Page 31 - Albina_1959_10

D e p e t o i D e oe io t jj»jpa Sovietului Suprem ai 1). R. s, s.

Spre ce! mat înalt nivel

oe trai ă/n lume

CONVOCAREA CONFERINŢEI LA NIVEL ÎNALT — ; viciului Suprem al l RSS, avind la ordinea de zi planul de
La Moscova au incepul lucrările celei de a treia sesiuni a So-
stai de dezvoltare a economiei naţionale, bugetul de stat şi
DORINJA INTRE6II OMENIRI IUBITOARE DE PACE situaţia internaţională şi politica externă a Uniunii Sovietice.
Raportul cu pnv.re la Plaiiul de Stat pe anul I9ti0, ca şi cel
al Bugetului de stai pe 1960, sînt documente care atrag pe
Opinia publică mondială se între Est şi Vest să se organi­ se aştepta acorduri preliminare. drept ruvînl, £tenpa opiniei publice mondiale. Sînt documente
pronunţă cu tot mai multă in­ zeze la slirşitul acestui an dacă, Guvernul britanic — a spus ce ogbndesc inflonrea economică a Uniunii Sovietice, forţa sa
crescîndă. ca şi orientarea paşnică a acestei ţări ce stă in frun­
sistentă pentru convocarea ime­ în prealabil, vor putea fi coor­ Macmillan — va continua să tea lagărului socialist Sînt documente grăitoare despre avîntul
acţioneze pentru tinerea cît mai
diată a conferinţei la nivel înalt. donate poziţiile aliaţilor pentru grabnică a unei conferinţe la ni­ cu care Uniunea Sovietică, parcurge această noua etapă a dez­
Dictată de năzuinţa sinceră spre a face posibilă această confe­ velul cel mai înalt. voltării sale. etapa construirii desfăşurate a societăţii comuniste.
destinderea încordării interna­ rinţă. Apropiata vizită a tovarăşu­ Din cifrele prezentate Sovietului Suprem rezultă că anul ace- 1
ţionale şi soluţionarea tuturor Comentariile care au apărut în lui N. S. Hruşciov in Franţa, sta ritmul de dezvoltare a producţiei industriale depăşeşte con­
siderabil sarcinile medii anuale prevăzute de planul septenal.
problemelor litigioase, confe­ presa occidentală ău subliniat salutată cu o vie satisfacţie de In ce priveşte planul pe 1960 — cel de-al doilea an al septena-
rinţa la nivel înalt este aştep­ faptul că în prezent există deo­ toate popoarele lumii, constituie lului — Uniunea Sovietică va face un nou pas mare pe calea
tată cu încredere de toti sebiri de păreri între aliaţii oc­ încă o acţiune menită să ducă îndeplinirii sarcinii economice fundamentale şi a ridicării nive­
lului de trai al poporului. Astfel, producţia industrială globală
oamenii iubitori de pace. De cidentali nu numai în ce pri­ la strîngerea relaţiilor între va creşte cu 8,1 la sută în comparaţie cu 1959. Uniunea Sovietică
aceea, este pe deplin îndreptă­ veşte data tinerii conferinţei la conducătorii marilor puteri, să va produce anul viitor aproape 65 milioane tone de oţel, 105
ţită şi firească larga aprobare înalt nivel, ci şi asupra proble­ contribuie la însănătoşirea at­ milioane tone minereu de fier, 144 milioane tone de ţiţei, 291
cu care opinia publică interna­ melor ce urmează a fi discutate mosferei internaţionale. Presa miliarde KWh de energie electrică. In 1960 recolta globală de
ţională a primit recenta decla­ la această conferinţă. Comenta­ occidentală a subliniat impor­ cereale va trebui să fie de aproximativ 9,3 miliarde puduri, iar
producţia de carne va creşte pînă la 10,6 milioane tone. Se vor
raţie a agenţiei TASS în care torii de presă occidentali sint tanţa acestei vizite şi şi-a ex­ ■produce, de asemenea, 72 milioane tone de lapte, adică 336 kg.
se precizează din nou poziţia unanim de părere că în viitorul primat speranţa că ea va grăbi pe cap de locuitei, fată de .330 kg. cît s a obţinut anul trecut
fermă, constructivă a guvernu­ cel mai apropiat vor continua ţinerea conferinţei la nivel în Statele Unite
In anul viitor se vor construi în Uniunea Sovietică aproxi­
lui sovietic cu privire la convo­ eforturile diplomatice în vede­ înalt. mativ 2,4 milioane apartamente în care se vor muta aproximativ
carea conferinţei la nivel înalt. rea stabilirii unui punct de ve­ Cercurile cele mai largi ale 10 milioane de persoane. In afară de acestea, aproximativ un mi­
„Guvernul U.R.S.S. ‘—■se arată dere comun al principalelor pu­ opiniei publice mondiale iau în lion de case de locuit vor fi construite de colhoznici şi intelec­
în declaraţie — consideră nece­ teri occidentale. aceste zile poziţii atît de cate­ tualii de la sate.
in­
In anul 1960, Uniunea Sovietică va avea 119.000 noi
sară convocarea conferinţei şefi­ Trebuie subliniată poziţia gu­ gorice în sprijinul ţinerii confe­ gineri, adică de 3.5 ori mai mulţi decît în anul 1958 în S.U.A.
lor de guverne şi este gata pen­ vernului britanic, care, aşa cum rinţei la nivel înalt, îneît acei Puternica dezvoltare a industriei sovietice interesează în mod
tru această întîlnire. El împăr­ a scris ziarul „Times" s-a ex­ ce încearcă să se mai împotri­ deosebit ţările întregului lagăr socialist. In anul 1960 U.R.S.S.
tăşeşte de asemenea părerea ex- primat în modul cel mai lim­ vească căii tratativelor vor fi va acorda ajutor tehnic pentru construirea a 288 obiective in­
imată şi de alte state, că cu pede că este în favoarea unei nevoiţi să abandoneze metoda dustriale în tarile socialiste, iar alte. 95 în ţări slab dezvoltate
cit conferinţa şefilor de guver­ întîlniri Est-Vest Ia nivelul cel politicii „de pe poziţii de forţă", din punct de vedere economic-
Toate cifrele dovedesc limpede că ritmul de dezvoltare a in­
ne va fi convocată mai curînd, maj înalt, cît mai repede posibil, deoarece viaţa însăşi îi va sili. dustriei sovietice este mult mai rapid decît cel a Statelor Unite.
cu atît va fi mai bine pentru în cadrul primei sesiuni a nou­ Conferinţa la înalt nivel trebuie „Întrecerea economică dintre cele două sisteme — a arătaf
cauza păcii'1. lui parlament britanic, primul să aibă loc I Acesta este im­ A. Kosîghin. vicepreşedinte al Consiliului de Aîiniştri al U.R.S.S.
— nu numai că nu exclude, ci presupune coexistenţa paşnică".
l-a ultima sa Conferinţă de ministru Macmillan a declarat perativul timpului, aceasta este Credincioasă tradiţionalei sale politici externe de pace. Uniu­
presă, preşedintele Eisenhower că viitoarea conferinţă la nivel revendicarea, dorinţa întregii o- nea Sovietică a redus în mafe măsură efectivul forţelor sale
a spus că ar fi bine ca întîlnirea înalt trebuie să aibă loc fără a meniri iubitoare de pace. armate şi cheltuielile pentru apărarea tarii- Bugetul de stat pe
1960 prevede pentru cheltuielile militare, doar 12,9 la sută, fată
de 19,9 la sută în 1955.
Această orientare paşnică a Bugetului de Stat corespunde pe
D e za rm a re a — problema vitală de-a-ntregul eforturilor sporite pe care.Uniunea Sovietică le de­
pune în favoarea progresului destinderii relaţiilor internaţionale.
Recenta „misiune, a păcii" pe care o constituie vizita făcută în
a vieţii internaţionale S.U.A. de către tovarăşul N. S. Hruşciov. propunerile sovietice
pentru dezarmarea generală şi totală capătă o nouă şi strălucită
confirmare în cifrele care oglindesc viitoarea dezvoltare a eco­
In cadrul Comitetului Politic dezarmării generale şi totale totală, după cum a propus dl. nomiei naţionale sovietice.
al O N.U. au continuat dezba­ poate opri electiv goana înar­ Hruşciov “• Este neîndoielnic că poporul sovietic va îndeplini cu succes
terile asupra propunerii sovie­ mărilor şi impune totodată un La Londra, au avut loc în acest măreţ program de construcţie comunistă, slujind astfel
tice cu privire la . înfăptuirea curs în direcţia contrară şi a- cadrul Consiliului britanic al cauzei păcii şi progresului, ducînd la izbîndă sarcinile istorice
unei dezarmări cţdnefale şi to­ nume a reducerii, distrugerii bisericilor, discuţii cu privire trasate de cel de-al XXI-lea Concrres al P.C.U S
tale. Din dezbaterile de pînă şi lichidării armamentului'. la problema dezarmării. Arhie­ A- TEODOR
acum a reieşit necesitatea ca Opinia publică mondială ur­ piscopul de Canterbury, Geo?
Comitetul Politic să acorde măreşte cu un viu interes dez­ ffrey Fischer, vorbind în cali­
sprijinul său principiului baterile O-N.U. şi cere ca pro­ tatea sa de şef al bisericii, an-’
zarmării generale şi totale, blema dezarmării — problemă glicane, şi-a exprimat’ acordul
ca obiectiv major care să că­ vitală a vieţii internaţionale cu propunerile sovietice privi­
lăuzească eforturile tuturor actuale — să fie cît mai grab­ toare la dezarmarea generală
statelor membre ale Organiza­ nic soluţionată în interesul tu­ şi totală- „Mă miră — a spus
ţiei Naţiunilor Unite, inclusiv turor popoarelor lumii care el — că nici o organizaţie
ale Comitetului celor 10- Ma­ năzuiesc spre pace şi colabo­ creştină nu ă făcut niciun fel • Marţi, 27 octombrie s-au • La Moscova s-a tipărit o
joritatea delegaţilor care au rare paşnică între state. In de comentarii in legătură cu redeschis la Geneva lucrările nouă carte dedicată ţării noas­
participat la dezbateri au sub­ numeroase ţări, în cele mai declaraţia domnului Hruşciov, conferinţei celor trei mari puteri tre : „Dezvoltarea industriei
liniat însemnătatea deosebită îndepărtate colţuri ale globu­ cu privire la dezarmare, făcută — Uniunea Sovietică, Statele Romîniei în ani! regimului de
a propunerilor sovietice, ară- lui au Iqc mitinguri impresio­ de acesta în timpul vizitei sale Unite şi Marea Britanie — pen­ democraţie populară", de Ivan
tînd că planul sovietic are ma­ nante în cadrul cărora oamenii în America. Nici un creştin nu tru încetarea experienţelor cu Oleinik-, candidat in ştiinţe eco­
rele avantaj de a fi cuprinză­ dornici să trăiască în linişte, ar putea prezenta un plan mai arma nucleară. nomice.
tor şi de a soluţiona cele mai personalităţi dg seamă ale vie­ bun decît acesta'.
esenţiale aspecte ale proble­ ţii politice, ştiinţifice şi cultu­ Pretutindeni' se face tot mai m La alegerile comunale din • In ultimele săptămîni în
mei dezarmării. De exemplu, rale cer încetarea cursei înar­ auzit, tot mar puternic glasul landul Schleswig-Holstein, parti­ Turcia s,-au majorat din nou pre­
delegatul Franţei ă recunoscut mărilor, înlăturarea pericolu­ popoarelor care sînt hotărîte dul lui Adenauer — Uniunea ţurile. la mărfurile alimentare şi
că „din planul sovietic decurg lui unui nou război mondial- să înlăture pentru totdeauna creştin-democrată — a suferit o industriale, precuni şi lă nume­
avantajele pe care le-ar avea De pildă, zilele trecute, în clă­ orgia războiului din viaţa so­ nouă înfrîngere. Faţă de cele roase servicii comunale. De exem­
toate popoarele în urma unei direa Carnegie-Hall din New cietăţii. Organizaţiei Naţiuni­ 44,4 la sută din voturi de anul plu, la - unele articole de consum
dezarmări totale — întoarcerea York, a avut loc un miting lor Unite, tuturor naţiunilor le trecut, U.C.D. nu a mai obţinut de primă necesitate preţurile an
în producţie a mîinii de lutru la care au participat 3.000 de revin nobila sarcină şi marea decît 35 Ia sută. Partidul social- fost dublate.
eliberate din cazărmi, suprima­ persoane- La acest miting a răspundere de a pune capăt democrat a obţinut 39,1 la sută. • In localităţile Yokohama,
rea obstacolelor în calea . co­ luat cuvîntul dr. L. Pauling, cursei înarmărilor, încordării situîndu-se pe locul întîi. Kavasaki şi în alte oraşe din
merţului internaţional, creşte­ profesor la Institutul tehnolo­ internaţionale. Ţelul nobil al
rea ajutorului acordat ţărilor gic din California, laureat al popoarelor este pacea. In a- • Primul ministru francez, Japonia au avut loc mitinguri
Debrâ a anunţat că in ,,cursul
slab dezvoltate"- premiului Nobel, care a subli­ ceastă direcţie, spre asigura­ viitoarelor săptămini" cancelarul de protest împotriva revizuirii
„tratatului de securitate" japo-
Reprezentantul R. P. Romîne, niat necesitatea imperioasă de rea unei păci trainice, trebuie Adenauer va vizita Franţa ca no-american şi împotriva adu­
Silviu Brucan, exprimînd hotă- a se realiza ,.un acord interna­ să-şi îndrepte O-N.U- toate e- oaspete al preşedintelui de Gaulle cerii in Japonia de proiectile
rîrea guvernului şi întregului ţional cu privire la încetarea forturile, răspunzînd astfel nă­ şi al guvernului francez. teleghidate.
popor romîn, a arătat că exis­ experienţelor cu arme nuclea­ zuinţelor fierbinţi ale omenirii
tă în prezent un acord unanim re şi dezarmarea generală şi şi ale progresului.
al tuturor oamenilor cu raţiu­
ne, fără deosebire de credinţe
şi concepţii, că a sosit timpul
să se oprească o dată pentru PRIMA TE PRAISES MrKsf 1
totdeauna cursa nesăbuită a Fotografia alătu­
înarmărilor. „Guvernul romîn
— a spus tovarăşul Silviu Bru­ IH E A r t hăiibip of «e.rtti ssŞ; .•»<£»'.'{'» -iHf; rată a fost publi­
C » n t t i b « * y , O r.
can, — consideră că semnifi­ Geyîtrey Fnher. pratvKi ARMSPLAN *.*'■ •nw*Vir/4»;y ţt*y. cată de ziarul lon­
caţia majoră a propunerii so­ Mr. Kfvibche»’» in- •tO-s^L *1 , 7 V t..-i ‘•.Un donez „Daily Mii
vietice cu privire la dezarma­ armament propotab ror“ care a comen­
rea generală fi totală constă y>w? a
în aceea, că e.d,constituie un a- 'io- *>** »~*n î JJtAP I*!3 I* tat pe larg decla­
H* î**r ***#?«,***>? ***«4
pel sosit la .fj,mp. către toate ifrfjiiri jj«rnifţ •• **** fttf wijy tt>wayyrt»rtyytţi « * <* raţia arhiepiscopu­
•
naţiunile şi, în special, către ***** mrit*wt frw* i **** CtvrryfOMi bint* • W» ' f*»« wtw. i am » lui de Canlerbury.
marile puteri ca, împreună, să t4r<jtr*** *** . : ***.*/”'• *»**«**«*•* a t ţtyat vtur Mie. mh '-.xv?*
••
Ort, >**«*#'-•****
tto*y **t--Ci« ftt ftfd
oprească această goană infer­ g.f±?».* reaiimBt *«a »*»• . fy.-nifei’i/-..
nală... Numai un acorrL.asupra
»-r,rEiPA£T,A: Şucure5ti Plata ..Scînteii*, Tel- 17-60.10 17.60-20, 17.60-40- ABONAMENTE: 7,60 lei anual Taxa poştală plătită în numerar cont. aprobării Dir. Generale
Nr. 17.933/942, Abonamentele se fac la oficiile poştale, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari. TIPARUL: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stahn