Page 30 - Albina_1959_10

Denumiri date mărilor,

golfurilor, craterelor
şi munţilor de pe partea

invizibilă a Lunii

După cum s-a aflat în cercu­ nii, sînt situate două detalii —
rile ştiinţifice sovietice, marea importante — un crater cu o
în formă de crater cu un diame­ proeminenţă centrală denumit
tru de aproximativ 300 km., des­ „Lomonosov” şi craterul „Jo-
coperită pe faţa invizibilă de pe liot Curie”. La sud de aceste
Pămint a Lunii, a fost denumită detalii, mai aproape de partea
Marea Moscovei. ecuatorială, se întinde lanţul
Marea Moscovei este situată Munţilor sovietici.
la nord de ecuatorul lunar, în­ Chiar Ia marginea feţei invi­
tre paralele 20 şi 30 şi meri­ zibile a Lunii, în emisfera ei
dianele vestice 140 şi 160. australă, se întinde o mare oare
Golful din partea sudică a a- a fost denumită Marea Visului.
cestei mări a fost denumit Gol­ După cum au comunicat oa­
ful Astronauţîlor. menii de ştiinţă, :n fotografiile
Primele denumiri ale deta-, luate în Cosmos şi transmise a-
liilor de pe suprafaţa invizibilă poi pe Pămint, figurează de a-
a Lunii au fost date după ce semenea o mică regiune a fe­
s-au recepţionat pe Păinînt fo­ ţe; vizibile a Lunii.
tografii ale acestei suprafeţe a Omul capătă, aşadar, pen­
satelitului natural al planetei tru prima oară posibilitatea de
noastre, care au fost luate la 7 a vedea în întregime unele de­
octombrie de pe staţia interpla­ talii de pe Lună, pe care pîn
netară automată sovietică. în prezent le-a observat numai
In cercurile ştiinţifice s-a parţial pe suprafaţa ei vizi-,
precizat că s-au dat denumiri bilă.
numai detaliilor stabilite cu Pe viitor va exista o ima­
certitudine la prelucrarea preli­ gine justă a formei mării su­
minară a fotografiilor. dice, din care cea mai mare
După cum au declarat oarne, parte este situată în emisfera
nii de ştiinţă sovietici, în emi­ invizibilă de pe Pămint, precum
sfera australă a feţei invizibile şi a linei serii de alte detalii.
a Lunii, care a fost fotografiată, TRANSMITEREA IMAGINI­
se vede clar un crater cu un LOR PE PĂMINT S-A EFEC­
Situaţia punctelor clin partea invizibilă a Lunii aşa cum a fost indicată după prelucrarea foto­ diametru de peste 100 km, cu o TUAT DE LA O DISTANŢA DC
grafiilor recepţionate de pe staţiunea automată interplanetară : 1. Marea Moscovei in formă de crater proeminenţă centrală. Craterul MAXIMUM 470.000 KM. CU A-
cu un diametru de aproximativ 300 km. 2. Golful Astronauţi lor în Marea Moscovei; 3. Continuarea
Mării Sudului în partea invizibilă a Lunii; 4. Craterul proeminenţei centrale „Ţiolkovski" ; 5. Cra­ a fost denumit Ţiolkovski. JUTORUL UNUI SISTEM DE
terul cu proeminenţa centrală denumit „Lomonosov" ; 6. Craterul „Joliot-Curie" ; 7. Lanţul „Mun­ La nord de ecuatorul lunar, TELEVIZIUNE, INSTALAT LA
ţilor sovietici" ; 8. Marea „Visului". Linia groasă care străbate diagrama indică ecuatorul Lunii; linia aproape de hotarul dintre faţa BORDUL STAŢIEI INTERPLA­
punctată constituie linia de delimitare dintre partea vizibilă şi invizibilă a Lunii de pe Pămint. NETARE AUTOMATE.
Liniile neîntrerupte in jurul obiectivelor arată obiective stabilite în mod absolut, determinate în cursul invizibilă şi cea vizibilă a Lu­
prelucrării preliminare. Linia punctată în jurul obiectivelor arată obiective ce necesită clarificarea
formei. Punctele mici în jurul obiectivelor indică obiective a căror clasificare are loc în prezent. Pe
măsura prelucrării mate rialului fotografic recepţionat vor fi determinate şi alte detalii. Obiectivele
cu cifre romane se găsesc pe partea vizibilă a Lunii i I. Marea Humboldt. II. Marea Crizelor. III. Ma­
rea Regională. IV. Marea Valurilor V. Man>a Smitli. VI. Marea Fertilităţii. VII. Marea Sudului.
(Telefoto Agerpres)
giiiiiliilliilililliilillliiilliilliiiilHiiiiii,:
I PRIMA INAGINE TRANSMISA DIN COSMOS

1 MOSCOVA 26 (Agerpres). — TASS transmite tajul de televiziune a asigurat transmiterea
H următorul comunicat: imaginii în semiton cu o mare putere separa­
j Primele fotografii ale feţei invizibile a Lunii, toare-
g obţinute ca rezultat al prelucrării preliminare, Primele fotografii ale feţei invizibile a Lunii,
M vor fi publicate în ziarele de marţi din Moscova obţinute in urma prelucrării preliminare, sînt
§g cu explicaţiile necesare. publicate în ziarele „Pravda” şi „Izvestia” de
= In conformitate cu programul stabilit al cer­ azi, cu explicaţiile necesare, iar ulterior vor fi
ii cetărilor ştiinţifice, la 7 octombrie, ora 6,30, ora publicate in publicaţii ştiinţifice.
H Moscovei, la bordul stafiei interplanetare auto- Academia de Ştiinţe a U.R S.S. a constituit
2 mate a fost declanşat aparatajul destinat obţî- o comisie pentru denumirea craterelor, lanţuri­
şj nerii unei imagini a feţei Lunii invizibile de pe lor de munţi şi altor particularităţi ale feţei
g Pămint şi transmiterii ulterioare a acestei ima- invizibile a Lunii.
ŞŞ gini pe Pămint. La bordul staţiei interplanetare automate a
g Pentru fotografierea Lunii, staţia interplane- fost instalat de asemenea aparataj destinat efec­
H tară automată este dotată cu un sistem de orien- tuării de cercetări ştiinţifice în spaţiul interpla­
ş tare şi cu aparataj fotografic de televiziune netar Rezultatele cercetărilor ştiinţifice au fost
|j cu disipozitive speciale pentru prelucrarea auto- înregistrate de staţii terestre pe bandă, fiind în
= mată a peliculei fotografice, momentul de faţă in curs de prelucrare.
fj Momentul fotografierii a fost ales in aşa fel Funcţionarea staţiei interplanetare automate
=j îneît staţia să se afle pe orbita ei între Lună în cursul primei revoluţii a arătat că :
g şi Soare care a iluminat aproximativ 70 la sută a fost asigurat cu succes zborul unui corp
g din faţa invizibilă a Lunii. Staţia se afla atunci cosmic pe o orbită complicată, calculată dina­
| la o distanţă de 60.000—70.000 km. de supra- inte:
g faţa Lunii. a fost soluţionată sarcina orientării corpului
= Sistemul de orientare declanşat printr-o co­ in spaţiu;
li mandă specială a întors staţia astfel incit obiec- au fost înfăptuite legături radiotelemecanice
§§ tivele aparatului de fotografiat să fie îndrep- şi transmiterea imaginilor de televiziune la dis­
g tate spre faţa opusă a Lunii şi a comandat de- tanţe cosmice;
g clanşarea aparatajului de fotografiat,
s-au obţinut o imagine a feţei opuse a Lunii,
g Fotografierea Lunii a durat aproximativ 40 deocamdată inaccesibilă investigaţiilor, şi o se­
= de minute, luindu-se un important număr de
g fotografii ale Lunii la două scări diferite, rie de alte rezultate ştiinţifice.
La 27 octombrie, ora 20, staţia interplanetară
g Prelucrarea peliculelor fotografice (developa- $e va afla deasupra unui punct al suprafeţei
j rea şi fixarea) s-au efectuat în mod automat la terestre avind coordonatele 38 grade 6 mi­
g bordul staţiei interplanetare, nute longitudine vestică şi 6 grade 30 minute
g Transmiterea pe Pămint a semnalelor repre- latitud’ne nordică la o distanţă de 484.000 km.
= zentînd fotografiile Lunii s-a efectuat cu aju'o- de centrul Pămintului-
g rul unui sistem radiotehnic special. Acest sis-
g tem a asigurat concomitent transmiterea date- Precizarea caracteristicilor orbitei staţiei in­
g lo,r rezultate din măsurătorile ştiinţifice, deter- terplanetare automate arată că ea va exista a-
Hj nijnarea elementelor orbitei, precum şi trans- proximativ şase luni din momentul lansării şi
g miterea de pe Pămint a comenzilor care diri- va înconjura Pămintul de 11 —12 ori. La expi­ Fotografia de mai sus, transmisă din Moscova, înfăţişează
g Jează funcţionarea staţiei interplanetare. Apara- rarea acestui termen staţia interplanetară va staţia interplanetară automată sovietică.
petrunde în păturile dense ale atmosferei teres­
^iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiii tre, unde va arde. (JELEFOTOi AGERPRESj