Page 3 - Albina_1959_10

' f

Socotind după ora Moscovei, sare în colectivele lor pentru obţină produse de calitate su­
cînd am coborît în para Vini- fiecare sută de hectare, ca să perioară pentru ca veniturile
ţa ni s-a părut mult prea de obţină astfel de producţii- lor să crească.
dimineaţă. Cerul senin era pre­ Mulţi dintre aceştia au ajuns Colhozul „Comunar". ca şi
sărat doar de cîteva scame de la concluzia că în gospodăriile celelalte din Uniunea Sovieti­
nori. Apele line ale Bugului noastre colective se pot creşte că. au intrat într-o nouă fază
legănau numeroasele ambarca­ vite mai multe şi mai bune, şi anume, faza construirii des­
ţiuni alb-cenuşii. Pe malurile care să dea producţii sporite făşurate a comunismului. In
înverzite săgetau sute de un­ de lapte şi carne. anul 1958 colhozul ..Comunar'
diţe ale pescarilor amatori- La rindul său preşedintele a cumpărat de la stat tractoa­
Ca în fiecare oraş sovietic, colhozului „Comunar11 s-a in­ re şi maşini în valoare de pes­
circulaţia era chiar la ora asta teresat îndeaproape de felul in te 400 000 ruble, asigurîndu-şi
deosebit de animată. Din de­ care colectiviştii cultivă po­ o bază tehnică proprie. Pentru
ridicarea condiţiilor de trai şi
părtare se zăreau turnurile u- rumbul. Matei Ene, preşedinte­
nor macarale, care străjuiau le unei gospodării agricole culturale ale colhoznicilor,
noile construcţii de locuinţe- colective de la noi, a împărtă­ conducerea colhozului a ajutat
pe membrii săi să-şi constru­
In jurul orei nouă. autocare­ şit colhoznicilor din expe­ iască peste 150 de case noi.
le purtau delegaţia colectiviş­ rienţa bogată în cultivarea po­ Recent a început pregătirea
tilor noştri, care vizitau Uniu­ rumbului a gospodăriei lor pentru construirea unui palat
nea Sovietică, spre colhozul colective. al culturii cu o sală de spec­
„Comunar" din satul Pisarela, In faţa lanurilor de porumb tacole de 500 locuri şi o şcoa­
raionul Viniţa. şi a culturilor de sfeclă de za­ lă medie.
încă de la primul contact cu hăr, în mijlocul grajdurilor cu — Noi mergem înainte — a
satul ne-au impresionat nesfîr. animale, colectiviştii noştri au spus tov- Ivan Fedorovici, se­
şitele întinderi de pămînt lu­ purtat discuţii cu colhoznicii, cretarul organizaţiei de partid
crate cu grijă. Case noi, îm­ interesîndu-se de fiecare amă­ a colhozului — cu dorinţa fer­
podobite cu flori s> puieţi ti­ nunt Adăpătorile automate, mă ca într-un viitor apropiat
neri de arbuşti, completau de­ hrănirea vitelor cu ajutorul să ştergem diferenţa între sat
corul satelor sovietice din a- agregatelor mecanizate, cură­ şi oraş, iar colhoznicii noştri
ţenia grajdurilor şi scoaterea
ceastă regiune. bălegarului cu ajutorul trans­ să fie posesorii unei înaite cul­
După aproape 40 minute. în portoarelor mecanice ca şi turi. să fie demni de societatea
depărtare s-au profilat, albe şi mulsul mecanic, au fost lu­ sovietică.
impunătoare, clădirile colho­ cruri care i-au minunat pe Cele 12 ore petrecute de co­
zului „Comunar". Zeci de oa­ preşedinţii gospodăriilor noas­ lectiviştii romîni în acest col­
meni, bătrîni şi tineri, au pri­ tre colective. Ei au făcut dife­ hoz au însemnat uq izvor
mit delegaţia colectiviştilor rite schiţe, au luat detalii teh­ nesecat de învăţăminte şi tot­
din ţara noastră, schimbînd u- nice. au cerut explicaţii. Erau odată un minunat prilej de
rări, buchete de flori, insigne. preocupaţi să nu le scape ni­ strîngere a legăturilor de prie­
Tradiţionalul „Bine aţi venit !“ mic din tot ce le-ar putea fi tenie cu colhoznicii.
a deschis programul acestei vi­ de folos-
zite de neuitat. Producţiile mari de lapte ob­ P. ZBIRLEA | .^Culesul viilor" Sculptură de ROUICA SEVERI NE ANU,
După cum ne-a informat pre­ ţinute de la fiecare vacă. au
şedintele colhozului, tov. ICsi- dat loc la numeroase comen­
encin Tihon Ivanovici, colho­ tarii. Tovarăşul Ene Matei a
zul „Comunar" a luat fiinţă în întrebat-o pe Nadia Vlasciuc
anul 1928. El dispune de 2-115 cum îngrijeşte animalele.
hectare, înglobind 750 de fami­
lii din două sate. Profilul pro­ — Colhozul nostru — a
ducţiei colhozului constă din răspuns ea — nu are o bază fu­
culturi cerealiere : grîu. po­ rajeră naturală. Toate nutre­
rumb, orz. sfeclă de zahăr, ţurile la noi se cultivă fie pen­
cartofi şi altele, precum şi tru fîn, fie pentru siloz Noi Soarele abia răsărise. Doar anul trecut. Al oilor la 1300, ritat eu, fetele erau o pacoste la
din creşterea animalelor, căro­ punem multă bază pe nutreţu­ lătratul răguşit al clinilor ciobă­ cu 300 mai mult ca în 1958, al oasa omului...
ra li se acordă o importanţă rile însilozate. In timpul ier­ neşti şi o îndepărtată doinire din porcilor cu 13, iar al stupilor Şi Hiena Erlian ne povesteşte
deosebită- Numai în anul 1958, nii hrana principală constă din caval tulburau liniştea acestei de albine cu 27. De la îngrijirea cum s.a măritat ea cu plutaş d
colhozul a realizat un venit siloz şi concentrate. In lunile dimineţi de toamnă. Ciobanii şi înmulţirea animalelor, discuţia Nistor Hrhan cu 28 dc ani in
de peste 1 000.000 ruble din de vară silozul este înlocuit Ion Niţuc şi Manea Glieorghe de între fruntaşii colectivei a trecut urmă. Cum rideau fetele bogă­
vînzarea produselor animale. cu masă verde (trifoi, secară, la stîna gospodăriei colective la construcţia celor cinci saivane, taşilor de ea, că n.a avut ca
dughie, hrişcă) care se coseş­
Această cifră a trezit un te şi se aduce la grajd. Fa­ zootehnice din Broşteni (Vatra apoi treptat la felul cum se face zestre nici măcar aşa ca de obicei
mare interes în mijlocul colec­ cem, cum s-ar spune, 6 creş­ Dornei), care de obicei porneau retribuţia după zile.muncă. In două-trei viguri de pinza, ţesute
tiviştilor noştri, ceea ce a dat tere intensivă a animalelor- Pe cu noaptea.n cap pe cărările gospodăria colectivă zootehnică în casă. Acum nu mai»trebuie să
loc la numeroase întrebări- lîngă aceasta, dăm o mare a- munţilor, trausportind pe samare ain Broşteni, s-a dat la ziua- se obosească femeile să ţeasă
Tov. Ion Daia, preşedintele tenţie respectării întocmai a caşuri dulci la colectivă, întîrzi- munca numai ca avans 5 lei, pînză aspră şi cinepă, cu firul
gospodăriei agricole colective programului de grajd, hrăpirii aseră de astă dată- Nu ştiau ce 6 kg. de fin, 1,50 kg. de cartofi, pe-alocuri plin de puzderiile
„Ştefan Gheorghiu“ din comu­ la ore fixe, pansajului. In fie­ să fa-ă. Să pornească spre sat 300 grame brînză, urdă, fapte, încă necăzute. Găresc la maga­
na Putineiu. raionul Giurgiu, care grajd există adăpători sau să aştepte zootehnistul să unt şi alte produse specifice con­ zinele de stat şi la cooperativele
l-a rugat pe tov. Tihon Ivano- automate. Astfel, animalele fo­ controleze la faţa locului calita­ diţiilor locale de munte şi mai de consuni din comună tot ce
vici să-i spună care este în­ losesc apa la discreţie. tea laptelui, a caşului. ales colectivei lor. le trebuie. Nu există colectivist
cărcătura de animale la suta Alături de selecţie, hrana şi — Ce ne facem Ioane? După Fiecare a calculat cu deamă- în Broşteni care să nu-şi fi
de hectare în acest colhoz. îngrijirea au contribuit la ri­ cum văz eu, amu iară ne.o iau nuntul partea ce i s.a cuvenit construit casă. să nu-şi fi cum­
înainte ăi cu vacile... — îl în­
— Da — a răspuns preşedin­ dicarea producţiei- In medie trebă Glieorghe Manea pe Niţuc. ca avans de 40 la sută. Vasile părat radio şi mobilă modernă.
tele colhozului — întrebarea e — Ştiu ş; eu, că bine 1e potri­ Luncaşu, care a cîştigat întrece­ Paturile de altădată, improvizate
binevenită- La fiecare sută de de la fiecare vacă colhoznicii veşte şi zootehniciţfna noastră. rea, efectuînd pînă în septembrie cu patru ţăruşi bătuţi în pă­
hectare noi avem 44,2 vite obţin în aceste condiţii peste Să nu pice ea tocmai" amu. Şi 647 zile-mimcă, are de primit mînt, şi casele io-ase, cu caprele
mari, din care jumătate sînt 3.000 litri de lapte. Sînt vaci doar ştie că sîntem în întrecere. 3.335 lei. 3.882 kg. de fîn, 194 legate în uşa tindei de un stîlp.
au di-sipărut denmlţ
vaci, 73 porci şi 314 păsări. care au ajuns să dea 5—6.000 Şi-aşa, pe Vasile Luncaşu tot kg. brînză, 970 kg. cartofi şi Şi păşunile, fineţele. parcă
Noj realizăm la fiecare sută litri de lapte anual- nu-1 mai ajungem noi din urmă. însemnate cantităţi de lînă, carne sînt mai roditoare ca altădată.
de hectare 37.000 litri lapte şi In anul acesta colhoznicii Aseară am aflat şi secretul de urdă, unt, lapte. Acum, fruntaşii Şi nu-i de mirare. Cu cită grijă
peste 12 000 ouă. In anii sep- din colhozu] „Comunar" au ce Vasile n-a vrut să ia avans discutînd între ei „secretul" lui sînt ele curăţate de colecti­
tenalului. vom ajunge să tri­ trecut la o nouă formă de re­ pînă amu de la colectivă. Şi cînd Vasile Luncaşu, şi-au dat scama vişti, primăvara, şi semănate cu
plăm aceste producţii. tribuţie a muncii şi anume, re­ te gîndeşti că are mai bine de că acesta este un gospodar pri­ ierburi! Da, da, în poienile mun­
Răspunsul preşedintelui de tribuţia în bani. Această formă 600 zile-inuncă. ceput nu numai în colectivă dar ţilor Stînişoarei şi Bistriţei, în
colhoz a dat de gîndit colecti­ de retribuţie a creat un nou J Lurînd apărură Luncaşu şi şi acasă. locul otavei pe alocuri ofilită, a
viştilor noştri. Ei au început stimulent în munca colhoznici- | zootehniciana. Şi pe negindite se Cu cît colectiva zootehnică din apărut conveierul verde- Si oile,
să-şi facă pe loc diverse cal­ lor, care au devenit cointere- | încinse taifasul. Dc la Luncaşu, Broşteni este mai bogată, cu şi vacile dau o producţie de lap­
cule, cam cîte vite ar fi nece­ saţi să producă mai mult. să i ciobanii au afiat că nu e totul atit şi traiul colectiviştilor de aici te şi carne cu mult mai mare.
să ştii numai cum să prepari este mai îmbelşugat. Să poposim, Gospodăria colectivă îşi are au­
caşul sau telemeaua şi să paşti la voia întîmplării, intr.o casă tocamionul său, luat în schimbul
vitele vara pe păşune, ci princi­ de colectivist. Să intrăm de pildă produselor lactate. Ca Urii şj mă­
palul e cum să le asiguri o în căsuţa aceasta cu ferestre garii nu se mai folosesc decît pa
bază furajeră cît mai bogată şi luminoase, de la poalele munţi­ drumurile impracticabile de mun­
felurită pentru iarnă. Hi, care lor Bistriţei. E casa colectivistei te. Numai pînă în luna septem­
lucrează la sectorul bovinelor, Elena Erlian, mamă eroină. brie colectiva valorificase prin
s-au îngrijit de acest lucru. Pe Camerele curate şi pereţii împo­ cooperativă 40 tone de fîn, 10.850
lîngă faptul că au ajutat la cu­ dobiţi cu scoarţe, alese cu motive kg. brînză, 1.300 kg de lînă,
răţirea păşunelor şi strîngerca moldoveneşti, cu preşuri tărcate, 5.300 kg. de lapte şi alte produse.
finului de pe cele 580 dc hectare, te intîmpină prietenos. Iată de ce. tot mai multe fami­
au făcut zile-mimcă şi la însilo- — Poftiţi, luaţi loc, ne îmbie lii de ţărani muncitori din Broş­
zarea a 150.000 kg. de ierburi, colectivista Erlian. Nu vă sfiiţi, teni au făcut cerere p.ntru intra­
lată deci, una din părţile „secre­ sînt scaune noi, mobilă nouă. re în gospodăria colectivă. Nu­
tului" prin care Vasile Luncaşu, Mai amu cîtva timp am cumpă­ mai de la împărţirea avansului
Nicolae Antol şi alţi colectivişti rat-o. Tăt ce vedeţi în casă este s-np primit 11 cereri printre care
fruntaşi au realizat un număr făcut din nou. Am măritat trei figurează şi a mijlocaşului Mihai
Însemnat de zile-muncă. Ei au fete, pe Măricica, Aneta şi Şte- Elorea. Iată în fapt temeiul dis­
reuşit ca printr-o bună îngrijire făma. Le-am dotat aşa cum se cuţiei între colectiviştii fruntaşi
a vacilor de lapte acestea să dea cuvine unor tete de colectivist. Vasile Luncaşu, Antol Nicolae.
pînă în prezent o producţie de Amu o pregătesc de măritiş pe Ion Niţuc şi Glieorghe Manea
1600 kg. lapte pe cap de vacă Mihailina O cere un mecanic purtată în acea dimineaţă de
furajată. Cît priveşte numărul ceferist de la Bacău. Unsprezece toamnă aurie.
de vaci de lapte, el a ajuns la fete am şi un singur băiat. Ehei,
Colectivişti din regiunea Suceava tn vizită la Moscova 60, deci cu 20 mai multe decît pe vremea aşeia, cînd ra.am mă­ MARIA STANCU