Page 20 - Albina_1959_10
P. 20
mata noastră Pof
2 5 O c t o m b r i e — puternic trăsătui
noii orînduiri : aii
toare cu ţărănime
ţia dintre poporul
sărbătoarea A rm atei tăţile naţionale, u
litică a oameniloi
unităţii dintre arr
noastre Populare forţelor noastre 1
stituie izvorul nri
Principalul factr
La 25 Octombrie 1944 ultimele lo P-C.R. a intensificat acţiunea de tei Populare a
calităţi de pe teritoriul patriei noa organizare. înarmare şi pregătire mi conducerea ei de
stre cotropite de fascişti, au fost e- litară a formaţiunilor de luptă pa conducerea partid
liberate de către armata sovietică şi triotice. care erau formate în cea mai tre Armate au d>
romină- Vestea eliberării întregii mare parte din muncitori. Totodată, şcoală a poporule
glii străbune a fost primită d? ma o atenţie deosebită a fost acordată caţie patriotică
sele populare cu multă însufleţire. atragerii maselor de militari pentru oamenilor muncii
Un sentiment de legitimă mîndrie şi a participa la insurecţia aţmată- In colţurile patriei,
bucurie flutura pe feţele tuturor ce urma muncii desfăşurate. P.C-R. a re de activitate,
lor care iubesc cu ardoare pămîntul reuşit să cîştige de partea insurec ria armelor, îşi
scump al ţării- De aceea, memorabi ţiei masele de soldaţi şi numeroşi tic şi ideologic. î
la zi de 25 Octombrie a devenit o ofiţeri şi generali patrioţi. Concomi tehnica de luptă
mare sărbătoare a armatei şi a în tent, partidul a desfăşurat o intensă rang, devenind a'
tregului popor. activitate politică îfi rîndul prizo ai patriei noastre
Pentru cinstirea trecutului de luptă nierilor aflaţi în U.R.S.S.. activitate Succesele dobî)
ad ostaşilor romîni care s-au jertfit ce a avut drept rezultat înfiinţarea narea continuă a
In luptele pentru independenţa na cu ajutorul internaţionalist al guver şi politice sînt i
ţională a Romîniei şi îndeosebi a nului sovietic, a primei mari unităţi fective a armate
contribuţiei armatei romîne adusă, romîneşti cu caracter popular — Divi Organizaţiile de
umăr la umăr cu Armata Sovietică zia de voluntari „Tudor Vladimires- ducerea acestora
la eliberarea ţării de sub jugul fas cu“. mişte, desfăşoară
cist şi la zdrobirea Germaniei hitle- Ca urmare a măsurilor luate de de mobilizare a
xiste. Prezidiul Marii Adunări Na partid, şi folosind condiţiile favora plinirea sarciniloi
ţionale a decretat Ziua de 25 Octom bile create de înaintarea vijelioasă tă pe comandant
brie ca Zi a Forţelor Armate ale a trupelor sovietice pe teritoriul ţă de instruire si e<
R.P.R. rii noastre, in seara zilei de 23 Au O caracteristic
gust 1944, a început, sub conducerea matei noastre Pt
Anul acesta, poporul romin, popor P-C.R., insurecţia armată care a dus puternica ei unii
harnic şi talentat, la răsturnarea dic firmată de leoăt
şi împreună cu el taturii militaro'fas- ofiţeri şi masa i
militarii Armatei de jfeneral-maior ciste şi întoarce menilor muncii,
noastre Populare, CONSTANTIN SANDRU rea armelor împo- rese comune —
sărbătoresc Ziua ___ triva Germaniei ţie a patriei so
Forţelor Armate fasciste. Răspun- cu ardoare pentr
ale RP.R. în condiţiile unui puter zînd chemării partidului, armata ro piară a îndatorii
nic avînt al oamenilor muncii în mină s-a alăturat luptei revoluţionare dicînd pe o treaţ
lupta pentru construirea socialismu a poporului şi a început acţiunea de tria lor militară,
lui. In cei 15 ani de la eliberarea curăţire a Capitalei şi a celorlalte In timpul liber la clubul unei unitâfi combativă a sub
ţării noastre de sub jugul fascist, Ro- oraşe ale tării de trupele hitleriste. lor din <• ' fa
mînia s-a transformat dintr-o ţară Umăr la umăr cu formaţiunile pa calităţi, peste 300.000 de soldaţi, sub joritatea lor, au sprijinit lupta P-C.R. jurăminte dec
înapoiată, într-o ţară cu o puternică triotice de luptă, unităţile romîne au ofiţeri, ofiţeri şi generali distinşi cu pentru făurirea unei orînduiri noi. popor, militari
industrie socialistă, cu o agricultu luptat cu eroism, ocupînd instituţii medalii şi ordine romîneşti. sovietice, Tot pe front, ca urmare a luptei du Populare sînt gj
ră în plină dezvoltare pe drumul so le şi obiectivele militare principale, maghiare şi cehoslovace, 7 ordine de se alături de glorioşii ostaşi sovie singele şi chiar
cialismului si cu o cultură in conti dind lovituri nimicitoare hitleriştilor. zi prin care Comandamentul Suprem tici şi ca urmăre a influenţei mereu rea scumpei noa
nuă înflorire. In acelaşi timp, au început ample ac Sovietic a citat trupele romîne —s crescînde a partidului în rîndurile iar împreună <
ţiuni de dezarmare şi capturare a ale ţărilor social
Printre realizările de seamă obţi iată doar cîteva fapte care vorbesc armatei. în conştiinţa ostaşilor ro
nute în cei 15 ani de viaţă nouă, fasciştilor Ia Ploeşti. pe Valea Pra cum nu se poate mai bine despre mîni a început să se nască un nou te cu glorioasa
hovei, în Dobroqea, la Braşov, Turnu
se numără si făurirea Armatei Popu eroismul, dîrzenia şi abnegaţia cu element caracteristic armatelor popu apere integritate
lare Romîne. Armata noastră Popu Severin etc. care armata romînă a luptat împo lare — sentimentul internaţionalis ternicului şi inv
lară este rezultatul unui proces isto In continuare, armata romină, în triva Germaniei fasciste. mului proletar- socialismului.
ric îndelunqat care îşi are rădăcini cadrată în Frontul II Ucrainean, a ★ După terminarea războiului, con Mîndri că sir
le în activitatea desfăşurată de Par dus lupte eroice, alături de glorioşii In luptele duse împotriva fascis comitent cu mobilizarea maselor rioaselor tradiţii
tidul Comunist din Romînia în rîn- ostaşi sovietici, pentru eliberarea în mului german se năştea Armata populare la construcţia paşnică, par poporului romîn
durile armatei. în lupta maselor tregului teritoriu al patriei. La 25 noastră Populară. Un element al a- tidul a continuat să acorde o impor veacurilor, milit
populare împotriva fascizării ţării, octombrie 1944. o dată cu eliberarea cestui proces care începuse îl con tanţă deosebită formării armatei şi se instruiesc
pentru pregătirea şi înfăptuirea, sub localităţilor Satu Mare şi Cărei, o stituia legătura între armată şi ma populare, călăuzindu-se în acest scop pentru a fi deir
îndrumarea si conducerea partidului, diosul dictat de la Viena a fost sfă- sele populare, ca urmare a faptului de învăţătura leninistă cu privire la le-a fost acorda
a insurecţiei armate de la 23 August rîmat — întregul teritoriu al patriei că armata purta un război just, al în apărarea patriei socialiste şi folosind părători ai patr
1944- noastre a fost eliberat. La aceste tregului popor. Succesele oamenilor înaintata experienţă a P.C.U.S., pre De ziua lor. g.
Încă de la înfiinţarea sa, P.C-R. a lupte victorioase, armata romînă a muncii din tară ridicau moralul tru cum şi propria sa experienţă acu tre Armate, mult
dus, în condiţiile de adîncă ilegali participat cu 30 divizii, un corp ae pelor de pe front, iar victoriile os mulată în înfăptuirea cu s\icces a in tidului iubit şi h
tate. o intensă activitate în rîndurile rian, flotila de Dunăre şi alte uni taşilor însufleţeau munca şi activi surecţiei armate si în războiul anti citor pentru gri
armatei burqhezo-moşiereşti. Comu tăţi şi formaţiuni militare. Apoi, 16 tatea revoluţionară a maselor popu hitlerist. Crearea aparatului politic cordă înzestrări:
niştii, înfruntînd gloanţele şi închi divizii romîne. reorganizate potri lare. în armată şi înfiinţarea celulelor că de înaltă efi
sorile aparatului de stat burghezo- vit cerinţelor războiului, au dus, ală Participînd la lupte alături de Ar de partid au contribuit în mare mă sebitele r -jitii
moşieresc duceau cuvîntul partidului turi de trupele sovietice, mai depar mata Sovietică, desfăşurîndu şi acţiu sură la educarea maselor de ostaşi, re şi cui. liza
în armată, mobilizînd pe muncitorii te lupte oină la zdrobirea de nile după concepţiile ştiinţei şi artei la transformarea armatei romîne în Cu acest prilej
şi ţăranii îmbrăcaţi în haine militare militare sovietice, ostaşii romîni au tr-o armată de tip nou. mate ale R.P.R
să se alăture luptei revoluţionare a finitivă a Germaniei hitleriste. 260 început încă de pe front să înţelea noastre Populai
poporului. de zile de lupte glorioase, peste gă rolul lor ca apărători ai cuceri Astăzi, sub conducerea înţeleaptă de partid, guve
In cadrul planului pentru răstur 1.000 kilometri parcurşi, masivi mun- rilor revoluţionare ale poporului a partidului, Armata noastră Popu tor să nu prec
narea dictaturii milit^ro-fasciste şi toşi străbătuţi, cursuri de apă forţate, muncitor. Aşa se explică faptul că lară este scutul de granit al muncii fort pentru a-şi
alungarea din ţară a hitleriştilor. contribuţia la eliberarea a 3831 lo întorşi acasă, ostaşii romîni. în ma paşnice a poporului muncitor. In Ar continuu măiest
2 SATUL NATAL SATI
DEM. COSTINESCU
O rachetă spintecă întuneric
tul. Stătu aşa cîteva secunde. I
el. il trase. In minte îi veni h
Reperul nr. 3, încrucişarea de
întărite. Reperul nr. 3... Aici
căsuţa lui cu laviţă la poartă
Se trezi şoptind : „Mamă ! r
ascunzi mîine in fundul becii
POVESTIRE departe. Cum aş vrea să ştii..
Bruma încă nu smălţuise cîmpiile cu argintul ei, iar frunzele Şi parcă văzu aevea ziua c
porumbului necules foşneau în vîntul înserării. Undeva, înspre apus de tunurile lui poate chiar lîr
se auzea bubuit îndepărtat de tun. aripi pentru morişca de vint.
Pe şoseaua care ducea spre Vidrăşcani, mărşăluia o unitate de acolo unde îşi ţinea cărţile
panduri. Zdrobise din mers cîteva rezistenţe inamice şi acum co lui... lingă reperul nr. 3 al bi
mandantul ţintea să ajungă, odată cu noaptea, în sat, pentru Sări din nou şi după citeva
a-şi odihni oamenii. Mai aveau de mers cam doi kilometri, iar torului. Ceru legătura cu bat
pentru siguranţă fuseseră trimise înainte cîteva grupe care să clar, codificat, coordonatele r
facă recunoaşterea şi eventual să silească inamicul aflat în sat să nată, il încolţiră iar gindurili
se demaşte prin foc. frunte. Se ridică şi o porni rc
Şi în adevăr, patrulele noastre care se apropiaseră au fost pri se adăpostiseră cercetaşii. A(
mite cu o ploaie de gloanţe, semn că satul era în mîinile hifle- tul lui.
riştilor. A da un atac la ora aceea, fără o cunoaşte cit de cit II găsi stînd de vorbă cu ui
situaţia inamicului, era curată imprudenţă şi comandantul hotărî puţin. Păi asta e vorba lui
ca unitatea să se oprească, tot avea ea nevoie şi de odihnă, iar ceva : „Să daţi feciorilor in
neagul - că tare şi-au mai b<
atacul sâ-l dezlănţuie a doua zi, in zori, impieunâ cu tanchiştii
sovietici aşteptaţi să sosească în pădurea din marginea satului la şi flăcăi, şi copii, şi-au bătut
miezul nopţii. Trimise un agent la locotenentul Mureşan, ofiţerul de cîini...".
care comanda tunurile regimentului, cu ordinul ca acesta să se Inima lui Mureşan zvîcni. P
prezinte imediat la el. putu să rabde.
Pe comandant, ofiţerul il găsi intr-un adăpost săpat in grabă - Moş Miroane... Pe cine o
sub sprinceana unui deluşor. Se strecură înăuntru. La lumina slabă Surprins că este strigat pe
- Da' de unde ştii cum m
a unui felinar de vint comandantul studia atent harta.
— Apropie-te, Mureşan. Scoate-ţi harta şi vino lingă mine. Aşa... gurul pe întreg cîmpul. Ce umbră plăcută era vara sub crengile Mureşan se apropie de m-
Un bătrîn fugit din sat ne-a dat cîteva informaţiuni preţioase asu lui I I se părea că de atunci au trecut zeci de ani. Niciodată nu cetat.
pra punctelor întărite de hitlerişti. i Pînă-n zori trebuie distruse, se gîndise că se va întoarce pe lacurile acestea, aşa cum - Sînt Niculâiţâ a lui Mur<
astfel ca atacul pe care-l vom da împreună cu tanchiştii sovietici a venit acum. Adeseori, în nopţile lungi petrecute in tabăra pan cunoască nemaiavînd răbdări
să aibă cit mai mulţi sorţi de izbindâ. durilor, gîndul îi alergase fără hodinâ spre căsuţa şi spre satul Moşul se ridică, cit il lâsai
După ce se înţeleseră, Mureşan părăsi adăpostul comandantu lui şi ochii i se umezeau. Mîine... da, mîine va fi la Vidrăşcani, în de Mureşan.
lui, indreptîndu-se spre linia întîia. Reper avea un pom stufos, sin- satul lui... - Mâi Niculâiţâ, mâi fecior
