Page 21 - Albina_1959_10
P. 21
se reflectă
aracteristice
asei munci- D E
citoare, fră-
i si minori- agim
moral-po* VITEJIE
ii- Trăinicia
popor con-
al puterii Zeci de cinematografe săteşti pri tatăl şi bunicul. Pe front, printre re
mesc în aceste zile de le oficiile inter ţele de sîrmă ghimpată şi cîmpuri de
tăriei Arma- regionale de difuzarea filmului şi pre mine, face minuni de vitejie feciorul.
ii constituie zintă pe ecranele lor un film care în Fiecare cută a pămîntului natal, fie.
P.M.R- Sub făţişează, în mod convingător, contri care ram şi fir de iarbă îi sînt prie
irtele noas- buţia tării noastre la zdrobirea fia teni şi îi-ajută în -bătălie.
0 adevărată rei fasciste şi la întronarea păcii in Prietenia de arme romîno.sovietică
>ală de edu- lume. „Pagini de vitejie" este filmul se cimentează în crîncene atacuri cu
j.nească. Fii marilor evenimente ale anilor 1944.45 baioneta la armă duse umăr la umăr
1 din toate cînd, la chemarea partidului şi în con împotriva inamicului. în clipele de
;rite sectoa- diţiile înaintării victorioase a Armatei răgaz petrecute în tranşee, cînd Ion
usesc mese- Sovietice eliberatoare, poporul nostru şi Ivan îşi citesc scrisorile primite
îivelul poli- muncitor a întors armele împotriva co de acasă, în adăposturile comanda
ă mînuiască tropitorilor hitlerişti şi a înscris, cu mentelor unde ofiţerii sovietici şi
preţul unor nobile jertfe, cea mai fru
tă, de prim moasă filă din istoria patriei. romîni întocmesc împreună planul
viitoarelor atacuri. (Imaginea llj.
de nădejde
Fiecare imagine a acestui film, bazat Satul ardelean Iernut... Şcoala nu
pe documente vii, este de un drama mai freamătă de glasurile vesele ale
n oerfeoţio- tism clocotitor şi insuflă spectatorului copiilor. E pustie şi ruinată. Asupra
rii de luptă un profund simtămînt de mîndrie pa ei se abate tirul hitleriştilor. Dar lă
mducerii e- triotică... 23 August 19441 Gărzile caşul de lumină găseşte apărători
tre P.M-R. muncitoreşti purced la arestarea clicii neînfricaţi: sînt infanteriştii în mij
şi sub con- antonesciene Partidul, ieşit din ilega. locul cărora luptă şi învăţătorul Va-
ratiile ute- litate, conduce insurecţia armată la sile Sălăjan din Iernut. El a căzut Peste o mie de^kilometri au înaintat născut pacea, să fie tulburată vreoda.
îsă muncă victorie. In Capitală şi pe Valea Pra eroic, apărîndu-şi satul şi şcoala. Au ostaşii romîni, alături de ostaşii sovie
or în înde- hovei, atacurile şi încercările de rezis mai căzut acolo şi alt' viteji. Nu li tici. în dispozitivul inamic, de Ia Mu tă de zăngănitul armelor. Popoarele
ziciu, ii aju- tentă ale hitleriştilor sînt zdrobite. se cunoaşte numele, dar li se preaslă- reş pînă în Boemia, alungind pe fas nu vor îngădui o nouă vărsare de
tivitatea lor Satele şi oraşele noastre fac o primi veşte fapta : ei au murit pentru ca fe cişti din 3831 de localităţi şi captu- sînge. Iată ideia de care este pătruns
efectivelor- re entuziastă ostaşilor sovietici, solii ciorii lor să poată învăţa, pentru ca rînd 103.214 prizonieri. De la Mureş sfîrşitul filmului „Pagini de vitejie",
pală a Ar- păcii şi prieteniei, ai libertăţii popoa şcolile să fremete de glasurile vesele această minunată epopee cinemato.
0 constituie relor (Imaginea I). Mame copleşite ale copiilor, pentru ca să fie întotdea pînă în Boemia, oamenii muncii ro.
rioară, con- de emoţie îşi recunosc feciorii în co una pace, pace -pe pămînt. mîni, maghiari şl cehoslovaci, îngri grafică închinată demnei şi nobilei
nsă dintre loana Diviziei de panduri „Tudor 12 octombrie 1944 : începe asaltul jesc astăzi mii de morminte ale osta contribuţii a poporului nostru în răz
. Fii ai oa- Vladimirescu"... Oradiei. Oştile biruitoare ajung la şilor romîni şi sovietici căzuţi în lupta boiul antifascist, pentru pace şi feri
:eleaşi inte- Partidul cheamă la înzecirea efor pentru zdrobirea militarismului fas cire în lume.
cu abnega- turilor pentru alungarea hitleriştilor, Tisa şi aştern marele pod de vase
— muncesc de pe teritoriul tării noastre, pentru pentru salvarea căruia şi-a jertfit cist. Nimeni nu va îngădui ca tihna N. CULCEA
nirea exem- sprijinirea de către întreg poporul viata ţăranul muncitor Eftimie Croi- acestor eroi. din a căror vitejie s-a
le revin, ri- muncitor a unităţilor romîne Ce luptă toru. soldat pontonier, eroul de la
ioară măies- cot la cot alături de bravele oşti so Tiszalok... La porţile Budapestei, în-
id puterea
• si unităţi- vietice : „Totul pentru front, totul tr-un sat de Pustă, apărînd casa unei
ei fiu. Toamne de aur
Crc " -cioşi pentru victorie I1' Muncitorii dejoacă bătrîne tărănci, a murit soldatul Ion
Je , ie şi manevrele patronilor sabotori şi asi Turceanu. Ţăranca l-a piîns şi l-a
tei noastre gură în fabrici o producţie susţinută. înmormî.itat ca Pe propriul
d să-şi dea Uteciştii pleacă pe front ca voluntari. Astăzi ea se duce zilnic la mormîntul
ntru apăra-
ii socialiste, Acasă, la strung sau forjă, luptă eroic lui Ion, Octombrie... urcarăm, cu ani şi ani în urmă.
Ite armate stindarde însorite, rachete spre înalt,
şti, în frun- vestind că pe vecie durerile le curmă,
ovietică. să eliberînd Ardealul cu-al nostru larg asalt.
uritatea pu Zăream de pe colină în zariştea masivă
ii lagăr al romîni, maghiari, sovietici în horă strînşi, jucînd..»
Pe tancuri ostenite de aspra ofensivă
calm aşternuse toamna covor de frunze, blînd.
uatorii glo-
le luptă ale ...Îmi pare că tanchistul ce-şi răsucea ţigara
l-am întîlni-t deunăzi urcat pe un tractor —
de-a lungul cu ochii urmărea cum legăna secara
ri muncesc comoara-i fără margini pe cîmpul sclipitor.
erseverenţă Pe pontonierul harnic l-am mai văzut în zare
crederea ce urcînd albe palate, zidind oraşe noi,
1 vajnici a- în avalanşa vieţii de azi, cutezătoare,
e dragi, ştergînd cernite umbre lăsate de război.
rtelor noas- Pe dîrztil scafandrier I-am înţîlnit în mină
i inimă par- şi mi-a zîmbit cu ochii de ieri, profunzi şi buni.
po-por mun- Din vechea cicatrice un sîmbur de lumină
ită ce o a- mai scînteia pe fruntea negrită de cărbuni.
r cu tehni- Am revăzut sergentul ce ne-a condus în luptă, —1
pentru deo- cu el trecurăm munţii şi-al Mureşului val.
lire ducat Era la fel de tînăr, la fel cu faţa suptă,
sîn eate- acelaşi — dar pe umăr cu stea de general.
:orţejor Ar- De ducem entuziasmul din lupte peste vreme.
rii Armatei eliberată, tara de azi de-o-mbogătim
ajează faţă şi ştim ce-i fericirea sub soarele din steme —
arul munci- Partidului, din suflet, ostaşi, să-i mulţumim I
nici un e- NICOLAE TAUTU
perfecţiona
luptă.
L 3 4 SATUL NATAL SATUL NATAL 5
jn se făcu una cu pămîn- ţi-o făcut de doi ani parastas I Şi bâtrînul il apucă de umeri, - Dă-mi receptorul - ordonă el telefonistului - Alo, Lăstunul I...
îşi prinsese porthartul sub apropiindu-şi buzele uscate de fruntea umedă a lui Mureşan. Sim aici „Lăstunul 1“... Fiţi gata... Şi urmări mai departe ceasul care,
ele. Ceva ii săgeta inima, ţind sub degete bucăţelele de alamă de pe epolet il întrebă : ţicâind, fârîmiţa timpul în secunde... încă 30 de secunde...
cu fîntînă... Puncte de foc - Eşti ofiţer ?... Bată-te să te botă norocul, ofiţer, hai... Strîngînd mai tare receptoru1 in mină şi sâltindu-se puţin din
proape, pe stingă, este şi atunci sâ-i duci in bătaie pe feciorii ăştia şi mai aprig... că ai ce groapă, Mureşan comandă aproape ţipind, cu o voce care, dacă tre
il sădit de tatăl bunicului, răzbuna. Ţi-au înşfăcat fratele, dinii... ocu-i săptămino... n-a vrut mura puţin, închidea cea mai outernicâ ură :
'că ai şti, măicuţă... să te să le sape tranşee... - Baterie... foc I
mai bine să fugi, să fugi In sufletul lui Mureşan se frînse parcă ceva...
L-au ucis pe Mihai... Parcă tot nu-i venea să creadă. Se întoarse Peste citeva secunde, după ce filfiirâ pe deasupra capului său,
>-or sparge obuzele trimise fără nici o vorbă şi o porni in neştire. L-au ucis pe Mihai... II lă asemenea unor uriaşe păsări obosite, primele proiectile se spor-
ul unde îi cioplea bunicul sase un puştan de vreo zece ani, iacă acuşi sînt patru ani de seră, cu zgomot de trăsnet acolo, pe uliţele satului Vidrăşcani.
s schijele in grinda casei, cînd l-a îmbrăţişat Io plecare pe peronul gării, şi i-a spus să aibă
■le luate ca premiu. Casa grijă de toate... Aşa ca unui bărbat... Mihai... Mihai...
Grea misiune avea. Strîngindu-şi pumnii, Mureşan porni spre adăpostul comandan
jnse la adăpostul observa- tului.
runtîndu-şi zbuciumul dictă - Vă rog să-mi ordonaţi ora H - se adresă locotenentul cu
D dată treaba asta termi- glasul surd.
j, se bătu cu mina peste Pe colonel îl surprinse tremurul din glasul ofiţerului.
oi spre locul unde ştia că - Ce-i cu dumneata, eşti bolnav ?...
a să fie şi moşul din sa- - Nu, dar am aflat o veste care m-a zguduit... Nu v-am spus...
Satul pe care il atacăm mîine e satul meu. Hitleriştii mi-au ucis
ostaşi. Se apropie. Ascultă fratele. Vă rog să-mi daţi ora H...
i, văcarul satului. Povestea Greu trec orele cînd aştepţi. Greu a mai trecut noaptea aceea
i fără milă - spunea moş- şi pentru Mureşan. Işi privea ceasul din cinci în cinci minute...
noi. Ne-au ucis şi oameni, De-ar fi avut o putere, ar fi gonit timpul... Gîndurile il învălmăşeau
s fete. trăsni-i-ar dumnezeu
ca un roi de albine... li urîse de moarte pe fascişti de îndată ce
ie aflase adevărata lor faţă, dar acum... acum ar fi fost in stare
fi ucis nelegiuiţii ? Nu mai să-i căsăpească cu mina lui, aşa cum făcea maică-sa cu mărarul
pentru fiertură.
e cine ? Şi mult mai e pînă are voie să rupă plicul primit de la coman
iul se întoarse. dant I
?
"entru o clipă se lăsă cer- De undeva din întuneric, auzi zumzet de motoare. Recunoscu
imediat zgomotul familiar al puternicelor blindate, conduse de
tanchiştii sovietici. Sosiseră I Aveau din nou alături pe vitejii
ajută ei pe; bătrin să-l re tonchişti împreună cu care dăduseră atîtea lovituri nimicitoare
hitleriştilor I
le bâtrineţele şi se apropie In sfîrşit, acele ceasornicului se apropiaseră de ora fixată. Cu
un gest brusc Mureşan desfăcu plicul. Citi... Peste 7 minute tunu
murit, că maică-ta sărmana rile lui puteau să bubuie... Un minut, două... trei... patru...
