Page 26 - Albina_1959_10

Ulţ III
II
L M a l v i e i i v
III
devenit treptat călăuzitoare pentru ţivilor munca de stîrpire a beţiei, sului de construire a socialismului,
tineretul proqresist din lumea în­ celor ce înjurau, lichidarea sudălmi- s-au transformat în adevărate călăuze
treagă. lor, bătăuşilor vegherea asupra dis­ ale omului muncii în lupta pentru
După terminarea războiului civil, ciplinei şi bunei cuviinţe, sudîndu-i construirea socialismului
cînd toate forţele au fost îndrepta­ în felul acesta pe toţi într-o mare Înarmaţi cu acest fel de „manua­
te spre construcţia socialismului, fe­ familie de muncă. le", oamenii sovietici au educat ge­
meile cu qreu s-au desprins de obiş­ Cartea lui Makarenko a devenit neraţii de comunişti şi comsomolişti
nuitele lor îndeletniciri, cu qreu ,au de multă vreme un manual de edu- pentru care Marele Război de Apă­
părăsit cei p&tru pefeţi ai casei în­ . caţie a oamenilor, un îndreptar de
tre care era închis tot orizontul vie­ pedagogie, fără a înceta să fie însă V. A J A E V
ţii lor şi au început să înveţe car­ una dintre cele mai atrăqătoare Şi
te. Din .acel moment Pelaqheia Ni- captivante opere artistice. Iar minu­
lovna, eroina din romanul lui M. nată figură a conducătorului de co­
A. 5. M A K A K t: ,V k O Gorki „Mama", a devenit cea mai a- lectiv, el însuşi format în şi prin
propiată prietenă a lor- Femeile i-au acest colectiv a devenit chipul mult
POEMUL urmărit pas cu pas viaţa, i-au înţeles dorit al dascălului si ap îndrumăto­
rului in viată.
chinurile şi teama, iar cînd au vă­
zut-o încadrîndu-se în munca revo­ Dragostea şi încrederea pe care
PEDAGOGIC luţionară, in fruntea căreia se gă­ Makarenko a manifestat-o faţă de
sea fiul ei. Pavel, au admirat-o şi au colonişti i-a făcut să-l iubească atU
Literatura sovietică, mai mult de- dorit toate să nu rămînă în urma de mult şi să vorbească atît de fru­
cît oricare altă literatură progresis­ ei. Iar chemările Pelagheiei Nilovna, mos despre el, înc't M. Gorki a fost
tă din lume, are dreptul să poarte în clipa cînd jandarmii ţarişti o îndemnat să spună „Coloniştii îl iu­
titlul de „manual al vieţii". Credin­ strîngeau de qît — „Oameni buni, besc cu adevărat si vorbesc despre
cioşi tradiţiilor marilor săi înaintaşi strîngeţi puterile într-o singură pu­ el cu atîta mîndrie, ca şi cum ei ar
din secolul al XlX-lea, care au trans­ tere 1“ — au fost interpretate ca un fi aceia care l-au făcut"-
format literatura într-o tribună de apel către ele, iar romanul „Mama"
vorbeşte
Cartea
lui Makarenko
luptă pentru dărîmarea lumii vechi, a devenit cartea lor de căpătîi. despre faptul că adevărata dezvolta­
scriitorii sovietici au creat opere ce Cînd în fata noului stat, a statu­ re a omului, că adevărata afirmare
constituie o adevărată călăuză şi un lui socialist, s-a pus pe primul plan a aptitudinilor poate să se realizeze
prieten ai oamenilor sovietici în problema formării şi educării omului numai în colectiv-
lupta, munca şi frămîntarea lor de nou, Makarenko. acea inimă înflă­
zi de zi. cărată de o mare iubire pentru oa- La rîndul său, romanul lui Şolohov
Se cunosc nenumărate cazuri cînd „Pămînt desţelenit" a devenit un a-
tineri comsomolişti, porniţi la lupta M.ŞOtOHOV devărat manual al colhoznicului nu
numai pentru Uniunea Sovietică, ci
pentru cucerirea gheţurilor Amuru­ şi pentru toate ţările în care se rea­
lui, a zăcămintelor de petrol din Ma­ rare a Patriei a fost o adevărată s
rea Caspică, a stepelor nedesţeleni­ lizează colectivizarea agriculturii. piatră de încercare- Războiul i-a scos §j
Şolohov a putut realiza un adevă­
te. sau la lupta împotriva cotropito­ rat manual pentru că a creat figuri la iveală pe acei „Neînfrînţi" despre M
rilor fascişti, au luat în lădiţa sau care vorbesc Gorbatov. Fadeev în şj
raniţa lor cartea lui Nicolai Ostrov- de o mare frumuseţe morală ca a „Tînăra gardă" sau Ajaev în „De- =
i-a surprins
comunistului Davîdov.
ski „Aşa s-a călit oţelul". In figura Pe duşmanii deghizaţi, a arătat iz- parte de Moscova", Acestor minuna- =
lui Pavel Korceaqhin. eroul central t'nzile, dar şi qreşelile ivite în pro­ te cărţi li se adauqă nenumărate ro- j |
al acestei cărţi, oamenii sovietici au mane, nuvele şi povestiri remarţabi- =
văzut totdeauna întruchiparea idea­ cesul colectivizării, cum a fost cea le de recentă apariţie, ca de pildă s
ex­
cu colectivizarea păsărilor sau
lului de om şi luptător, căutînd să cluderea femeii din procesul muncii. romanul lui Kocetov „Fraţii Erşov",
se asemuiască cu el- Ei au învăţat romanele „Frămîntări" de Feodor ::
frămîntările
Şolohov a înţeles
de la Pavel Korceaqhin să jpreţuias- unui mijlocaş care se desparte cu Panfiorov. „Bătălie ăn marş" de Ga- f|
că viaţa şi s-o trăiască în aşa fel greu de avutul său pentru a-l duce lina Nicojaeva Şi altele ce pun în j
încît să nu le fie ruşine de ea- Cu­ lumină fiqura omului sovietic pe a §§
vintele lui Pavel Korceaqhin, pe ca­ la colectivă, si care se mai abate cărui voinţă de qranit se 'bazează s
re el le-a rostit ca pe un jurămînt pe la grajdul colectivei ca să-i dea
la mormîntul tovarăşilor ucişi pen­ calului său mai mult fîn decît ce­ realizarea gloriosului plan septenal. H
tru cauza comună, au devenit deviza lorlalţi. Cu cărţi de felul celor amintite, J
vieţii tuturor tinerilor sovietici : cu eroii lor în suflet, întregul po- j
„Nimic nu-i mai scump pentru om de- Şolohov a eloqiat fiqura comunis­ por sovietic a biruit duşmanul, a =
cît viata. N-o trăieşte decît o singu­ tului Davîdov. care nu păşise pînă
ră dată şi trebuie s-o trăiască ast­ atunci niciodată în urma plugului Şi lecuit rănile războiului, a dus tehni- Wţ
fel încît. să nu simtă o chinuitoare care a devenit cel mai harnic mun­ ca şi ştiinţa la înălţimi care au fă- M
durere pentru anii trecuţi în zadar, cut cu putinţă lansarea sputnicilor | |
să nu se simtă ruşinat pentru trecu­ C<u citor agricol. Chipul lui Davîdov a şi staţiei automate interplanetare, şi H
tul lui meschin si ticălos, iar în faţa meni. scrie un roman despre reedu­ devenit chipul cel mai drag de col­ a deschis larq zorile comunismului- j
morţii să poată spune : toată viaţa carea delicvenţilor minori, a orfa­ hoznic înţelept şi muncitor- Marile opere ale literaturii sovie- l|
şi toate puterile mi le-am închinat nilor de război, intitulindu-1 „Poem Toate aceste cărţi — „Aşa s-a că­ tice şi eroii ei constituie modelul şi H
celui mai minunat lucru din lume pedagogic". în care descrie expe­ lit oţelul", „Mama", „Poemul peda­ îndreptarul pentru comuniştii şi tine- ş
■— luptei pentru eliberarea omenirii. rienţa vieţii şi a muncii sale într-o gogic", „Pămînt desţelenit", la care retul din întregul lagăr al socialis- ^
Şi trebuie să se qrăbească să tră­ colonie de minori. adăugăm şi „Cea-paev" de Furmanov mului, pentru partizanii cauzei so- H
iască". încrezător în frumuseţea şi forţa şi „Torentul de fier" al .lui Serafi-
ciaiiŞmului din'întreaga lume. |f
Aceste cuvinte au devenit călăuzi­ omului. Makarenko îi încredinţează movici. precum şi multe altele, scri­
toare pentru comsomolişti. ele au unui hoţ o sumă mare de bani, be­ se în focul revoluţiei şi al proce­ GALINA MAIEVSCHI I
Printre creaţiile cinematogra­ oraşe distruse, convoaţe de re­ german şi nişte documente pre­
fice prezentate în ţara noastră fugiaţi, bombardamente, mii de ţioase. Pleacă în satul său na­
cu prilejul Lunii prieteniei ro- morţi şi răniţi. In faţa acestor tal, însă găseşte numii un mor­
mîno-sovietice, se află şi filmul orori inima de om cinstit a lui man de ruine, iar de la prieteni
„Soarta unui om" — remarca­ A. Sokolov se înfioară şi se um­ află amănunte asupra morţii so­
bilă realizare a cinematografici ple de ură. ţiei şi copiilor săi. Ii mai ră­
sovietice — creat după nuvela Căzut prizonier, el are prile­ măsese o singură nădejde: fiul
cu acelaşi nume a eminentului jul să simtă cît de departe poale cel mare, Anatoli, ajuns ofiţer.
scriitor sovietic Mihai! Şolohov, merge cruzimea şi bestialitatea Insă în ultima zi a războiului
i film distins cu „Marele premiu" unor oameni pentru cire umani­ Anatoli este ucis, lăsîndu-1 ast­
| la Festivalul cinematografic in-v tatea e doar un cuvînt gol. Vede fel pe Andrei Sokolov singur şi
I tematiopal de j a Moscova------J cum mor zilnic, arşi de vii, ga­ cu o rană în suflet pe care tre­
Intr-o zi de început de primă­ zaţi, împuşcaţi zeci de ic varăşi cerea anilor r-o va putea cica­
vară, în ţinuturile Donului de de-ai săi. îşi dă seama că dacă triza. EI nu e totuşi un înfrînf.
sus, doi oameni se întîlnesc în- nu va evada are puţine şanse Omul care văzuse în jurul său
tîmplător la un popas, prilej să rămînă în viaţă. (Evadează, âlîtea nenorociri, care fusese el
pentru unul dintre ei, un fost însă este prins, readus în lagăr tnsuşi de nenumărate ori la un
ostaş,-.să-şi povestească întîm- şi' bătut. Dar acest lucru nu-1 pas de moarte, nu putea fi
plările vieţii sale. Acesta e An­ descurajează. Nu trăieşte decît doborît de această ultimă lovi­
drei Sokolov, om pe care neno­ gîndind.la planul unei noi eva­ tură a nemiloasei sale soarte.
rocirile nu l-au ocolit. dări. Mîndria, demnitatea sa de Toată dragostea sa de viaţă, de Scenă din Ulm.
La început viaţa lui Andrei om sovietic nu pot fi înrrbite de oameni o va dărui micului Va-
Deşi pliu de tragism, filmul
Sokolov decurgea normal. Se în­ regimul barbar la care erau su­ nia — orfanul de război — la teristice întregului popor sovie­ „Soarta unui om“ e plin de un
surase cu o fată bună pe care puşi prizonierii în lagăr. Aceste fel de încercat şi chinuit pentru tic. Scena în care el ajută un
enormele "puternic optimism mobilizator.
prizonier
care
să
o iubea şi care îl iubea şi ea. trăsături ale caracterului său vîrsta lui, ca şi Sokolov. Andrei blocuri' de piatră sau cea'în care Ei e un puternic şi răspicat Nil
Avea copii. Muncea şi se bucura ies cu putere în relief în mo­ Sokolov va fi de aici înainte ta­ încercînd să evadeze găseşte un spus războiului, un manifest al
din plin de toate binefacerile mentul în care, chemat de co­ tăl acestui copil, îi va călăuzi
traiului într-o ţară liberă. A ve­ mandantul lagărului pentru a fi paşii în viaţă, îi va dărui din soldat german beat auornut în- păcii.
Eminentul actor sovietic Ser-
tr-un şanţ, pe care îl dezbracă
nit războiul. Ţara a fost cotro­ împuşcat, refuză să închine pen­ nou dragostea şi fericirea că­ de uniformă, dar nu-I omoară — ’ghei BodfTarciuk, care deţine ro­
pită de fascişti. Din acest mo­ tru victoria armatelor germane, minului său pierdut. lul principal semnînd în acelaşi
ment viaţa lui Andrei Sokolov dar bea pentru propria-i moarte. Viaţa lui A. Sokolov nu are dovedesc înaltul simţ moral şi tim pii regia, precum şi ceilalţi
umanismul omului sovietic, care
şi a familiei sale se schimbă ra­ Iar cînd comandantul îi dă să în ea ceva neobişnuit, hi este interpreţi şi realizatori ai fil­
dical. Locul bucuriilor e luat de mănînce, deşi chinuit cumplit de un simplu om sovietic. Soarta îi poruncesc să se poarte cin­
jale, al rîsului de lacrimi. foame, refuză, şi împarte pii- sa este soarta a milioane de oa- stit, omeneşte atît cu prietenii mului, au făcut din „Soarta unui
Andrei Sokolov pleacă Jre nea şi slănina căpătată cu cei­ tneni sovietici care au cunoscut cît şi cu duşmanii. Tot acest om“ una dintre capodoperele ci­
front ca şofer. Are prilejul să lalţi tovarăşi de prizonierat. ororile ocupaţiei fasciste. Tăria simţ moral îl face ca atunci nematografiei sovietice, care se
constate că peste tot unde au Reuşind să evadeze, Sokolov sufletească, forţa morală, înaltul cînd descoperă în rîndurile to­ bucură în ţara noastră de un
bine meritat succes.
călcat, fasciştii au adus cu ei se întoarce la tovarăşii săi, adu- umanism de care dă dovadă varăşilor săi de prizonierat un
mrtiaî ‘ ne’nordckrl şi dureri i cîndu-le ca prizonier un maior A. Sokolov sînt trăsături carac­ trădător, să-l suprime. T, MIHAI