Page 18 - Albina_1959_10

<1
uina pum n ROMiNosovimcc * 11, f't * ** -

4* >A :«■!>.
La Ianca în aceste zile t îu’2' vh'fruţsi’j 1 , ' :

Ai >,
...........i:iiiMsiii ■ & sitei ■ :
A vorbi cu cineva din conducerea elevii şcolii profesionale de meca­
căminului cultural pare. în zilele a- nici agricoli din această comună.
cestea la Ianca. raionul Filimon Sîr- Chiar de a doua zi după ce cămi­
bu, iucwl cel mai anevoios. nul cultural împreună cu corpul di­
Radu Grădisteanu directorul că" dactic al acestei scoli anunţase orga­
minului, prins între o şedinţă cu co­ nizarea unui concurs „Drumeţii ve­
lectivul de conferenţiari şi mai apoi seli" pe tema relaţiilor de prietenie
la o repetiţie a brigăzii artistice de romîno-sovietice. din bibliotecă au
agitaţie, abia de şi-a găsit vreme să fost împrumutate zeci de volume
ne anunţe că în cadrul Lunii priete­ despre această temă. Dar cum cere­
niei romîno-sovietice, brigada artis­ rile participanţilor la concurs erau ar..
tică de agitaţie a pregătit un pro­ mult mai mari fată de posibilităţile
gram nou, axat pe tema ajutorului bibliotecii, bibliotecara a început să-i
sovietic în acţiunea de întărire şi îndrume si spre biblioteca colţului
dezvoltare a gospodăriilor colective. roşu al gospodăriei colective-
„Exemple pentru programul nos­ Insă peste cîteva ore, elevii s-au
tru găsim :n toate părţile, de la să- întors să se plingă bibliotecarei de
mînţa Vniimk de floarea soairelui. la căminul cultural că o mulţime de
pînă la cărţile din biblioteca noastră colectivişti, care la concurs nu vor
a căminului şi a colţului roşu din avea decît rolul de ascultători, au
gospodăria colectivă... După felul în luat de la biblioteca colţului roşu
care a fost primit acest program în toate cărţile care vorbesc despre re­
Ianca, în Oprişeneşti, în Perişoru, laţiile de prietenie romîno-sovietice.
Plopu şi Berlescu, sate învecinate Constantei Drăghici nu i-a rămas
cu Ianca. credem că programul este altceva de făcut decît să pornească
bun, cuprinzător şi mobilizator..."
la drum prin satele şi comunele în­
Taraful vecinate şi să colecteze sub formă
de împrumut pentru Ianca broşuri­
In sala de repetiţii a căminului
cultural din Ianca am avut prilejul le. revistele si cărţile atît de cerute Solemnitatea dezvelirii monumentului marelui comandant de oşti rus, Savo-
să facem cunoştinţă cu Lică Dulă, de participanţii la concurs. rov, in comuna Suvorov, raionul Focşani.
conducătorul proaspătului taraf al
căminului de aici. Joia finerefului
Comuniştii Lică Dulă şi Toader Joia trecută, căminul cultural era
Călinescu au atras spre căminul plin. De data aceasta programul nu
cultural o serie de muzicanţi fusese anunţat dinainte, aşa că
din satele învecinate ca Lică Graur, toţi cei prezenţi aşteptau nerăbdă­
Turcu Mitică. Ion-' Ceană. fraţii Jan tori desfăşurarea lui-
şi Costică Paraleu. Cu două viori, De orqanizarea acestor seri răs­
un ţambal, două acordeoane, un con­ punde comitetul U.T.M. şi bibliote­
trabas şi o tobă mare, Lică Dulă, a-
jutat de profesorul Niculae Buescu, cara Constanta Drăghici. care pre-
zenfîndu-se ne scenă a şi anunţat
a alcătuit un taraf. De cîteva săptă- programul :
mîni, membrii tarafului pregătesc —■ In seara aceasta vă vom pre­
sîrguincioşi un bogat program de zenta povestirea „Soarta unui om"
cîntece romînesti si sovietice. de Mihail Solohov. După cum avem
După felul în care se desfăşoară promisiuni din partea conducerii
repetiţiile — membrii tarafului pre- gospodăriei colective, săptămîna vii­
zentîndu-se punctual în zilele hotă- toare vom căpăta autocamionul cu
rîte pentru aceasta — profesorul care vom merae la Făurei să vedem
Buescu din colectivul de conducere şi filmul cu acelaşi titlu.
al căminului nădăjduieşte să anunţe Prezentarea Constantei Drăghici,
cel dinţii program al tarafului din interesantă şi documentată, a plăcut.
Ianca în ziua de 7 Noiembrie, ziua Tinerii si vîrstnicii din sală au a-
aniversării Marii Revoluţii Socialiste plaudat-o cu căldură şi nu şi-au pre­
din Octombrie. cupeţit aplauzele nici cînd utemistele
Tot atunci. pe scena căminului Mihaica Gîrbă si Maria Dogărescu
cultural va prezenta un nou reper­ au recitat versuri din Maiakovski,
toriu — acum în repetiţie — şi co­ Maria Banus si Mihai Beniuc, ver­
rul din Ianca. repertoriu închinat în suri închinate lui Lenin şi Marelui
întregime prieteniei romîno-sovietice. Octombrie.
GH FLORESCU Răcori, regiunea Bucureşti. Serbare in cadrul Lunii prieteniei romîno-sovietice.
In preajm a unui concurs
Bibliotecara Constanţa Drăghici,
era pur şi simplu luată cu asa.lt de

Numeroase manifestări
la căminele culturale
Manifestările pentru marea prietenie Violeta a Împlinit de curind 19 pri­ în-scrisorile ei despre viaţa fericită a Şi povestirea Violetei işi deapănă g
îmbracă diferite aspecte, aintrenind în măveri. E o fată năltuţă, cu părul oamenilor sovietici, despre marile lor mai departe firul. După prima seri- g
această acţiune şi formaţiunile artis­ blond prins în codite şi cu azuriul ce­ bucurii. Ii soune despre cele soare vine rîndul celorlalte. Intr-una şl
tice ale căminelor culturale. rului cuibărit în privire. In-tovărăşiţii ce Ie învaţă ea la universitate, despre din ele, tînăra studentă povesteşte j§|
Brigada artistică de agitaţie din co­ din Cătina Cislăului au văzut-o de spectacolele pe care le vede la teatre despre succesele ei la învăţătură, des- g
muna Şercaia, raionul Făgăraş, e pre­ curind într-o fotografie. I-au desco­ şi la operă, despre excursiile făcute, pre orele petrecute în sălile de studiu g
gătit un bogat program pe care l-a perit zîmbetu! luminos şi pe dată au duminicile, cu ceilalţi colegi. Ii tri­ şi în laboratoarele Institului Agrono- g
prezentant la staţia de radioficere şi prins drag de ea. Aşa-s ciobanii din mite cărţi poştale ilustrate, înfăţişînd mic. In alta ea vorbeşte despre entu- g
pe scena căminului cultural din satul Cătina, Cînd la cade cineva drag nu-1 monumentele de seamă din Leningrad ziasmul ce i l-a stîrnit vizitarea Ex- ==
Vad. De asemenea, brigada şi-a pro­ mai poţi desprinde din inima lor. Aşa şi, nu de mult, a strecurat intr-un poziţiei Agricole Unionale din Mos- §|
gramat o deplasare la gospodăria a- a fost şi cu Violeta. plic un spic de grîu cules de ea, cu cova. „Cu fiecare pavilion nou întîlnit =
gricolă de stat „7 Noiembrie". Mai zilele trecute au răsărit cîteva prilejul unei vizite la un colhoz. L-a în drumul meu, creştea şi bucuria g
Tot în cadrul Lunii prieteniei romî­ afişe pe uliţele Cătinei. Oamenii le-au trimis, ca să vadă şi prietenii din Că­ ce-mi cuprinsese suflelui", — scrie g
no-sovietice. casa raională de cultură citit: „Mîine va avea loc la cămin lina ce frumos şi bogat creşte griul Violeta. — „Aveam impresia că stră- g
Moineşti a întreprins o serie de acţi­ o seară culturală intitulată: „Violeta pe la ei. învăţătoarea i-a scris şi ea bat minunata noastră patrie de la un g
uni, printre care şi popularizarea ştiin­ Strais lakovlevna povesteşte". Violetei, povestindu-i despre munca capăt la celălalt..." g
ţei şi tehnicii sovietice. —- Cine o fi Violeta asta? — a vrut ei de zi cu zi, despre traiul tot mai A fost apoi citită şi ultima scrisoa- g
De curind, colectivul de conducere să ştie Tache Ungureanu, fluierarul. bun al ciobanilor din Cătina, despre re : ....După cum ştii, iubită prietenă, g
al casei raionale de cultură a prezen­ — E o fată tare frumoasă ! — i-a succesele dobîndite în ţara noastră pe racheta trimisă de noi spre Lună şi-a g
tat informări, privind lansarea de că­ răspuns Iliuţă Popescu, starostele tărîmul transformării socialiste a a- atins tinta. Pe chipurile oamenilor pe g
tre U.R.SS. a staţiei cosmice interpla­ fluierarilor din Cătina, care e şi di­ gricutturii. Şi aşa s-a legat o prie­ care i-am întîlnit zilele acestea pe g
netare. rectorul căminului. — Locuieşte la tenie. străzile Leningradului, am putut citi g
Astfel de Informări au avut loc la Leningrad. Fată de muncitori. Acum Acum, la începutul Lunii prieteniei fericirea şi mîndria că sini cetăieni g
şcoala medie din Moineşti, la şcoala învaţă la universitate. romîno-sovietice, s-a sfătuit învăţă­ ai statului sovietic, martori ai inimi- g
profesională petrol Lucăceşti, la că­ — Păi, dacă locuieşte la Leningrad, toarea cu tovarăşii din conducerea natelor înfăptuiri ale oamenilor noştri g
minul cultural din Valea-llzului şi la cum o să stea de vorbă cu noi, toc­ căminului şi au fost cu toţii de pă­ de ştiinţă. “ g
clubul muncitoresc din Schela Moi- mai aici, pe malul Bîscăi ? rere că ar fi nimerit ca ea să citească In timp ce învăţătoarea dădea ci- g
neşli. — Vino mîine la cămin şi ai să la cămin din scrisorile primite. tire scrisorilor, fotografia fetei trecea g
La şcoala de 7 ani din comuna To- vezi. — Voi ce spuneţi ? — i-a întrebat din mină in mină. Oamenii o priveau =
praisar, regiunea Constanţa, au loc a- A venit Tache Ungureanu, au venit Elena Gîdiuţă pe oameni. şi, pe nesimţite, li se părea eă acolo, §§
proape zilnic manifestări şi festivităţi şi alţii. Pe scenă, în dreptul unei — Mai încape vorbă? Citiţi-ne, to­ în sala căminului cultural, venise în g
închinate acestei mari sărbători. La mese, stăteau cîţiva profesori şi învă­ varăşă învăţătoare... mijlocul lor o tînără studentă din Le- g
orele de dirigentie ale fiecărei clase, ţători. Pe masă, mai multe scrisori, — Atunci, ascultaţi... ningrad. Şi parcă nu învăţătoarea era g
cadrele didactice ţin conferinţe pe. di­ fotografii. Şi, cu glasul ei domol, învăţătoarea aceea care le citea. Parcă Violeta g
verse teme, dau citire unor articole din — Dar Violeta unde e? — au vrut a prins să citească... luase loc la masă şi le povestea des- g
presă, vorbesc elevilor despre priete­ să ştie oamenii. „...Stimată şi iubită prietenă, mă pre viata ei, despre înfăptuirile tot =
nia ce leagă poporul nostru de popoa­ A intrat în vorbă învăţătoarea numesc Violeta Strais lakovlevna. Eu mai minunate ale oamenilor sovietici. g
rele marii Uniuni Sovietice. In prezent, Elena Gîdiuţă. A luat o fotografie de şi cu sora mea geamănă am împlinit O simţeau alături de ei... Prietena g
artiştii amatori elevi pregătesc un fru­ pe masă şi Ie-a arătat-o : de curind 19 ani. Tatăl meu e strun­
mos program artistic, pe care în cu- — Asta e Violeta 1 gar, iar mama mea, muncitoare într-o. lor, Violeta lakovlevna. g
rînd ii vor prezenta la căminul cultu­ Atunci au aflat cei de faţă că, de fabrică de textile. Sora mea vrea să se
ral din comună. mai bine de un an, învăţătoarea pri­ facă artistă. S-a înscris anul acesta TRA1AN LALESCU I ac
meşte scrisori din partea tinerei stu­ la Institutul de artă dramatică. Eu
MMIMIlllMllli dente din Leningrad. Fata povesteşte visez să devin inginer agronom..." jMttHflwimmwdttiiiiHiHimttiHP