Page 19 - Albina_1959_10
P. 19
Mai multă atentie
f
recoltei viitoare
Călătoream la începutul exista porumb necules. Tre
verii acestui an pe melea- buie spus că în situaţia o-
qurile raionului Bujor, ve perativă pe care o prezintă
nind dinspre qospodâria co raionului, recoltarea porum
lectivă din Baleni. La hota bului fiourează ca înche
rul care desparte comuna iată. Cum poate justifica
Baleni de Umbrareşti, mi-au aceasta tovarăşul Penescu,
atras deopotrivă atenţia tehnicianul aqronom al co
două lanuri de qrîu. Unul munei ? Este lipsă de răs
frumos, curat, ale cărui pundere sau necunoaşterea
spice se înălţau semeţe par situaţiei existente pe teren?
că anume pentru a dovedi O totală lipsă de atentie
tuturor ce înseamnă să lu s-a vădit si în ceea ce pri
crezi bine pamintul- Alături veşte strînqerea seminţei în
începea tarlaua Umbrăreşti- comun, problema de care
lor. Firişoare firave de qrîu comitetul executiv comunal
abia se zăreau pe ici pe nu s-a preocupat îndeajuns-
colo_ dintre buruienile care De aceea, însăm întarea
năpădeau lanurile. qrîului se face individual,
_— Grîu si asta, qrîu si ce în tarla.
In comuna Turbatu există
lălalt. Dar al nostru e lucrat
* V t, ^ ’f w v dună stiintă, pe cînd celă 472 de atelaje. Cea mai
Culesul viilor ta G.A.C. *T&hpuri Noi“ din comuna Cosmileşti, raionul Slobozia. lalt nici cînd dăduse înqhe- mare parte din suprafaţă
tul nu-1 term inaseră de se este arată. Aceasta înseam
mănat, spuse colectivistul nă că se execută numai în-
cave mă însoţea. sămîntările, deci viteza zil
Am aflat mai tîrziu, că la nică poate fi de cel puţin
strînsul qrîului, colectiviştii 470 hectare. Ce spun fap
tele ? In ziua de 16 octom
O E X P I R I I N T ^ ^ fiecare hectar de două ori cîmp doar 120 de atelaje,
din Băleni au adunat de pe
brie, de pildă, au ieşit pe
mai mult qrîu decît cei din
realizînd abia 80 de hectare.
Mi-am amintit de aceasta
Colectiviştii din Şura Mică care 520 oi mame. Aceasta în vă. Nici construcţiile n-au fost Umbrăresti. Comitetul executiv raio
şi-au dezvoltat mult ferma de a- seamnă 36 capete bovine din- neglijate. S-au construit două întîm plare zilele trecute, nal a dat linia ca în fiecare
comună să fie orqanizate
nimaie şi nu le pare rău. Ba, *tre care 18 vaci cu lapte şi a- grajduri cu o capacitate de 200 cînd am vizitat comuna
dimpotrivă. Nu mai departe de- proape 200 oi la suta de hecta capete vite mari, un saivan pen Turbatu din raionul Giur- colective, pentru fiecare u-
nitate socialistă, care să mo-
cît anul trecut, unii se împotri re. tru 2.000 oi, silozuri etc. lată, qiu. Cu acest prilej am aflat • bilizeze toate forţele pentru
veau cumpărării de animale. Gospodăria colectivă „Drumul deci, cum atunci cînd există in că pînă la data de 17 oc
„Prăpădim furajele cu ferma. Ce libertăţii" din Şura Mică are 524 teres şi chibzuinţă, chiar în con tombrie din cele 1300 hec term inarea la timp a cam
ne rămîne pentru vitele noastre?" hectare teren agricol din care diţiile unei suprafeţe restrînse de tare destinate însămîntării paniei. In comuna Turbatu
ziceau la început. „Fermă ca a 418 hectare teren arabil. Restul teren, se poate asigura o puter qrîului de toamnă, se însa- acest lucru s-a făcut, dar...
noastră mai rar' , spun fot ei a- este păşune şl curţi. Atît supra nică bază furajeră. m întaseră abia 804. pe hîrtie. Practic nu exista
cum. Sînt în stare să bage mina faţa terenului, cît şi condiţiile de Dacă au făcut bine colectiviş
în foc că în tot cuprinsul raionu climă şi sol impuneau o foarte tii din Şura Mică sau nu, vom Socotind dună posibilită nici un fel de răspundere si
lui Sibiu şl chiar mai departe chibzuită gospodărire. In primul lăsa să vorbească faptele, cifre ţile care există în acea nu se duce nici o muncă
„ţigăi" şi „zimentale" ca ale lor le înscrise în registre. In anul stă comună, campania aqri- de lămurire în scopul term i
n-ai să găseşti. Iţi înşiră apoi trecut, de pildă, venitul total al colă ar fi putut să fie înche nării qrahnice a sem ănatu
gospodăriei se ridica la 532.217
veniturile: atitea zeci de mii de Pe teme lei, din care 303.000 lei reali iată nu la 15 octombrie, lui. Oare colectivul căminu
la vaci, atitea de la oi. Şi încă zaţi din cultura plantelor şi 242 cum era planificat, ci cu lui cultural nu are nimic de
în tot cursul anului. „Asta-i prin econ ontice mii din creşterea animalelor. A- mult timp inainte- Dar să spus în această privinţă ?
cipalul" întăresc ei, „venituri, ceasta inso a fost anul trecut, lăsăm să vorbească faptele. Trebuie sa arătăm că de
cînd gospodăria avea numai 40
bani, tât anul". de vaci cu lapte şi cîteva sute In comuna Turbatu. există această răm înere în urmă
Ca să fim drepţi, colectiviştii rind, folosirea terenului, astfel de oi. Ce ne arată planul şi re cinci unităti socialiste: patru nu este străin nici comite
din Şura Mică au tot temeiul să ca să dea maximum de randa alizările pe anul în curs ? Pînă întovărăşiri si o cooperati tul executiv raional, care ar
adică cultivarea acelor
ment,
fie mindri. Insuşindu-şi indica plante care să asigure recolte la 1 octombrie, veniturile au a- vă aqricolă de producţie. A- fi trebuit să trimită în co
care
juns la 407.514 lei, din
ţiile Consfătuirii de la Constanţa, bune. In al doilea rind se im 77.213 lei din cultura plantelor cestea ar fi trebuit să aibă munele rămase în urma,
cei din Şura Mică au îndeplinit punea crearea şi dezvoltarea şi 395.378 lei din creşterea ani perim etrele stabilite, tarla cele mai bune cadre care
şi chiar au depăşit propriile pre sectorului zootehnic care să a- malelor. Numai pe laptele de la lele împărţite si cunoscute sa îndrume activitatea si
ducâ venituri în bani în tot cursul
vederi, privind dezvoltarea sec anului. vaci s-au primit 171.000 lei, pe de toată lumea încă din să ia toate măsurile nece
cel de la oi 47.600 lei, iar pe
torului zootehnic. Astăzi, gospo Dar dezvoltarea sectorului zo lină 44.000 lei. Aşadar, în nu vară. Cu toate acestea, a- sare.
dăria are 95 de vaci cu lapte şi otehnic ridica problemo asigu mai trei trimestre ferma de a- bia acum o săptamînă, s-a Toate acestea trebuie să
peste 890 capete ovine, dintre rării unei puternice baze fura nimale a adus un venit mai term inat îm părţirea pe tar dea de qîndit în primul
jere. Pe de altă parte, colecti mare chiar decît cel planificat lale, incit întovărăşirea ,,1
viştii aveau de gînd să cultive şi pe întreg anul şi cu peste rînd tovarăşului Ion Tepu-
plante tehnice care, după cum se 153.000 lei mai mare decît cel Mai“ a început araturile rică, preşedintele sfatului
Sâptămîna ştie, sînt aducătoare de mari ve de anul trecut. Fireşte, că nici pentru însăm întare doar cu popular comunal, care poar
99 nituri. Este interesant de ştiut sectorul veqetal nu se lasă mai cîteva zile în urmă. Nu tă răspunderea faptului că
cum s-a împărţit terenul. La prejos. Deocamdată, nu au fost
economiei <Vr cele 160 hectare de grîu, 30 valorificate toate culturile dintre este deci de mirare că la comuna Turbatu este co
cu orz şi 36 cu porumb, s-au se care o bună parte încă se află aceasta întovărăşire nu s-a daşa pe raion la însămîn-
Intre 23-30 noiembrie, Casa mănat 40 hectare cu plante teh pe cimp. Numai tutunul şi sfecla însăm întat’ nici 50 la sută tări.
de Economii şi Consemnaţiuni nice, 30 hectare cu cartofi, iar de zahăr vor aduce gospodăriei din suprafaţa planificată. La Lucrurile mai pot fi încă
organizează „Săptămîna econo pentru asigurarea furajelor 28 peste 300 mii lei. Ceea ce este aceasta trebuie să adăugăm îndreptate. Trebuie pentru
miei". In ultimii ani, ca urmare hectare cu sfeclă furajeră şi po însă limpede pentru colectiviştii ca qrîul se seamănă în te
a succeselor dobîndite în cons rumb pentru siloz. Aceasta fără din Şura Mică, şi pentru alte gos aceasta să fie mobilizate
truirea socialismului şi a creş să mai vorbim de alte culturi podării colective din cuprinsul ren nepreqătit, în arătură toate forţele în sprijinul
terii necontenite a nivelului de menite să asigure furajele nece raionului Sibiu, este faptul că proaspătă, bulqăroasa, ne- campaniei aqricole. Si în
trai al oamenilor muncii de la sare. Se poate spune că peste chiar în condiţii mai puţin priel qrăpatâ si netasată. primele rînduri să fie depu
oraşe şi sate, acţiunea de eco o treime din suprafaţa arabilă o nice, omul poate face minuni. Un alt fapt care a provo
nomisire la C.E.C. a căpătat un ocupă culturile tehnice şi fura Aceasta, bineînţeles, în condiţii taţii comunali, activiştii că
larg caracter de masă. La sfîr- jere, iar dacă adăugăm şi fine- le muncii în gospodăria colec cat întîrzierea campaniei a- minului cultural, conduce
şitul lunii august 1959 numărul ţele şi păşunile, numai pentru tivă. Dar colectiviştii din Şura qricole, este întîrzierea în rile unităţilor socialiste,
depunătorilor la C.E.C. a ajuns asigurarea furajelor şi pâşunatu- Mică au mai învăţat ceva : cu recoltarea porumbului. La pentru a lămuri oe toti ţă
la 3.136.355 ceea ce înseamnă cît se dezvoltă avutul obştesc această dată, cînd toate te
că pe întreaga ţară revine în lui, suprafaţa de teren întrece al gospodăriei, cu atît creşte ve ranii muncitori să treacă nş-
medie un libret la şase locui cu mult jumătate din terenul nitul fiecăruia, pentru că gos renurile trebuia de mult întîrziat la semănat
tori. gospodăriei. Anul acesta colec eliberate, mai exista încă pe
In vederea pregătirii „Săptă- tiviştii au însilozat 80 vagoane podăria colectivă asigură bel cîmo foutin, întradevărl. dar Ing. MARIA BOGDAN
minii economiei* s-au luat o şugul în casa colectivistului. Sînt
serie de măsuri pentru dezvol porumb şi sfeclă furajeră. In dovezi care întăresc cele de mai
tarea reţelei caselor de econo plus, ei şi-au asigurat 55 vagoa sus ? Sînt şi încă destule. Cu ce Deşi s-au obţinut rezultate frumoase în campa
mii C.E.C. mai ales la sate. ne de trifoi, borceag, fin şi ota- şi-au construit casele Lazăr O- nia de recoltare, la G A S. Periş. regiunea Bucu
^IIWIHMMIIIIIHMIIHIIIIilllllllllllimiilllllUIIIIIIIIMIIIIIIIIIIIHIIIIIIIII!llllllimillllllllllllllimklllmillllUIIIHIMHIMmimillllll% prişor, Gheorghe Băilă, Ivănuş reşti, se întirzie nepermis însămîntările de toamnă*
Nicolae şi alţi 53 de colectivişti?
Cu veniturile realizate din gos
Î B Â T R Î N I l l podăria colectivă. înainte de a
fi colectivişti, ei au lucrat ani
şi ani de zile care pe pămîntu-
| Amîndoi pe prispa casei Trei voinici descarcă sacii.
| Stau cu pletele albite Iar şoferul grijuliu : rile lor, care pe unde au putut,
s Şi îşi încălzesc la soare „Iaca, moşule aicea ca sluqi, dar nici unul n-a izbu
1 Oasele îmbătrinite. Ceva vin... Ceva rachiu...” tit să-şi asigure nici măcat un
trai mai omenesc, darămite să-şi
§ Dar deodată poarta-n lături Moşul rîde. Baba pune construiască case noi, să-şi cum
1 Se deschise. Şi văzură Masa-n prispa bătrînească
| Camionul cum întoarce După inimă şi datini pere mobilă ca la oraş şi alte
I încărcat în bătătură. Musafirii să-şi cinstească. lucruri la care odinioară nici nu
şx îndrăzneau să se gîndească.
Au venit cu toţi la masă,
1 — Gata podul şi hambarul? Moşul este vesel iară : lată dar, pentru ce colectiviş
I — A-ppi. gaja-i rzţăi nepoatei „Dragii mei, eu colectivei tii ţin atît de mult la întărirea
j Dar ou ce vă ostenirăţi ? Mulţumesc de pensioară I" economică şi organizatorică a — Nu-ncepem însămînţările ?
= — Ia, uncheşe, cu de gospodăriei lor colective. — N-am terminat încă de vorbit despre succesele obţimrtd
= toate I.., NICOLAE BULGARlf ta recoltare!...
c MUNTEANU (Desen de NIC. NICOLAESCUţ
