghi nu reuşesc
să întreacă cruzi
Aşa cum a reieşit şi din dezbateri, acţiunea aceasta duşmă mea colonialiştilor
noasă a fost pregătită cu mult înainte de începerea actualei Rezultatele care le pradă ţara
sesiuni. Diplomaţia americană a pregătit sforile, dar Ia un mo şi care îi osîndesc
ment dat aceste sfori s-au încurcat. Cîte dureri de cap nu le-a alegerilor din Anglia la mizerie şi sufe-
pricinuit refuzul ţărilor Asiei care nu au vrut să-şi asume rolul rinţi.
ingrat de a prezenta o asemenea „propunere" ilegală, şi duş Joi. 8 octombrie au avut loc In anul î912, Ma
mănoasă. Este cunoscută riposta dată de delegatul filipinez în Marea Britanie alegerile ge- rocul a fost împăr
asupra căruia loctiitmul şefului delegaţiei americane Robertson neirale pentru Camera Comune ţit între Franţa şi
lor. Partidul conservator a ob
a încercat să exercite presiuni. L. Guerrero, delegatul filipinez, ţinut în Camera Comunelor 364 Spania, Tangerul fi
a spus : „Nu vrem să facem pentru voi o treabă murdară". Pînă de locuri, partidul laburist 258 ind declarat zonă
în cele din urmă, diplomaţia americană a reuşit prin presiuni şi locuri şi partidul liberal 6 internaţională. Po
momeli să determine pe delegaţii Irlandei şi Malayei să-şi asu locuri. Un loc l-a obţinut un porul marocan nu
împăcat nici
s-a
me ei rolul de „iniţiatori". Trebuie de asemenea subliniat faptul candidat independent care pe odată cu viaţa de
că cei care au pus la cale această nouă acţiune provocatoare au vremuri a făcut parte din par robie, cu jaful co
cerut includerea .chestiunii Tibetului" numai după ve s-au asi tidul conservator- lonialist şi a lup
gurat că problema reprezentării Chinei la O.N.U. a fost respinsă. In aceste condiţii este limpe tat cu hotărîre pen
Imperialiştii au urzit în aşa fel toate aceste manevre ca să ca de pentru oricine că alegerile tru dobîndirea independenţei După dobîndirea independen
din Anglia n_au izbutit să so
lomnieze R. P. Chineză în lipsa acesteia la O.N.U. luţioneze importantele probieme patriei lor. Mărturii ale a- ţei, Marocul a refuzat să recu
Luînd cuvîntul, Silviu Brucan, şeful delegaţiei R. P. Romîne, interne şi externe care stau m cestei lupte sint răscoalele din noască legalitatea acestui a-
Rif din 192i -1924
regiunea
a calificat aducerea în discuţia O.N.U. a aşa-zisei „probleme a faţa acestei ţări. Masele popu răscoalele din 1926—1933 şi no cord şi a cerut americanilor să
baze militare
lichideze aceste
Tibcitului" ca „o chestiune aparţinînd războiului rece" şi a atras lare din Marea Britanie vor ul şi putenicul avînt al mişcă şi să plece de pe teritoriul ţării,
atenţia asupra răspunderii pe care o are O.N.U. faţă de popoa continua să ducă şi pe viitor rii de eliberare naţională din anii întregul popor marocan, care a
rele lumii care aşteaptă de la actuala sesiune măsuri menite să lupta pentru rezolvarea acestor 1951 —1956 care a pus capăt stă- cunoscut decenii de-a rîndul
ducă la destinderea încordării internaţionale, la apropierea şi probleme de o deosebită impor pîuirii colonialiştilor francezi şi împilarea colonialistă, a cerut
înţelegerea între state. tanţă şi pentru a determina spanioli. In focul acestei lupte americanilor, francezilor şi spa
Includerea „problemei Tibetului" pe ordinea de zi a actualei noul guvern să-şi respecte pro a luat naştere cel mai mare niolilor să părăsească Marocul,
sesiuni a stîrnit un puternic protest în rîndul opiniei publice misiunile electorale privind con partid politic: Istiqlal (Inde să se care acasă la ei. Din cau
mondiale care condamnă cu indignare orice măsură îndreptată tribuţia Angliei la însănătoşi pendenţa). Partidul comunist za protestului hotărît al po
marocan,
porului
americanii,
din Maroc a luat fiinţă în anul
împotriva destinderii internaţionale. rea atmosferei internaţionale. 1920. ca parte componentă a după o tăcere îndelungată şi
Partidului Comunist Francez. după multe tergiversări, au
Marocul a devenit stat inde fost nevoiţi să declare că în
Ţările membre ale S.E.A T.O. trimit în Laos armament şi consilieri pendent la .2 martie 1956 ca re decurs de 7 ani îşi vor retrage
militari. (Ziarele). zultat al luptei duse de popu bazele militare. Este de la sine
laţia marocană sub îndrumarea înţeles că imperialiştii ameri
Partidului Comunist şi a parti cani, francezi şi spanioli nu
dului Istiqlal. privesc cu ochi buni guvernul
Imediat după dobîndirea in Ibrahim şi exercită presiuni
dependenţei, Aîarocul, ca şi ce duşmănoase, uneltesc împotriva
lelalte ţări coloniale care au Marocului, pentru a răsturna
sfărîmat cătuşele stăpînirii de la cîrma ţării noul guvern.
străine, a trecut la lichidarea In ultimul timp, sint foarte
moştenirii lăsate de colonialişti dese provocările trupelor străi
în eeonbmie şi în toate dome ne. Un exemplu îl constituie şi
niile vieţii. Poporul, marocan se incidentul provocat de un de
izbeşte însă în această luptă de taşament motorizat francez
poziţiile puternice pe care le care a pătruns pe teritoriul
mai deţin colonialiştii în econo Marocului în regiunea oazei
mia tării. Situaţia aceasta se Hassi Zerzour, pe care a ocu
datoreşte atitudinii primelor pat-o. De asemenea, guvernul
guverne naţionale care au a- marocan a observat o suspectă
doptat o poziţie foarte modera concentrare de trupe franceze
tă faţă de monopolurile fran în regiunile de frontieră Ich şi
ceze. In decembrie 1958, a ve Figuig.
nit la putere un nou guvern, în Oricît ar încerca imperialiştii
frunte cu Abdallah Ibrahim, francezi, americani şi spanioli
care se orientează spre o poli să menţină actuala situaţie în
tică de întărire a rolului statu Maroc nu vor reuşi pentru că
lui în economia ţării Această poporul marocan nu se lasă in
nouă orientare se izbeşte însă timidat de provocările puteri
de împotrivirea monopolurilor lor coloniale şi este hotărît să
franceze şi a reacţiunii maro lupte oină la capăt pentru în
cane care nu vor să piardă a- lăturarea trupelor străine de
ceste surse de mari venituri pe teritoriul ţării sale, pentru
POMPIERII; — Hai să stingem focul!!.-. care le asigură o viaţă de hu înfăptuirea independenţei eco
(Desen de NIC. NîOOLAESCU) zur. nomiei naţionale.
„REDACŢIA: Bucureşti Piaţa •,Scînteii*. Tel- 17 60 10 17.60 20 17 60 40 ABONAMENTE 7,60 lei anual Taxa noşlală plătită în numerar cont aprobării Dir Generale
P.TT.R. Nr. 17.933/942. Abonamentele se fac Ia oficiile poştale, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari. TU'ARUL: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „1. V Stalin"
