Page 29 - Albina_1959_10
P. 29
i n a « j
colectivizării Tn regiunea Constanţa
Intîmpiarea s-a petrecut într-o zl meni să-l îngroape sub un munte de
de iulte. Era o frumoasă zi de vară, pămînt. Acum avem acolo cele mai
una dintre acelea cum numai pe li frumoase locuinţe. Şi toate cu radio
toral pot fi văzute — căci comuna sau difuzoare. Stafia de radioamplifi
a acope- lui Regep, Valea Neagră, se află care o avem la gospodăria colectivă.
:are reu- chiar La ţărmul mării. Regep îşi în Dar ce n-a făcut colectiva I Parale
găduise cîteva clipe de visare şi stă are berechet, că e milionară. Greu să
i în 1959 tea rezemat de uşa sfatului popular. ne bată cineva în construcţii. Piatră
folosin- Nimic mai firesc ca preşedintele sfa avem cu toptanul de la cariera colec
unuil in tului popular în persoană, adică to tivei. Ţiglă, de la ţiglăxîa colectivei.
just. Al varăşul Regep, să poată fi văzut de Cărămidă arşă, de la cărămidăria
rarii trecători în uşa
instituţiei pe
colectivei. Var, la fel.
şi el de care o conduce. Cu mîinile în buzu Regep mai vorbi despre construc
Acest nare, cu nelipsitul basc pe cap şi cu ţiile din zootehnie, despre echipamen
ochii săi migdalati şi oleacă mijiţi, tul sportiv şi cărţile pentru bibliotecă
eşte pre-
Regep Menasan se gîndee. Se gîndea cumpărate din foivJui cultural al co
îrumos şi la cişmelele din comună; Ei da, la lectivei, despre recolte de trej ori mai
onstrucţii cişmele. Ce plăcere mai mare poate fi
decît să auzi în curtea vecină sune rie, li se dusese faima în tot raionul.
h şi tenis
tele neasemuite ele tingirilor de Ba, auzise de ei şi Serviciul regional
u biblio- aramă în care cade apă limpede şi zooveterinar care, avînd în plan con
rece, apă de cişmea, proaspăt insta SUI UF struirea unei staţii de montă artifici
lată : Bine, vor spune unii, şi ce mere
spodăriile ală Ia Valea Neagră, le-a propus s8
scofală că aţi tras apă în curţile co
biblioteci lectiviştilor ? Prin Banat sau prin ia lucrarea în antrepriză. Primind
înzestra Ardeal sînt sate unde oamenii se ştiu oferta, foştii frămîntători de chirpici
mobilier de mici copii cu cişmele în curte. Ier mari decît în trecut şi despre multe cunosc bine comuna. Să încercăm şi locuitori de cocioabe au executat
i procu- voi vă lăudaţi cu cişmelele în 1959 î altele. Oaspetele îi mulţumi prin troş totuşi. Dacă eu mă înşel, s-ar putea devizul ca' la carte.
i fondu- „Nu, nu se pune problema aşa, îşi ia tor şi îi spuse că ar vrea să foto să mai aflăm una sau două în partea — Degeaba mă baţi Ia cap. Vrea
îrale. La răspunse singur Regep. Trebuie să ne grafieze cîteva case din comună. asta... casă cu stuf şi pace.
lui 1959. gîndim că Dobrogea a fost poate cea — Bine. Să mergem. Porniră în direcţia arătată ele Re
n regiune mai înapoiată regiune. Hai să nu vor Sprinten şi îndatoritor de felul lui, gep. Oaspetele maghiar îşi scosese ia — Măi frate, zise Achif Caraman
1 de ase- bim nici despre bordeie, nici despre Regep îşi conduse oaspeţii pe vreo răşi aparatul de fotografiat din toc, scărpinîndu-se după ceafă, — ştii
biblioteci. recoltele slabe din trecut. Să luăm trei, patru uliţe, dădu toate lămuri iar Regep îngîna într-una : ,,0 casă doar bine că nu mai e nici una...
a de bi- numai atpa. Se vindea cu sacaua. Fîn- cu stuf... O casă cu stuf... Degeaba, Intr-adevăr, pînă la urmă, aşa cum
i, sînt nu. tînile, rare. Mamă, dar ce fîntîni I rile necesare şi aşteptă răbdate»- - de nu mai e nici una, ştiu bine..."
icf 'ti cu Săpai la ele zeci de metri. Apa o fiecare dată ca oaspetele să fotogra — Am luat-o greşit, spuse el Ia un ştia şi Regep, se dovedi că nu mai
nt de scoteai cu măgarii şi caii. Muncă de fieze tot ceea ce voia. Ii duse apoi şi exista nici o casă cu stuf. Chiar şi
renerală şi iad, ce mai încoace şi încolo. Iar prin alte părţi, şi i-«T fi purtat aşa moment dat. Să mergem pe uliţa ai cele două, trei care supravieţuiseră
laltă. E acolo un colectivist care şi-a
â mai des- acum, cînd comuna a procurat sute pînă mai ieri, fuseseră dărîmate. Co
i sînt plă- de metri de teavă, dar ce zic eu sute, pînă seara, căci era dornic să ie arate terminat noua locuinţă abia acum trei
-muncă şi kilometri I — să vină unul sau altui cit mai multe, chiar totul dacă s-ar zile. Poate să svem noroc cu el, deşi lectiviştii zidiseră în locul lor case
ă urmeze şi să nu priceapă de unde-ai pornit fi putut. Simfise însă că pe oaspetele nu cred. noi.
e califica- ca să ajungi Ia cişmele şi la case de din R. P. Ungară tt rodea ceva, că Plimbarea la pas dura de vreo Regep îşi mai potrivi o dată bascul
liotecii re- cărămidă arsă, învelite cu tablă şi pe cap şi dîndu-şi mîinile în lături,
Bibliote- ţiglă, uite cu treaba asta n-aş fi de avea ceva de spus, şi Regep să gîndi jumătate de oră şi vechlie colibe cu
acord. Problema cu Dobrogea aşa se că frămîntarea aceasta se datoreşte stuf, aşa cum ştia prea bine Regep, spuse cu oarecare părere de rău :
spunde de pune: vede careva o grădină aran — Nu mai e nici una. toc casă cta
ui în fata jată cu gust şi spune că e frumoasă. oboselii. De fapt, nu era vorba de aşa refuzau să se arate. In schimb, la o
qenerale Dar celui care tine seama că pe locul ceva. Ceea ce vroia oaspetele era să răscruce, Regep îl zări pe Achif Ca- stuf...
Pe oaspetele cel vîrstnic această fn-
coiecti- grădinii a fost înainte un maidan cu fotografieze şi o casă învelită cu stuf. raman, secretarul de partid al colec tîmplare, dar mai ales necazul ce se
scaiefi, grădina' o să i se pară şi mai — Ce anume ? —- întrebă Regep tivei. II trase de-o parte şi îi spuse
inere bi- frumoasă. Un rai"... neîntelegînd prea bine, deşi i se ex la repezeală cum stau lucrurile, dar citea pe fata lui Regep, fi înveseliră.
e qospo- Tot cugetînd aşa, preşedintele sfa plicase limpede. Achif, scund şi crăcănat, se opinti o — Face mai mult decît fotografia
colective tului se trezi dinainte cu o limuzină. •— O casă învelită cu stuf, repetă dată în e l: pe care mi-o doream, spuse el. Şi
du Traian, Apăruse ca din pămînt. Coborîră doi translatorul. — Una dintre cele vechi, — Ce, măi frate, eşti candriu î Casă adăugă: — Ar fi fost bine totuşi să
, Casim- bărbaţi, unul mat în vîrstă, iar celă cum aveau tătarii înainte. Oaspetele cu stuf cauţi tu ? N-avem atîtea case păstraţi o asemenea casă veche. Să
iependenta lalt tînăr. Regep îşi potrivi bascul pe nostru «re nevoie de această fotogra noi şi frumoase, n-avem noua şcoală reconstituiţi una şi s-o transformaţi
:urova, au cap, deşi n-ar fi fost nevoie s-o facă, fie pentru un studiu etnografic. sau, poftim, staţia de montă artifici în muzeu. Să vadă şi nepoţii voştri
rezultate şi întrebă pe cine are plăcerea să pri — Da, da, pricep,, cum să nu, zise ală, dacă vrei... cum aţi trăit.
ai bune de- mească. Află că tînărul este transla Regep cu jumătate de gură. — N-aş Stafia asta era mîndria colectiviş După ce se despărţiră, Regep îşi
s ti. cu tor, iar tovarăşul mai vîrstnic oaspete crede totuşi s i mai putem găsi tilor. De cînd îşi alcătuiseră două zise: „Ce să-i faci, bre, bine a zi*
can sala- din R. P. Ungară, om de ştiinţă, vreuna. După cîie ştiu, nu prea mai echipe de construcţii şi înălţaseră tot cine a zis că omul cît trăieşte tn-'
i concursul savant. avem asemenea case. Aş face şi felul de acareturi cu materialele bune vaţă".
intre biblio! Deşi obişnuit cu oaspeţi străini, prinsoare că nu mai avem, doar îmi şi ieftine, fabricate de ei în gospodă- N. CULCEA
e la sate, Regep fu impresionat de titlul vizita ' -mai»-'--»-*-’**•**»« •<M> «-lyrirssr »-»» -r : rr -
at de Mini- torului şi îi pofti respectuos Pe noiî
Invătămîn- veniţi în biroul său, potrivindu-şi
Culturii în într una bascul pe cap.
biblioteca — Pe oaspetele nostru, începu tras-
ariei colec- latorul, l-ar interesa felul de viată rD a a m n e t e . d e a u t
i Valu Tra- din trecut şi de astăzi al locuitorilor
btinut locul
acestei comune. Ar vrea să vadă şi
■îumele bi- cîteva case. Va face şi fotografii.
arei colec- — Foarte bine, are ce vedea la s-adun nectar cu limpezimi de stea
Amet Mer- noi 1 Şi fără a mai aştepta să fie în V i n n o u din rădăcini de iulger şi de ură...
levenit în- trebat, tovarăşul Regep făcu un scurt
s cunoscut, istoric al comunei. Vorbi despre tăta La cramă, sus, a început şi-acum
să fiarbă mustul nou în poloboace.
sportul se rii nogai care o trvtemeiaseră şi ai că Butucii ăştia mari şi grei de rod — Culeasă, via se-nveşmîntă-n fum —
în regiu- ror urmaşi munceau acum laolaltă cu ieşind In calea toamnei iar cu plinul, şi-a inimii vioară nu mai tace 1
onstanta de romînii în gospodăria colectivă. Îmi toarnâ-n strune viersul de rapsod —
ul tot mai Aminti de înfăţişarea jalnică a fostu şi-mi clntâ-n piept, ca-n viţa veche, vinul... Sâ ridicăm paharul 1 Un ecou
«lective- Din lui sat de bordeie şi cocioabe, cu o stirneşte-n inimi cîntec şi ospeţe...
, colectivele La umbra lor m-am chinuit cîndva, Prietene 1 In vinul ăsta nou
amenajează şcoală mică şi dărăpănată, fără lu eu botniţa legată strins la gură. sînt numai bucurii şi tinereţe l
i.c. Cegani mină electrică, fără apă, fără cămin
>0.000 lei, la cultural, fără terenuri de sport, fără
lei, la g.a.c. nimic din ceea ce există azi. Transla
ipodăria co- torul traducea, iar oaspetele aşternea
ă, a cărei e- totul într-un carneţel- „De cînd cu D e ş t e e n i r e
, învingind colectivizarea agriculturii, spuse Re
uns în finala gep, comuna a devenit de nerecunos
ediţia 1959, cut. Lucrînd în colectivă, oamenii Războiul toamnei a-nceput să ţe.
opiicărie. Re- s-au înstărit. Şi-au făcut case noi şi pe-a brazdei nesiîrşită canava,
r prezentă in trăiesc ca Bim-paşa...“ un nou. covor de bogăţii alese,
ji trîntă, vrea — Ne-am dat seama încă de la pe care primăvara va dansa...
; sporturi. Ea intrarea în comună, tălmăci transla
ţ, i luminat, torul. Mai mult belşug vom cîntări la vara,
chemarea holdei patriei s-ascult...
preună cu ge- — Ei, dar să le vedeţi pe cele de Şi cîmpu-1 simt în rod cum vă-mpresoată
dobeşte steipa pe gorganul căTUia îi spunem „Dealul al meu şi-al iuturora. tot mai mulţi...
e cultură, îm. închinat". Acolo a murit mai de mult
cui şi jocul. un tătar sărac. Intrase cu plugul în GHEORGHE SCRIPCA
moşia boierului, iar boierul l-a îm iu
NICOLAE puşcat cu. mina lui şi i-a pus pe oa : -W/U:
