Page 23 - Albina_1959_10

Lucrările Adunării Generale F o t o g r a f i e r e a f e f e i
a O. N. II. Ii i? X' n e v ă z u t e £ » H iu n i i
•f ăif
A trecut moi bine de o lună tanţilor celor 10 ţări. Din acea­ ••J* * A \S~Ls- «*r & &
de zile de la deschiderea ac­ stă declaraţie reiese intenţia La 18 octombrie, ora 19,50 (ora Moscovei) staţiunea inter­
tualei sesiuni a Adunării Gene­ S.U.A. de a tărăgăna realiza­ planetara aut maiă şi-a încheiat primul circuit in jurul Pămin-
rale a O.N.U. şi lucrările de rea unui progres în problema tului. Pe bordul staţ unii interplanetare au fost efectuate cerce­
pînâ acum nu au ajuns să sta­ dezarmării. Că aceasta este a- tări ştiinţif'ce ale spaţiului cosmic din împrejurimile Pămin-
bilească măsuri concrete cores­ devărata intenţie a cercurilor in­ tului şi Lunii IN TIMPUL ZBORULUI CIRCUMLUNAR S-A
punzătoare năzuinţelor de pace teresate în reintroducerea spiri­ EFECTUAT FOTOGRAFIEREA REVERSULUI LUNII, CARE
şi de destindere internaţională tului războiului rece, ne-o de­ NU SE VEDE DE PE PAMINT.
ale opiniei publice mondiale. monstrează şi faptul că delega­
Actuala sesiune şi-a început lu­ ţia americană încearcă să ami­ Datele măsurătorilor ştiinţifice şi ale fotografierii sînt în
crările intr-un moment cînd în­ ne dezbaterile în problema de­ curs de prelucrare. Rezultatele prelucrării vor fi date publici­
călzirea atmosferei internaţio­ zarmării şi să împingă lucrările tăţii. încheind primul circuit şi indepărtîndu-se de Pămînt, sta­
nale şi noile condiţii de apro­ sesiunii spre probleme care nu ţiunea interplanetară automată nu va putea fi observată timp
piere între state create de vizi­ pot să aducă decit tulburarea de aproximativ 48 de ore de pe teritoriul Uniunii Sovietice.
ta tovarăşului N. S. Hruşciov în atmosferei de cooperare care a Următoarea fază a legăturilor cu staţiunea interplanetară
Statele Unite deschideau per­ caracterizat începutul actualei va avea loc la 21 octombrie de la ora 15 Ia ora 16, ora Mosco­
spectivele promovării politicii de sesiuni. In urma presiunii dele­ vei. Pînă la această dată staţiunea interplanetară automată se
înţelegere şi de rezolvare a pro­ gaţiei americane, marţi 20 oc­
blemelor de o deosebită impor­ tombrie a.c. au fost întrerupte va îndepărta de Pămint la o distanţă de aproximativ 327.000
tanţă pentru asigurarea păcii dezbaterile cu privire la proble­ km. şi se va afla deasupra unui punct de pe suprafaţa Pămintu-
lumii. ma dezarmării şi readusă în iui avînd coordonatele : 38 grade longitudine estică şi 23 grade
Uniunea Sovietică şi celelalte discuţie aşa-zisa „chestiune a latitudine sudică.
ţări socialiste, consecvente luptei Tibetului'.
pentru pace, au folosit şi folo­ Ridicată în mod provocator,
sesc tribuna O.N.U. pentru pro­ aceostă problemă nu are nimic Fotografierea pâr ii necunoscute a Lunii
movarea spiritului de colabora­ comun nici cu scopurile O.N.U.,
re şi înţelegere între state, pen­ nici cu tendinţele destinderii în­ stîrneşte un mare interes în lumea întreagă
tru adoptarea unor soluţii con­ cordării internaţionale. Aşa cum
structive. care să ducă la o rea­ a arătat V. V. Kuzneţov, dele­ Oamenii de ştiinţa japonezi au se vede de pe Pămint. Această
lă destindere internaţională, la gatul Uniunii Sovietice, „chestiu­ întîmpinat cu mult interes şti­ fotografie a fost efectuata de
salvarea omenirii de primejdia nea Tibetului' demonstrează do­ rea că staţia interplanetară au­ staf'unea cosmică rusă „Lunnik-
unui nou război. rinţa anumitor cercuri de a crea tomată a terminat prima rota­ 3“ — subliniază ziarul vest-ger-
Delegaţia Statelor Unite insă, o diversiune in Adunare şi de ţie în jurul Pămîntului şi că a man „NEUE RHEIN-ZEfTUNG"
in loc să acţioneze in spiritul a distrage atenţia Adunării de fotografiat totodată partea Lu­ într-o ştire publicată la 19 oc­
rezultatelor convorbirilor dintre la problemele reale, urgente, nii invizibilă de pe Pămînt. tombrie despre evoluţia celei
N. S. Hruşciov şi D. Eisenhower care îşi aşteaptă soluţionarea'. Am aflat cu foarte multă bucu­ de-a treia rachete cosmice so­
şi să contribuie la crearea unui Tendinţe delegoţiei america­ P E S C U R T rie, a declarat cunoscutul sa­ vietice
climat sănătos de dezbateri, ne de a tulbura atmosfera în vant japonez prof. MYA.MOTO,
dimpotrivă, a iniţiat o serie de cadrul O.N.U. şi de a împiedi­ • La Moscova a apăruit car­ că de pe staţia interplanetară Si celelalte ziare veştgerma-
maşinaţiuni, a ridicat obstacole ca discutarea şi soluţionarea tea ,,Să trăim în pace şi prie­ automată s-a reuşit să se lo- ne acordă multă atenţie in nu­
lor din 19
merele
octombrie
artificiale în calea soluţionării marilor probleme care preocupă tenie", consacrată vizitei tova­ tografieze partea Lunii invizi­ noii realizări istorice a ş'iinţei
constructive a problemelor în­ întreaga omenire dornică de răşului N S. Hruşciov, preşedin­ bilă de pe Pămînt, „ACEASTA şi tehnicii sovietice. /.iarul
scrise pe ordinea de zi a se­ pace s-a manifestat şi cu prile­ ESTE O MARE REALIZARE „Westfalische Rundschau" a-
siunii. jul alegerii membrului neperma­ tele Consiliului de Miniştri al IN ISTORIA OMENIRII".
Cu toate încercările diploma­ nent al Consiliului de Securita­ U.R.S.S., în Statele Unite ale nunţă că în ziua cînd staţiunea
ţiei americane de a tergiversa te, pentru locul rezervat Euro­ Americii. interplanetară sovietică se afla
în punctul cel mai apropiat de
lucrurile, examinarea problemei pei răsăritene. In ciuda pre-' După cum transmite corepon- Pămînt, Observatorul din Boc-
dezarmării generale şi totale siunilor exercitate de delegaţia 9 Primul ministru al Iraku­ dentul din Londra al Agenţiei
pe baza propunerilor Uniunii americană, mai mult de jumă-. lui, Kassem, urmează să pără­ France Presse, vicepreşedintele hum a recepţionat radiosernna-
lele ei.
Sovietice ocupă un loc de frun­ tate din numărul celor care au sească spitalul foarte curind. societăţii interplanetare bnia-
te în dezbaterile sesiunii. Ală­ participat la alegeri au votat în întrucit rănile care i-au fost nice, KENNF.TH GATLAND,
turi de delegaţii Uniunii Sovie­ favoarea Poloniei, exprimîndu-se cauzate cu prilejul atentatului comentind ştirea că l.unnik-3 a
tice şi ai celorlalte ţâri socia­ astfel pentru respectarea prin- din 7 octombrie sînt pe cale fotografiat partea Lunii care nu Statele Unite
liste, numeroşi delegaţi au sub­ cipi(flpî reprezentării geografice de vindecare completă. se vede de pe Pămînt, a decla­
liniat marea însemăntate a re­ echitabile. Pînă în prezent au rat că acesta ,-FSTE UN SUC­
zolvării acestei probleme şi s-au avut loc 30 de tururi de scru­ CES UIMITOR" „Indiferent trebuie să-şi retragă
pronunţat în favoarea propune­ tin si încercările delegaţiei © La 18 octombrie, Mao Ţze- dacă aceste fotografii vor fi de
rilor făcute de guvernul sovietic. S.U.A. de a fi aleasă Turcia au dun. preşedintele Comitetului bună calitate sau vor reprezen­ trupele din diaree
Delegaţia americană, obser- eşuat. Adunarea Generală a a- Central al Partidului Comunist ta o imagine aproximativă, ob­
In prezent,
la Washington,
vînd sprijinul de care se bucură minat pentru data de 2 noiem­ Chinez s-a întîinit cu membrii ţinută prin procesul elementar au loc convorbiri intre Abdullah
propunerile sovietice şi ascun- brie alegerea membrului neper- delegaţiei Partidului Comunist de reproducere, a spus el, a-
şi
zind faptul că Statelor Unite nu mament al Consiliului de Secu­ din Japonia. ceasta va fi un succes fără pre­ Ibrahim, primul minislru Ma­
ministrul de Externe al
le convine o dezbatere lorgă a ritate. cedent, remarcabil".
acestor propuneri la O.N.U., Opinia publică mondială con­ Un reprezentant al staţiunii rocului şi oficialităţile ame­
n-a adoptat o atitudine des­ damnă cu profundă indignare © Ministerul Afaceritor Ex­ de cercetări ştiinţifice de la ricane. In cursul convorbi­
chisă împotriva lor, ci a căutat încercările delegaţiei S.U.A. de terne al U.R.SS. a invitat pe Jodrell Bank a declarat ca rii pe care a avut-o cu ore-
să ocolească fondul problemei a învenina atmosfera la O.N.U. R.A. Langelle, ataşat al Amba­ „această ştire dovedeşte un şedintele Eisenhower, premie­
şi să se rezume la generalităţi. şi cere actualei sesiuni să dez­ sadei S.U.A,, să părăsească U- succes remarcabil". rul marocan a arătat că.
Reprezentanţii S.U.Â. la O.N.U. bată şi să soluţioneze in mod * atîta timp cît în Maroc se află
au declarat că Statele Unite se constructiv problemele interna­ niunea Sovietică. Langelle fo­ „S-a realizat visul de veacuri trupe americane, Marocului îi
vor abţine de la orice fel de ţionale arzătoare, incit pe în­ losea prezenţa sa in U.R.S S al omenirii". Pentru prima oară este cu neputinţă să întreţină şi
propuneri în problema dezar­ tregul glob să fie instaurată pa­ pentru a desfăşura o activitate să întărească relaţiile de prie­
mării, pînă cînd nu se va în­ cea, înţelegerea şi colaborarea s-a reuşit fotografierea acelei tenie cu S.U.A. După cinii se
truni noul comitet al reprezen­ paşnică intre toate statele lumii. de spionaj. părţi a Lunii care niciodată nu ştie. guvernul Marocului a ce­
rut în repetate rînduri Statelor
Unite ale Americii să-şi re;ragă
trupele de pe teritoriul mărg­
B S A U T A T I ean. Imperialiştii americani au
rezolvarea a-
tărăgănat însă
CAPITALISTE Prin satul Tete a trecut „ciuma“ cestei probleme vitale pentru
poporul marocan, dectariml în
cele din urmă că îşi vor re­
trage trupele şi vor lichida ba­
Posesiunile coloniale portu­ eseudos drept preţ pentru cele convoiul de sclavi a ajuns la bestiale săvîrşite de colonialiştii zele militare de pe teritoriul
gheze se întind pe două milioa­ 200.000 „capete" scoase la unul dm popasuri. portughezi. A fost trimisă o scri­ Marocului în decurs de 7 ani.
ne kilometri patraţi, adică de 23 mezat. A urmat „o lecţie" de crînce- soare de protest la O.N.U. Abdullah Ibrahim, exprimind
ori suprafaţa Portugaliei. Colo­ nă cruzime colonialistă. Peste 50 Pretutindeni in lume, oamenii năzuinţele şi hotărîrea masefor
nialiştii din Lisabona şi-au în­ fn iulie 1959 „ciuma" — cum de oameni, luaţi la întîmplare, se ridică cu aceeaşi rnînie îm­ largi din Maroc a propus, în
tins tentaculele în Africa. Asia sînt denumite de băştinaşi „re­ au fost împuşcaţi: Zeci dintre potriva torturilor, atrocităţilor cadrul actualelor convorbiri, să
şi într-o serie de insule din crutările" — a bîntuit regiunea cei rămaşi au fost biciuiţi pină şi exterminărilor în masă la care fie formată o comisie america-
Atlantic. Principalele teritorii Sul-Du din partea de miază-zi la schilodire. Convoiul s-a ur­ se dedă barbarul regim colonia­ no-marocană care să exami­
dominate de Portugalia sînt însă a Mozanibicului. Ea a ajuns Şi nit a doua zi. pornind mai de­ list. Cu atît maj mult, cu cît neze mijloacele practice le re­
Mozambicul şi Angola, ţări si­ In satul Tete. Despre nenoroci­ parte, spre muncă forţată, spre tragedia satului Tete este doar tragere a trupelor americane
tuate in Africa. rea oamenilor de aci relatează capătul drumului fără de În­ un singur episod din şirul care se află in Mproc Şi de
Mozambicul sau Africa portu­ ziarul „Sudan Times". toarcere! data aceasta reprezentanţii
gheză de răsărit cuprinde Intr-o noapte, satul a fost în­ „Lecţia" nu s-a sfîrşit cu a- nesfîrşit al crimelor făptuite zil­ S.U.A. încearcă să amine solu­
771.000 km.p. şi o populaţie de conjurat, şi oamenji scoşi in ceste fărădelegi, ci a continuat nic de colonialism în Congo ţionarea acestei probleme, ară-
aproape 6 milioane de oameni. piaţă. A începui numărătoarea. cu o bestialitate de nedescris şi belgian, Algeria, Kenya, Guyana tînd că ei n-ar fi dispuşi să-şi
Centrul administrativ este Lou- F.rau 1.500 de oameni 400 dintre în satul Tete, Ţărpnii aduşi din britanică,.Angola,,Guyneea por­ retragă trupele decit cel mai
renţo Marques. Europeni sini ei au fost scoşi din rînduri şi zeci de aşezări învecinate au tugheză etc. devreme peste doi ani.
numai 45.000. dintre care 40.000 minaţi sub escortă. Porneau pe asistat la ncendierea satului, la
portughezi. Cu toată situaţia sa drumul singeros, fără întoarce­ uciderea bătrînilor, la deporta­ P. TĂTARU
geografică avantajoasă şi con­ re al sclaviei. rea copiilor. „Ciuma" nu-şi tră­
diţiile sale naturale favorabile, întreg satul gemea de durere, dase numele. Lăsase în jur nu­
Mozambicul a rămas o ţară a- clocotea de rnînie. Bătrîni şi ti­ mai ruină şi sir»ge, secerase fără
grară înapoiată. Contractele în­ neri plîngeau pe cei smulşi din milă şi alegere tot ce fusese viu
cheiate intre Anglia si Portu­ vatra străbună. Durerea şi ml- în' satul Tete.
galia au condamnat Mozambi­ nia s-au transformat insă în ho- ★
cul să râmînă o sursă de apro­ tărirea de a se opune ororilor De această nemaipomenită
vizionare cu mîna de lucru iefti­ colonialiste. Cei rămaşi au de­ sălbăticie colonialistă s-a aflat
na a industriei miniere din Afri­ cis să-i elibereze pe cei răpiţi şi dincolo de graniţele Mozam-
ca de sud, Rhodezia şi cîinesie dm casele lor. bicului. Patrioţii dm oraşul Tuja
Nyassaland. Porniţi în urmărirea convoiu­ au relatat ororile acestea unui
★ lui de sclavi, pe druîn. ţăranii gazetar de la ..Sudan Times".
In fiecare an 200.000 de ţ>ăşti- din Tete au fost opriţi şi anche­ El a ajuns la faţa locului, a
naşi din Mozambic sînt „închi­ taţi de patrulele colonialiste. văzut vatra arsă a satului, a
riaţi" de colonialiştii portughezi Călătorind ..în grupuri mari şi ascultat relatările oamenilor din
societăţilor miniere şi plantato­ fără autorizaţie", sătenii din aşezările megieşe cu Tete. a
rilor din Africa de sud, din Tete se făceau vinovaţi de o scormonit în morminte şi a des­
Rhodezia şi Nyassaland. 90 la „gravă" încălcare a „ordine!" coperit in craniile celor morţi
sută din aceşti oameni lipsiţi de colonialiste. Chiar după primele urmele gloanţelor ucigaşe. Zia­
orice libertate nu mai apucă cercetări colonialiştii şi-au dat rul. „Sudan Times" a dai in
să-si vadă pămîntul natal Ei seama de adevăratul scop al că­ vileag această nouă crimă bar­
mor în sclavie. In schimb, în lătoriei sutelor de ţărani din bară a co’onialismului. întreaga
r;ecare an. Banca naţională din Tete. Biciumdu-i fără milă i-au opinie publică africană s-a ridi­
I.isabona încasează 50 milioane purtat în marş forţat pînă cind cat cu rnînie împotriva crimelor Şi prin acest sat a tre-cut „ciuma"