Page 27 - Albina_1959_10

M CŞyJOAC A Oft se-ntinde

cei din dfm ninri? Bărăganul

Foileană ca şofranu’
Drumul ae la Botoşani la Frumuşica şi mai departe către Cit se-ntinde Bă râgâim’
Hîrlău trece printr-o margine de Flămînzi. încă de tînăr drumul Creşte griul mătăsos
acesta îmi era tare cunoscut, în fiecare an făcîndu-l de cîteva Cu spic greu şi mustăcios^
ori cu „cursa" la laşi, la învăţătură. Şi-mi părea oarecum şi fru­ Cu spicul ca vrâbioii
mos cu dealurile lui mari, de la Buda şi de la Ţiganca, cu Şi nu-l mai fură ciocoii.
poveştile şi istorisirile călătorilor despre Coroi, tîlharul devenit Arat cu tractoare grele,
în acea vreme legendar prin isprăvile lui. Şi de fiecare dată El dă pîine ţării mele,
cînd treceam, prin marginea Flămînzilor, mai ales toamna cînd Âlui care a răbdat
mă duceam la-nvăţătură, gîndurile mi se-ntorceau către zilele Tot pe fişteici aplecat.
răscoalelor, pe care le cunoşteam mai mult din povestirile ma­ Bărăgan, pămînt întins,
mei, care pe vremea aceea era copilă. Cite lacrimi te-au atins
La cel de-al 5-lea Concurs al echipelor de amatori de la Se făcea o apă mare
sate premiul I la dansuri şi Medalia de laureat al Concursului Ca Dunărea călătoare.
Bărăgan, bogat pâmint,
a luat-o echipa de dansuri din Flămînzi, unde cu mai bine de Roadele-ale noastre sînt 1
50 de ani în urmă se aprinsese flacăra răscoalei din 1907, care Tu, doar nouă ni le dai
avea să se întindă peste toată ţara. Aninote-n vîrf de pai
Nu o dată am auzit înainte de '44 vorbindu-se despre înţe­ Pe pai şi pe ciocâlâu
lepciunea ţărănimii noastre. Niciodată însă, cînd se vorbea des­ Ne.mparţi tot avutul tău h
pre această înţelepciune nu uitau domnii de pe vremuri să vor­ Că ţi-s toate tot de dare.
bească şi despre cuminţenia şi răbdarea acestei ţărănimi. Nu-i Nu pe bani, ci pe sudoare;
mai puţin adevărat că la asta se gîndeau şi cînd vorbeau de Şi iar verde foi cicoare
înţelepciune. La răbdarea fără margini, la cuminţenia ţăranilor, Bărăgan, cîmpie mare,
care convenea boierilor de minune. Uitaşi plugul cu rotile
Şi totuşi în 1907 ţărănimea şi-a pierdut răbdarea, renunţînd Şi-ai ajuns frumoase zile.
şi la cuminţenie. Ba, căpătase şi o altă înţelepciune. Răscoala Cu tractoare pe şenile.
s-a soldat cu 11.000 de morţi, cu sate rase de pe faţa pămîn- Bărăgan, flăcău voinic,
tului, cu zeci de mii de arestări. Cu schingiuiri de neînchipuit. Colectiviştii din comuna Lipia, însămînţează ultimele hecta­ Celor harnici dărui spic.
Aşa ştiau burghezia şi moşierimea din acele timpuri să guver­ Cules in comuna Gir!iţa,
neze. re. Cu acestea întreaga supralafă de 350 hectare ou grîu tf raionul Adamclisi,
Fără muncitori, fără alianţa cu clasa muncitoare, răscoala nu 50 hectare orz ctu fost Insămînfate. regiunea Constanţa,
se putea termina decît printr-o înfrîngere. Cu înfrîngerea nu se de ION SOCOL
puteau stinge şi nădejdile. Ele au rămas în sufletele oamenilor,
visurile lor s-au împlinit o dată cu eliberarea din August 1944.
La Flămînzi, acolo unde drumul o ia spre centrul satului, stă
azi mărturie despre vremurile crîncene de-atunci, din 1907, un
monument ridicat în amintirea şi pentru cinstirea acelora ce-au La fiecare sută de hectare,
fost omorîţi atunci pentru că cereau dreptatea.
Stăm azi la sfat, la vorbă cu preşedintele Alexandru Ştefă-
nucă, mîndreţe de bărbat, cu tîmplele sure, cu privirea lumi­ neriituri cît mai mari
noasă şi pătrunzătoare, cu mintea limpede şi vorbirea înţeleap­
tă, care îmi spune că astăzi comuna e complet cooperativizată,
stăm de vorbă cu secretarul comitetului de partid din comună,
Pleşca Ruxanda Alexandru, care a fost toată viaţa lui slugă, şi Am smuls noi totul de Ia pă- rile nu vor rămîne aici. Pentru torul zootehnic, cu 60 vagoane
pe chipul căruia se vede întipărită mizeria îndurată de-a lun­ mint ? întrebarea aceasta mi-am o mai buna 'lămurire aş putea fîn uscat mai mult ca anul tre­
gul anilor, cu Ungureanu Dumitru Niculai, de 82 de ani, vete­ pus-o cu tot mai multă ascuţime aminti că în 1954 proJucţia de cut şi 900 tone de siloz.
ran al răscoalei, pe pieptul căruia străluceşte, alături de meda­ in ultimii ani. Fiindcă, trebuie grîu a fost de 1.537 kg., de orz Am dat o dezvoltare deosebită
lia jubiliară a răscoalei, şi Steaua Republicii Populare Romine, s-o spunem cinstit, înainte co­ 1.106 kg., iar de sfeclă de atelierelor gospodăriei (tîmplă-
lectiviştii noştri nu s-au prea
primite la Bucureşti în 1957. g-îndit la aşa ceva. De pămir.t 10.000. kg. Pe lîngă complexul rie, rotărie, fierărie) care ne
de măsuri agrotehnice, cun >s-
Echipa de dansuri a bătrînilor din Flămînzi are azi o vechi­ cute de toată lumea, adaug fap­ aduc în acest an un venit de
me de 12 ani. Au luat premii la Botoşani, la laşi şi la Bucu­ nu poţi să întinzi. De pe ace­ tul că de mai multă vreme la 100.000 lei.
leaşi suprafeţe trebuie sa reali­
reşti. Pe lingă echipa asta formată din 16 perechi şi condusă zezi, aşadar, tot mai mult, pen­ noi se selecţionează soiurile Gospodăria noastră este azi
de Toader Creţu, ţăran întovărăşit, de 64 ani, şi-n care numai tru cerinţele crescinde ale oame­ cele mai productive la specifi­ milionară, iar valoarea zilei-
trei neveste au sub 50 de ani, fiinţează din 1954 echipa de ti­ nilor. Sporirea neîncetată a ve­ cul local. Acţiunea este în curs muncă a ajuns în acest au la
neret şi o echipă de copii. nitului la suta de hecîare este de desfăşurare. Deocamdată so­ 40 de lei, faţă de 32 in 1958.
De curînd — la 30 august 1959 — a luat fiinţă in comună o acum o preocupare generală şi iul de grîu Otvos a dat cele mai Preocuparea de a mari neîncetat
gospodărie colectivă formată din 178 familii, care poartă nu­ faptul acesta m v iruri. bune rezultate. Am obţinut în veniturile gospodăriei a început
mele de „1907-Flăminzi'. Zece din cei 39 de membri ai echi­ In 1958 ve.iuul la suta de prezent, ca urmare a acţiunii de să ne fie, după cum se vede,
pelor de bătrîni şi tineret au intrat în gospodărie. Corboi Maria hectare a fost de 285.000 lei. cu selecţie, sămînţă curată. Să- răsplătită.
şi Brinzâ Elena, care şi ele fac parte din echipă, sînt mame mult mai mult ca înainte cu un minţa de orz de toamnă, soiul
GH. COTINGHIU
eroine, cu cite zece şi unsprezece copii. an. Anul acesta va fi de 310.00(1 Cenad, curat, trece de 3.000 kg. preşedintele gospodăriei
La întrebarea mea, de ce joacă azi oamenii din Flămînzi cu lei. Şi el va creşte cu trecerea la hectar. agricole colective
otita însufleţire, îmi răspunde moş Neculai : fiecărui an. Cum ? Să luăm de Mărirea productivităţii la din comuna Feldioar»,
— Vezi dumneata, trei familii din echipa de bătrîni şi-au fă­ pildă ramura producţiei vegeta­ hectar am realizat-o şi prin in- regiunea Statin
cut case în anii diri urmă, de cînd sînt în întovărăşire. Avătă- le- înainte vreme, aici, ca în atî- grăşarea pămintului. In acest an
măniţei Costache şi cu Maria lui trăiau înainte intr-o cocioabă tea alte locuri, pamrntul n-a în­ am gunoit în proporţie de pa­
şi-n vecii vecilor nu şi-ar fi putut face casa care şi-au -făcut-q destulat pe oamuni, fiindcă se tru ori mai mare ca în anul tre­ glWIHMtHIWnHHaiUIHHlmlHHNIHIlIHtWHMIIMaWIMK:
făcea o agricultură rudimenta­ cut. Am folosit in întregime gu­
acum. Ghiţă Pleşca a fost slugă şi-acuma-i om. Munteanu Pe­ ră. De pe acelaşi pămînt, dar cu noiul de grajd şi am mai şi
tru, care-i ciobanul nostru, are unul din feciori cu şcoală mili­ mijloace ştiinţifice, acum am ob­ cumnărat 200 vagoane pentru 1 V e ţ i ; (
tară. E locotinent. Gheorghe Corboi are doi feciori tractorişti, ţinut pe unele loturi peste completarea necesarului. De d a n s « a i «
asemenea arăturile de toamnă
unul la S.M.T.-ul din Vlădeni şi altul la Frumuşica. 3.000 kg. de grîu la hectar. Me­ s-au făcut spre deosebire de alţi
dia producţiei de grîu din acest
Brinzâ Dumitru, care-i „de-o bae* cu Profira lui, au trei co­ an este de 2.653 kg/ha., cu o ani pe întreaga suprafaţă. Se § 6 Recoltele bogate do- I
pii din zece, căsătoriţi, şi toţi în întovărăşire. Lişman Mihai joa­ tonă mai mult decît pe ogoarele vede lesne cît de îhsemnat este I bîndite de colectivişti şi §
că în echipă cu Maria lui Brînză. Duminica viitoare avem nunta ţăranilor cu gospodărie indivi­ acest lucru în agricultură. Gos­ I munca politică desfăşurată ,§
podăria noastră dispune de o
duală. La orzoaică am obţinut
1 de comunişti a făcut ca în Ş
lor. Azi avem altă nuntă. Alţi doi, tot din echipa noastră de o producţie record pe regiune t casă-laborator, cu loturi de­ = raionul Dej, In numai două |
tineret, Grădinaciuc Dumitru şi cu Elena Matenciuc s-au potri­ 2.970 kg. la hectar (în 1958 pro­ monstrative pentru toate cultu­ 1 săptămîni să ia fiinţă încă =
vit la joc şi s-or potrivi şi-n noua gospodărie care şi-o înteme­ ducţia a fost de 1.714 kg). La rile. Soiul de cartofi „Ardeal" a § 16 gospodării* agricole co- |
dat pe aceste loturi 25.000 kg/
iază azi. Cotofanu Vasile de 76 ani, care-i vioristul nostru, are sfeclă producţia ajunge la ha., iar sfecla soiul „Bod 165“ 1 lective. §
de ce sâ le cînte. Numai eu ştiu cită bătaie a mîncat el îa 28 tone la hectar, iar la săinînţa peste 30.000 kg. la hectar. La Ş © Gospodăria agricolă =
de sfeclă 3.159 kg. la hectar
1907. faţă de 1.700 kg. cît a fost pre­ casa-laborator se stabilesc doze § colectivă Fintiuele. regiu- |
Ce zici ? Au Flâmînzii de Ce să joace î văzut. Putem spune că-s pro­ diferite de ingrăşămînt pentru = nea Constanta, a avut anul §
Eu zic că au. ducţii bune, deşi ştî'm că lucru­ diferitele soiuri, se cercetează cu 1 acesta contractate cu statul §
| 400 tone de qr'u. Colecti- j
atenţie rezultatele şi se aulică
CONSTANTIN PRfSNEA în cultura mare. ş vistii s-au sfătuit şi au ho- §
La cultura sfeclei, mari fo­ i tărît să vindă statului mai §
loase ne-a adus sistemul retri­ = mult Astfel ei au vîndut |
buţiei suplimentare. Repartizînd fj statului 530 tone de grîu, i
parcele pe echipe şi oameni, noi | cu 130 tone în plus faţă de |
am asigurat efectuarea unor lu­ = cît aveau contractat. I
crări de calitate. Densitatea
plantelor a fost cu trei fire la j © La gospodăria aqricolă §
metrul pătrat mai mare ca îna­ | de stat Periam, reqiunea |
inte. Rezultatul : în 1958 am ob­ | Timişoara. s-a obţinut de |
ţinut 5 tone, iar în acest an § pe un lot de două hectare =
8 tone în plus la fiecare hectar. s irigate 220 000 kg. sfeclă M
Anul acesta sfecla ne va aduce = de zahăr- Pe întreaga şu- §
venituri în valoare de un milion. = prafaţă irigată cultivată cu =
Unui număr de peste 100 de co­ 1 sfeclă, producţia med'ie a |
lectivişti li s-a împărţit în anul = fost de 60.000 ka. sfeclă de j§
trecut o retribuţie suplimentară
în valoare de aproape 70.000 lei.
Se vor da şi în acest an stimu­ 1 © Resipectind indicaţiile I
gos- ş
| agrotehnicii, membrii
lente însemnate. J podăriei colective „Vasile 1
Producţia vegetală aduce cele = Roaită" din Rom .ieşti, re -=
mai mari venituri, dar ea nu e § qiunea Ploeşti, au obţinut i
totul. Trebuie să amintim aici ă anul acesta o producţie de 1
zootehnia. Pînă la sfîrşitul anu­ fj 43 500 kg. sfeclă la hec- s
lui vom ajunge Ia 11 vaci de M tar Venitul bănesc pe hec- ş
lapte la suta de hectare, iar 1 taaul de sfeclă de zahăr se |
producţia medie de lapte va fi = ridică la peste 18 000 lei- |
cu 100 litri mai mare decît anul 1 In plus. colectiviştii au |
trecut pe fiecare cap de vacă.
Oile vor ajunge la 95 capete pe §j mai primit peste 4.000 kg. |
jj zahăr şi peste 16 vagoane |
suta de hectare, iar porcii
la 31. Nutreţul e asigurat. A- §j de borhot. =
Echipa de dansuri din Flămînzi, regiunea Iaşi formată din copil, tineri şi bătrîni, vem, socotind creşterile dia se»
5iiniiimwHiiHNimiiiiiiiimiiiimuitmHimiiiiiiiuuuniMtf