Page 28 - Albina_1959_10

i ' m f i u

Doi ani de la termin

Lăcaşuri de cui'

Acolo unde sute de foşti axqaţi a- ţia noului cămin <
duceau la intrarea în colectivă un riş I In comuna 23
asin, o mîrţoagă desperechiată sau neşte trei sate. din
hamul gol, averea gospodăriilor co­ au fost construite
lective din regiunea Constanţa a de­ ţă două cămine ci
păşit în 1959 cifra de 250.000 000 lei. Dulceşti şi altul î;
Seceta şi sărăcia şi-au plecat gru­ treilea sat. Moşner
mazul pentru totdeauna sub braţul curînd fundaţia ur
puternic al celor ipeetp 103 000 de ritm nemaiîntîlnit
familii ce urcă treptele bunăstării
prin muncă unită. tutindeni cu gustul
Treptele acestuj podium al prospe­ spaţii largi. Toate
sînt înzestrate cu s
rităţii. colectivistul le-a suit braţ la
braţ cu cultura. Fără luminile cultu­ de masă, cu încăp
rii. el n-ar fi putut scrie pe pămîntul teci şi săli de lectv
arid al stepei poemul holdelor mă­ In regiunea Cons
noase, al viilor suspendate pe terase colective îşi ale
de calcar si al o- i
ijj grădina Dobrogei socialiste, roadele agrotehnicii Înaintate şi plinătatea vieţii pultural-artistice asigură rezăriilor născute
matului colectivist o Înflorire continuă pe izlazuri moarte.
De aceea, colecti­
vistul dobrogean a DOBROGEA i
pregătit şi preqă- l
teşte culturii o sal­ <
^ y r tc L fu e z x . bă de lăcaşuri- A- MEA î
F\%fSI/FI)OlfROOFA\l nul al doilea de la i
■T3 colectivizare, 1959, i
a marcat o largă
ofensivă în dome­ M-om născut pe plaiuri dobrogene \ l r
Plămădit de neamuri de pescari
niul construcţiilor Ce-au stropit cu lacrlme din gen». s
Au trecut doi ani de la încheierea colectivizării agri­ Vodă, binecunoscute prin uscăciunea climei, se va iriga obşteşti- Adunările Âst pămint cu sălcii şi ţinţari. , c
culturii in regiunea Constanţa. Succese mari a înscris o suprafaţă de peste 200 de mii de hectare. In raionul populare au hotă- t
de atunci marea şi harnica familie a colectiviştilor. Bel­ Feteşti se vor iriga cu apa braţului Borcea circa 50 mii rît executarea a Trist treceam şi ascultam pe maluri , t
şugul s-a instăpinit pentru totdeauno in satele dobrogene. de hectare. Lupta pentru asigurarea apei se duce in mai 316 construcţii noi. Fluierul păstorului din stinâ < t
dintre care 77 de
Ce-ar fi zis, cu ani in urmă, bătrinii din Fâcâeni, dacă toate satele, fie prin folosirea riurilor, pîraielor, fie prin Ingînat de cristaline valuri ] t
Cineva ar fi aruncat vorba aşa intr-o doară că la ei s-ar captarea apei provenită din izvoare. Acţiunea iniţiată de cămine culturale. Ce doineau pe Dunărea bâtrînâ, i Ş
Intr-un sinqur an,
putea scoate de pe un lot demonstrativ de un hectar, într-o sinqură re­ r
25 de mii kilograme porumb ştiuleţi î Fără îndoială că partid a cuprins mii şi mii de colectivişti care dîndu-şi giune. 77 de că­ Iar in zare-n apele luminii 0
seama de uriaşa forţă de care dispun şi de marile fo­
n-ar fi crezut. Şi iată că in cel de al doilea an de la loase ce le aduc aceste lucrări, lucrează cu o însufleţire mine. Ritm fără Vintul stepa o scurma din urmă c
Şi-aduna din sinul ei ciulinii
colectivizarea totală a regiunii, le-a fost dat să vadă precedent, qenerat Şi-i ducea în voie ca pe-o turmă. r
greu de descris. de forţa familiei a
„minunea". 25 de mii kg. ştiuleţi la hectar, 80 de mii Consfătuirea din anul 1958 de la Constanta a arătat colectiviste.
kg. sfeclă de zahăr şi 4.500 kg. floarea soarelui. Colecti­ că producţia de cereale este baza întregii pro­ Puternice, boga­ Tot la fel stăpînii-n cherhanale 1 c
viştii din Saraiu au scos 6.000 kg. floarea soarelui la ducţii agricole, care determină dezvoltarea celorlalte te, gospodăriile a- Cu sudalme ne minau spre baltă v
Şi pluteam pe Dunăre la vale
hectar, iar cei din gospodăria colectivă „23 August', 100 ramuri din agricultură. Sporirea producţiei agricole a fă­ gricole colective Sub cupola cerului înaltă.
de mii kg. sfeclă de zahăr de pe aceeaşi întindere de pâ- au început să pa­ b
cut ca marea regiune cerealieră să devină an de an şi
troneze construc­
mînt. Minuni s-ar fi chemat în trecut. Astăzi însă sint rea­ o însemnată sursă de aprovizionare a oraşelor cu produse ţia de obiective Şi-nfruntam a Dunării vinzoalâ d
Vintul aspru, ceţile de pîsle,
lităţi. Fapte vii ce se pot vedea şi pipăi, de către oricine Nopţile de aur şi de smoală d
ar vrea să se convingă. Deocamdată producţiile amintite animale. Numai în doi ani, numărul de taurine a crescut social-culturale- i Doar cu-n cîntec grav şi două vîsle. C
de Ic 21.549 la 37.791, la porcine de la 19.253 la 80.768, Pe binalele ce­ c
sint obţinute de pe loturi demonstrative, dar ce arată ele? iar la ovine de la 262.735 la 530.857. Numai gospodăria lor mai multe că­
Ele ne arată că pe acelaşi pămint, cu aceeaşi climă, colectivă din Topalu are peste 11.000 de oi, Iar cea din , Azi s-au şters cocioabele din cale s
dar cu oameni uniţi în marea familie, puternici şi pri­ Varaiu 8.000 de capete. Colectiviştii din Cobadin au in mine culturale în 1 Cu-nveliş de trestii şi pămint o
Nu mai sînt stâpîni pe cherhanale
lu­
construcţie,
cepuţi, se pot obţine rezultate nemaiîntilnite. plan ingrâşarea şi livrarea nu peste multă vreme către crează meşteri co­ Cîrciumile, molii nu mai sint. ' c
Munca nouă colectivistă este bazată pe ştiinţă. Meca­ stat a 2.000 de porci. O mare dezvoltare va cunoaşte a- lectivişti cu mate­ c
nizarea lucrărilor, folosirea îngrăşămintelor naturale şi > Şi abia deosebesc sub zare / b
chimice şi in general respectarea regulilor agrotehnice picultura. Se va putea astfel valorifica baza meliferâ exis­ riale furnizate de | In lumină văzul cînd mi-l scald , i ri
Marea holdă, aurita mare
tentă în lanurile de floarea soarelui şi pădurile de sal-
care
gospodăria
sint acelea care duc la recolte neaşteptat de mari. Şi cîmi şi de tei. le-a pus în mină De cealaltă mare de smarald. { P<
In această privinţă, ca şi în multe alte cazuri, ajutorul Pe întinsul Dobrogei există astăzi 16.000 hectare plan­ mistria şi firul cu te
o
frăţesc al clasei muncitoare s-a făcut simţit. Numai în tate cu vie, iar pinâ in anul 1967 se vor mai planta încă plumb. Cheltuieli­ Lingă vadul slobod dunărean ) } st
Au crescut ca fragezii lăstari
ultimii doi ani agricultura regiunii Constanţa a mai pri­
29.000 de hectare. Pe alte mii de hectare se întind live­ le suplimentare ce­ Case albe, parcă-s de mărgean ti
mit încă 2.590 tractoare universale, 2.460 combine de pă- zile de meri, peri, caişi, cireşi, vişini şi alte soiuri de fruc­ rute de asemenea Scoase din adîncuri de pescari. ' 1!
loase, 2.153 semănători de porumb, iar nu de mult s-a te care împreună cu viile, cu grădinile de legume şi construcţii sînt su­
început livrarea semănătorilor de păioase cu întrebuinţare zarzavaturi, vor face Dobrogea de nerecunoscut. portate, in întregi­ Şi sub tîmpla cerului plecată g<
ti
universală. O însemnătate deosebită in dezvoltarea gospodăriilor me sau în parte, In adincul apei se priveşte 1 ia
Zvelt, ca o fecioară minunată,
Zeci şi zeci de vagoane de îngrăşăminte chimice se în­ din fonduri anume Turnul alb al fabricii de peşte. în
corporează acum in solul dobrogean hrănindu-l şi întine- au avut-o măsurile luate pentru pregătirea cadrelor. In rezervate de către bl
momentul de faţă în gospodăriile colective ale regiunii
rindu-l. Volumul îngrăşămintelor chimice întrebuinţate a sînt 1.164 brigadieri şcolarizaţi, iar din 282 de preşedinţi, fiecare colectivă- Şi cînd zorii-şi slobozesc ogarii ti.
crescut numai intr-un an de la 12.687 tone. la 25.929 tone. 15 au pregătire superioară şi medie, iar 184 şcoli de ca­ Stepa-şi joacă lanul auriu.
In ce priveşte îngrâşâmintele naturale, numai în primă­ lificare cu durata de 5—10 ani. Numai în acest an au Sînt fondurile cul­ | Şi din larg ca-n port sosesc pescarii ; zi,
,
Aducînd argintul apei, viu.
turale, mînuite cu
de
vara acestui an s-a îngrăşat o suprafaţă de 31.700 hec­
tare. lată dar numai cîţiva factori care stau la baza fru­ fost şcolarizaţi 242 brigadieri şi 145 contabili. încuviinţarea foru­ NICULAE BULGARII bi
lui suprem al co­
Dezvoltarea ramurilor anexe în gospodăriile colective a
moaselor realizări în regiunea Constanţa. dus, după cum era şi firesc, la creşterea averii obşteşti lectivei, adunarea :________________________________i
Sint incâ destui ţărani muncitori care nu ştiu, bunăoară, ne
care la rîndul ei a făcut să crească veniturile colectivişti­ generală- »p
că in stepa Hirşovei, in trecut producţia de porumb va­ lor. Fondul de bază al gospodăriilor colective a crescut Aceste fonduri, înglobînd milioane, larg al gospodăriilo
ria între 400—500 kg. la hectar. Dar aceasta a fost în tre­ de la 168 milioane lei, cît era în 1957, la 255 milioane reprezintă un prim izvor de mijloace fondurile social-culti
cut. Acum ea atinge 1.500—2.000 kg. şi chiar mai mult, în 1958. Sînt perspective ca la sfîrşitul acestui an, fondul băneşti hărăzite bazei materiale a cumpără echipament
pe aceeaşi suprafaţă. „Nimic nu vom putea face fără de bază să crească cu peste 100 de milioane lei. Ca ur­ muncii culturale de masă. Trebuie terenuni sportive. La
ploaie", era credinţa celor mai mulţi cînd lucra fiecare s-a alocat pentru sp<
pe hectarul lui. „Nu vin ploile la noi. vom ridica apa mare a veniturilor băneşti realizate din vinzările către stat, amintită însă şi contribuţia volunta­ g.a.c. Cocargeaua 15
dacâ-i nevoie chiar şi pe terase la 30-de metri înălţime", prin contractări şi achiziţii gospodăriile colective au avut ră a locuitorilor satelor. Scriptele a- Făcăeni 10.000 lei.
au spus colectiviştii din Topalu, Ghindăreşti şi Hîrşova. Şi posibilitatea să împartă avansuri băneşti Ivnare şi tri­ nului 1959 indică pe întreaga regiune lectivă din Valea Ne
iată cum, fără ploaie, prin irigaţii, în acelaşi raion, s-au mestriale. Din cele 282 de gospodării colective din regiu­ suma de 7.669.837 lei votată in adu­ chipă feminină de v
obţinut 10.000 kg. porumb la hectar. In lupta sa cu na. ne, 35 dau avansuri băneşti lunare, iar 245 dau avansuri nările populare pe sate. Aşadar, un formaţii consacrate, t
tura, omul singur rămîne neputincios. Uniţi şi îndrumaţi în bani trimestrial. al doilea cortegiu de milioane pen­ Spartachiadei de va
cu. înţelepciune, oamenii o schimbă şi o supun. Şi colec­ Cum trăiesc astăzi colectiviştii din regiunea Constanţa? tru construcţiile de interes obştesc. îşi amenajează şi o
tiviştii din regiunea Constanţa aveau multe de schimbat Este de ajuns să spunem că 25.000 şi-au construit case Colectiviştii iprestează anual însă giunea Constanţa, mt
în lupta pentru supunerea naturii. La chemarea comuniş­ noi ; aceasta înseamnă că la fiecare patru familii una şi mii de cwe de muncă voluntară.
tilor ei şi-au îndreptat atenţia asupra lucrărilor de hidro­ şi-a construit casă nouă. Peste 15.000 de colectivişti au Asistăm astfel la adevărate recor­ finalele pe ţară la oir
să se afirme şi în
amelioraţii. Natura s-a dovedit zgîrcitâ cu apa. Dar ceea astăzi lumină electrică în case, iar peste 8.600 aparate de duri- creşte un tineret oţ
ce nu vrea să dea de voie bună, i se poate lua. Numai radio. In Cioo'rlia de Jos, la începutul lui
în raionul Hirşova se lucrează la îndiguirea unei supra­ Mîndria marii familii dobrogene este mindria întregu­ aprilie 1959, din adunarea in care Este tineretul care
neraţia virstnică im
feţe de 3.600 hectare. Digul va avea o lungime de 13 km. lui popor muncitor din ţara -noastră, care luptă cu succes s-a hotărît construirea căminului cul­ cu minunate lăcaşuri
şi cere un volum de terasamente de 1.300.000 metri cubi sub inţeleapta conducere a partidului pentru construirea tural, oamenii au plecat direct la
de pămint. In viitorii ani, în raioanele Medgidia, Negru societăţii socialiste, pentru fericirea celor ce muncesc. scosul pietrei pentru fundaţie. După pletind munca cu cin
CL. MUNTEANU numai o lună şi jumătate, construc- c.