Page 22 - Albina_1959_10

CARTEA $

învăţătura In tiecare fişă de cititor i

marelui aproape nu există fişă de cititor din trat in colectivă, ca urmare a stră­
Ca bibliotecară vă pot spune că
Şase familii din Feldioara au in­
prieten comuna noastră în care să nu fie în­ daniilor mele de agitatoare. Din căr­
mai
scrisă şi-o carte sovietică sau
în
ţile sovietice pe care le citim
multe-
cercurile de citit sau pe care le re­
Să răsfoim cîteva : Drăghici Ma­ cenzăm la staţia de radioficare, săte­
Ce ştiam eu mai riana, „Cei trei fără nota 3" de Tvar- nii noştri află despre viaţa şi faptele
înainte, ţăran ne­ dovschi; Elena Porumb, colectivistă colhoznicilor. Azi gospodăria colec­
căjit ce eram, des­ (18 ani), ..Povestirile lui Karavelov" ; tivă „23 August" cuprinde majorita­
pre conducerea u- Gh. Sibianu, colectivist, 63 ani, „Fur­ tea ţăranilor muncitori romîni şi
nei gospodării co­ tuna”, I. Ehrenburg, ,.Cerul Balticei”, saşi din comună şi nu va trece mult
lective? Bineînţeles, Ciukovski. pînă cind comuna va fi în întregime
că nimic. Partidul Cartea sovietică face parte din via­ colectivizată.
m-a învăţat cum să ţa noastră. Iar visul adultului şi co­ Cartea „Poemul pedagogic" a lui
muncesc. In tot a- pilului este să semene minunaţilor Makarenko a fost prezentată în faţa
cest timp insă, de eroi din pagini. L-am întrebat pe Du­ elevilor şcolii zootehnice din comu­
mare ajutor mi.a nă. Au învăţat din ea deopotrivă
fost ţi cartea: „Con­ mitru Boriceanu, fiu de colectivist şi dascălii şi elevii. E cu adevărat un
pionier :
ducerea treburilor poem al omeniei, al dragostei de
colhozului*. Veneam — Ce te-au învăţat pe tine. Mi- muncă şi de colectiv.
seara acasă frâ- ticuţă. eroii lui Gaidar ? — Redau în
mintîndu-mă pentru tocmai răspunsul lui : In misiunea de preşedintă a comi­
o serie de proble­ — Să fiu cinstit, curajos şi har­ siei de femei cu care am fost în­
mi-e
vrednicită,
cartea sovietică
me cărora nu ştiam nic- — Şi ca dovadă că nu-s vorbe sprijin direct. Cărţile şi broşurile din
cum să le dau de de-a surda, mi-a amintit că-n vara viaţa femeii sovietice imi pun la
capăt. Atunci luam asta a cules spice de pe cîmp cu alţi îndemînă o experienţă valoroasă si
în mină cartea şi ColecUvistul Gligore Mânăilă cu soţia sa Sanda de la pionieri. Că plinea făcută din spicele exemple demne de urmat. Femeile
adunate de el. ar asigura hrana pe o
din filele ei izvora G.A.C. din comuna Crucea, raionul Hirşooa, regiunea zi a tuturor băieţilor de la interna­ din comuna noastră, majoritatea citi­
otita lumină, incit Constanţa, citind seara din romanul ^Pămint desţelenit tul scolii- toare la bibliotecă, s-au dovedit o
forţă în opera de transformare socia­
vedeam şi eu mai de Mihail Şolohov Multe din operele literaturii so­ listă a satului. Ele au muncit cu sîrg
limpede încotro tre­ vietice au devenit cărţile noastre de pe şantierul de hidroamelioraţii de
buie s-o apuc. Din căpătîi. Cîte întîmplări din „Pămînt la punctul Cetate şi au săpat şanţuri
această carte sovietică am desprins cum fiinţată astă primăvară şi să avem desţelenit” n-am întilnit în propria de irigaţii pe terenul gospodăriei.
să organizez munca brigăzilor şi în­ parte de recolte bune. noastră viaţă, de parcă aici, între noi, Femeile au răspuns în număr mare
semnătatea sporirii avutului obştesc al Vorbeam deunăzi cu Costică Sitaru, ar fi trăit Şolohov. Ce ajutor de ne­ îndemnului de a cultiva legume Şi a
gospodăriei. secretarul organizaţiei de partid a co­ preţuit mi-a fost cartea asta în acti­ creşte cit mai multe păsări. Ele au
Citind cărţi sovietice, care aduc o lectivei, despre munca de atragere de vitatea mea de agitatoare ! Pe mătuşa văruit toate casele şi au făcut peste ţ
Verginia Gavrilă am convins-o să in­
bogată experienţă de viaţă colhoznică, noi familii pe calea agriculturii socia­ tre în gospodăria colectivă, şi-n timp 100 de abonamente la reviste şi zia­
şi eu şi alţi colectivişti am învăţat să liste. In discuţia noastră l-am amintit ce vorbeam cu ea aveam în faţă alte re.. Dacă ai să cauţi, în fiecare din
întărim tînăra noastră gospodărie în- pe Davîdov, eroul romanului „Pâmînt faptele acestea vei desluşi şi cuvîntul
desţelenit" de Mihail Şolohov. Discu­ mătuşi din Gremeaci-Log. Neculai
tam despre Davîdov ca despre un bun Gavrilă a fost mulţi ani slugă la bo­ dătător de lumină al cărţii sovietice.
şi vechi prieten care ne-a învăţat cum gătaşul Wiili Streitfert. I-am explicat
ELEFTERIA FLUŞCA
Un minunai să vorbim cu oamenii, cum să găsim cu răbdare unde-i este lui bine şi preşedintă a comisiei de femei
iată că azi. Gavrilă, sluga de altăda­
cele mai potrivite căi pentru a-i con­
vinge de superioritatea muncii în co­
îndrumar mun. tă, are casa lui. iar în ogradă vacă, $i bibliotecară in comuna
Feldioara, regiunea Stalin
oi, porc.
Mulţi tineri de ai noştri au luat de
In cei opt am de cind sînt profe­ la eroii cărţilor sovietice adevărate
soară, cartea sovietică mi-a fost de pilde în muncă şi în viaţa de toate zi­
citit romanul „Bărbăţie" de Vera Kot- Pentru formarea omului nou
un nepreţuit ajutor în activitatea di­ lele. Astfel, Pavel Baltag, după ce a
dactică. Multe dintre cărţile sovietice' linskaia s-a angajat să nu mai lipseas­
citite m-au ajutat să cunosc munca şi că nici o zi de Io muncă. Intr-adevăr
lupta poporului sovietic pentru făuri­ s-a ţinut de cuvînt. Bine venită a fost Sînt aproape cinci ani, de cind am tind ce anume i-a plăcut mai mult şl
rea socialismului, să învăţ cum pot seara literară organizată de bibliote­ luat în primire biblioteca din Ştefă- tn ce fel îl ajută pe el, concret, în
fi mai folositoare şi eu în construirea cara Mândica Renea, in legătura cu neşti (cu cărţi puţine şi cititori şi munca de zi cu zi. In felul acesta
vieţii noi în patria noastră. romanul „Aşa s-a călit oţelul” de N. mai puţini). Dacă cineva îmi cerea ideile se sistematizau şi plecam de la
In cadrul şcolii eu predau ştiinţele Ostrovski. Această seară a avut o ma­ atunci o carte despre cutare sau cutare consfătuire mai bogaţi în învăţăminte.
naturii şi cunoştinţe despre agricul­ re infiuienţâ asupra tineretului. Figura problemă, drept să spun că nici nu Multe din filmele sovietice care au
tură. lnvăţînd din experienţa şcolii so­ lui Pavel Korceaghin a devenit pentru ştiam bine ce anume să-i recomand. rulat la cinematograful nostru, avînd
vietice, şi în şcoala noastră am înfiin­ mulţi o pildă de cinste şi perseverenţă, Ce-i drept citisem mult şi pînă atunci, la bază scenarii create după cele mai
ţat un cerc de ştiinţele naturii la care de dîrzenie in muncă. Astăzi avem ti­ dar citisem pentru instruirea mea pro* reprezentative opere ale scriitorilor so­
participă, în atara orelor de curs, pio­ neri cu care ne mîndrim. Pavel Baltag, prie, în munca pe care o duceam ca vietici, pe lingă scopul lor instructiv
nierii şi şcolarii. Împreună cu colegul Gelu Dumitrescu, Gheorghe Proca, învăţătoare. Recomandarea unei cărţi şi educativ imediat, au avut darul de a
meu, profesorul R. Sima, am organizat Oprea Valeriu, Nicolae Comănici sînt însă trebuia făcută ţinînd seama de stîrni şi mai mult interesul pentru car­
în aşa fel activitatea elevilor din acest fruntaşi la munca din gospodăria co­ pregătirea, de vîrsta şi preocupările fie­ tea sovietică. Mi-aduc aminte în­
cerc încît ei să-şi însuşească deprin­ lectivă şi la cursurile serale ale şcolii căruia în parte. Un ajutor deosebit dată după prezentarea filmului „Stea­
deri practice privind cultura plantelor medii pe care o urmează. pentru munca mea a fost şi este bo­ guri pe turnuri“ m-am trezit la biblio­
cerealiere, tehnice, a legumelor, pomilor De curind, am înfiinţat la gospodăria gata literatură rusă şi sovietică. Pri­ tecă de-a dreptul asaltată de un grup
fructiferi şi viţei de vie, precum şi în noastră colectivă un colţ roşu. Aici s-a milor mei cititori, care aveau să-şi numeros de tineri. Toţi vroiau cartea
ceea ce priveşte creşterea porcilor şi a amenajat şi o mică bibliotecă. Dintre umple cu timpul tişe întregi cu cărţi lui Makarenko după care se făcuse fil­
păsărilor. In acest scop am îndrumat cărţile cumpărate, multe aparţin scrii­ citite, le-am recomandat cu toată căl­ mul. Dar, cum n-aveam decît un sin­
pe elevi cum să lucreze pe terenul ex­ torilor sovietici. Aceasta nu este de loc dura cărţi din literatura sovietică, tre- gur exemplar, l-am trecut pe fişa pri­
perimental şi în mica fermă experi­ întîmplâtor, deoarece aşa cum am ară­ zindu-le astfel gustul pentru frumos, mului venit. Cartea, tăcînd înconjurul
mentală amenajată pe lîngă şcoală. In tat, în viaţa gospodăriei colective din pentru munca plină de abnegaţie şi satului, s-a înapoiat abia după cîteva
experienţele făcute ne-am folosit de lu­ satul nostru, cartea sovietică a jucat eroismul legendar al oamenilor sovie­ luni, de la nu ştiu al cîtelea cititor.
crările marilor oameni de ştiinţă so­ un rol însemnat. Ea ne-a adus învăţă­ tici. Am reuşit să organizez diferite La fel s-a întîmplat şi cu cărţile „Ma-
vietici I. V. Miciurin şi T. D. Lîsenko, tura marelui prieten de la răsărit. recenzii asupra celor mai bune cărţi ma“ de M. Gorki, „Pe Donul liniştit”
care ne-au fost în permanenţă un în­ sovietice, stîrnind interesul pentru a de M. Şolohov, „Calvarul” de Alexei I
drumar preţios în activitate. In centrul ION COMĂNICI fi citite. Apoi, după ce aceeaşi carte Tolstoi şi altele, după care s-au creat
atenţiei cercului nostru de tineri natu- preşedintele gospodăriei agricole era citită de mai mulţi inşi, ‘ne strîn- filmele ce au rulat în sat la noi.
ralişti a stat anul aceasta, ca urmare colective din comuna Gugeşti, geam serile şi făceam consfătuiri, fie­ Nume ca ale lui Oleg Koşevoi sau
a sarcinilor trasate de plenara C.C. al regiunea Galaţi care luînd cuvînttil la discuţie şi ară- Zoia Kosmodeimianskaia au devenit at-it
P.M.R. din noiembrie 1958, problema de dragi şi apropiate inimii tinerilor
experimentării culturii plantelor indus­ Elena Gîrlenuş sau Ion Spînu care au
triale şi tehnice : sfecla de zahăr, floa­ citit nu o dată cărţile în care viaţa şi
rea soarelui, cartofii etc. Călăuzîndu-ne lupta acestor tineri s-au acoperit de
după cărţile tehnice sovietice, am ex­ glorie în anii AAarelui Război pentru
perimentat pe lotul nostru experimen­ Apărarea Patriei. Micuţii mei cititori,
tal influenţa îngrăşămintelor asupra pionierii, au hoinărit adesea cu gîndul
măririi recoltei de sfeclă de zahăr pe mări şi oceane, sorbind cu sete pa­
la hectar, foloasele polenizării supli­ ginile cărţilor Iui Arcadie Gaidar, Mi-
mentare aplicate la floarea soarelui, halcov şi Marşak sau citind cărţile de
sădirea raţională a cartofilor etc. Şi aventuri ale lui Adamov.
în sectorul pomicol am aplicat învăţă­ Dacă la început bateam adesea uli­
turile culese din cărţile sovietice: lu­
crările de altoire după metoda lui I. ţele satului pentru a duce cărţi pe la
V. Miciurin, îngrijirea puîeţilor etc. oameni, astăzi vin ei singuri la biblio­
tecă şi nu există ştiutor de carte să
Alunea cercului, care a lucrat călău­ nu fie şi un pasionat cititor al cărţii.
zit de principiile ştiinţifice dobîndite
din cărţile sovietice, a fost , încununată De Ia cîţiva cititori la început, astăzi
de ^succes : la concursul „Aticilor natu- numărul lor se ridică la 1.639 şi nu­
ralişti" şcoala noastră a luat premiul mai anul acesta, pînă în prezent, s-au
I pe raion. Şi mai important însă este citit 16.000 de cărţi. Mare parte din
faptul că nmileroşi ţărani muncitori,
văzînd recoltele bogate obţinute pe lo­ cărţilor citite sînt cărţi sovietice, cărţi
tul experimental, s-au convins de ne­ din care cititorul are btîtea de învăţat
cesitatea aplicării înaintatelor metode în formarea lui ca om nou. constructor
agrotehnice sovietice: de nădejde al social ispiuhii.
CONSTANŢA DRAGOMIR LIUBA NASTASE
profesoară la şcoala de 7 ani din bibliotecară
comuna Şoldanu, raionul Olteniţa comuna Ştefăneşti, regiunea Piteşti
Stand de cărţi in cadrul Lunii prieteniei romino-sovietice, ta Răcari