Page 32 - Albina_1959_10

ClNTARE I PRIETENII 5

Trimit carte-n Creşte, creşte cucuruzu’
Şi gfiu( cu bob roşcat
lumea toată Tot cu tractoare arat y
Spune-i gîndule, sâ.i spui.
Foaie verde şi-o muşcată Câ mi-i dor de vorba Iul.
Trimit' carte-n lumea toată
Şi-o trimit ca să se ştie. De mi-i ţara stup bogat.
Că trăim în veselie — Şi-ol lui braţ a sîngerat.
Şi ni-i ţara mîndră tare Şi îi urez sănătate
Cu iişoară de soare — Şi să aibă spor in toate. Şade sora
Şi obraji de mere coapte,
C-a scăpat de plîns şi noapte. Cules in comuna Qrţa, cea mai mare
Garofiţa ciotului, raionul Făgăraş, regiunea
Stă-n mătasea pârului. Stalin
Şi iar verde fir mohor Suflă vintul iarba-n plai
Trimit carte tuturor, Ţară, bune surori ai I
Carte scrisă-n colţ de masă, Uniune megieşă.- Suflă vintu-n frunza lată.
Despre ţara mea voioasă ; Ţară, mult eşti minunată I
Carte scrisă-n cornurele,
Steaua lui Octombrie, Călătoare pe sub stele Frunzuleană şi-o mâceşă Lâsaşi felega *) cernită
Uniune megieşă,
stea... Pe sub soare, pe sub lună, Ne-ai venit in ajutor Şi porţi una dauritâ.
La toată lumea să spună
Ţară, ţară mult mi-e drag,
Că are vecină bună... De-am găsit bogat izvor Ţulucelul *) tău de fag,
Frunză verde sălcioarâ Şi ai ei vestiţi feciori Izvorul belşugului
Oltenie, colţ de (ard. Pe şosele şi pe nori De pe urma plugului; Munţii-nalţi cu vîrf pileag3).
De nu erai tu pe lume
Fată cu ochi de vioară, l-au stat morţii tot aproape Suflă vintu-n merişori,
De-ai crescut frumoasă grina, De fasciştii crunţi s-o scape ; Şi-acum zvonea plîns de mume Ţi-ai găsit bune surori —
Răbdat cite-o sâptămînâ, Cînd n-avea pită-n chersiu *) In umbra Carpaţilor, La nevoie fac cum fac
De jalea feciorilor
De-ai strîns miere-n buduroi1) l-a trimis vecina grîu... Pribegiţi de negre fiare
Ţi-o furau lacomi ciocoi ; Grîu frumos ucrainean, Cu ţârina să se-nsoare Şi-i gâseşţi durerii leac ;
Şi-n livezi de ţi-ai copt poame. Cu bob roşu de mărgean... Pe muncele strâioare ; Da’ către mijit de soare,
Tot te ofileai de foame. Crenguţă cu măr sălciu Dar fiara fascismului Şade sora cea mai mare e-
Oltenie, colt de ţară, D-aia astăzi scriu şi scriu Tu ai dat-o hăului. Ea grijă de toate are ;
Lacrima ţi-a fost povară — Şi nu moi in călimară, De ni-i plaiul azi curat De-ai gâtat fârina-n sac,
Şi aveai pe sub altiţă Ci în fund de inimioară Ca argintul strecurat
Umăr ros de cobilită ; Să îmi afle lumea-ntreagă Colective, cîfe sînt Dînsa ţi-a trimis colac...
Dar acuma, stea de foc, Că avem vecină dragă - Le-avem folâ pe pâmint. ...Suflă vintul printre brazi,
Cu izvoare de noroc Vecină şi surioară, Megieşă Uniune, Ţară, mindrâ mai eşti azi I
Cindurile-ţi luminează Uniunea, mîndră ţară ! Trăim şi noi vremuri, bune Cresc voinici coconii 4) tăi
Tot cu fermecată rază ; Şi din casă de la tine, Ocoliţi de anii răi,
Steaua ta-i şi-a ţării noi. ') Chersiu — covată pentru pline. învăţăm şi mult şi bine;
N-o sting viscole şi ploi - Cit îi şes şi cit îs cetini. Trag cu coasa-n iarbă deasă
In uzini şi pe ogoare Cules din comuna Comlo- Cu tine sîntem prieteni — Şi au Inima voioasă ; i
Ea se-aprinde-n fieşcare ; şul Mare, regiunea Arad Unde.a fost greul mai greu. Culcă paltini cu toporu’
Nu ţintează cer de vară Tu ne-ai sprijinit mereu ; Şi-şi aninâ-n cintec doru’ ;
Să o vezi şi-apoi să piară ; Ca s-ajungem' mai curind, Scapără steliş in casă
Unde socialismul are
Doar pe-ai sufletului cer, Cînd mă uit Vatră de belşug Şi soare. Şi de iarnă nu le pasă I...
Razele-i nicicînd nu pier - de pe Carpaţi ...Suflă ,vintul printre cetini,
Câ-i a lui octombrie stea Cules in comuna loco* Mare-i dorul de prietini —
beni, raionul Vatra Dor*
Şi-alta nu mai e ca ea... Frunză verde meri rotaţi nei, regiunea Suceava Câ de porţi pe frunte rază,
...Oltenie, coif de toră. Cînd mă uit de pe Caipaţi, - Ţară,- şl el stau de pază !
Văd ţara in sus şi-n jos
Ce lumină te-mpresoară ?!
Cu obrazul luminos — Muică, tare vesel sînt...
s- „A-nnoirii oloreală2) Şi o văd în jos şi-n sus ■) Fetega “ năframă.
M-a gătit tot cu beteală Cit zăresc, boierii nu-s I Frunză legânatâ-n vint, *) Ţuluoeluj *=• şuviţă de păr,
Că s-au dus pe drum cotit chica.
Mereu în a ţării casă, Muică, tare vesel sint —
Fi-le-ar neamu allmăhit I s) Pileag “ pleşuv
Viitorului, mireasă". Cum e iarba lingă ploi 4) Cdconii *• copiii.
Şi mugurul din altoi.
Orişiunde pe hâţaşi)
l) Buduroi — s/up din trunchi de Doar un cîntec cînta.l-aş, Culeasă din comuna Dra*
capac. Cintul ce mi-l otînjise1) gomireşti-Maramureţ
s) Oloreală — adiere, boare Fiarele ce dorm ucise...
Fiarele Iul Hitler. crunte «
Cules din comuna Hu- Frinte de-al miniei munte. Am rămas
rezani, raionul Gilort, re­ Frunză tremuratâ-n vint.
giunea Cratova Doar un cinteC ştiu să cînt să fim sfăpîni
Şi pun . in cununa lui
Toată floarea dorului Frunză verde viorea
Cu drag de Jara vecină C-am văzut frumoasă fatâ Am ieşit din vremea rea -
Tinârâ şi sprînicenatâ, Jordiile-au putrezit
Cintâ iarba de prin şes, Cum nu-i alta-n lumea toată. Domnii s-au călătorit
Şi.a rămas ţara cu noi
Că bună cale-am ales ; C t fui soldat in război.
Ea a luptat lingă noi Fără pleava de ciocoi.
Cintâ frunza din păduri,- De primari şi arendaşi.
Tot trâgînd pitiş, pitiş,
C-am scăpat de lupii suri — A scos nemţii de la Criş. De jindarii poteraşi —
De lupii Hitlârului Floricică de drâgaicâ Pelincuţă1) cu olive2)
Şi s-au aus, auce-s-ar duce, Râsârirâ colective
Duşi in negrul lutului. Şi-au pus la avere cruce. Şi-mi era fata rusoaică Şi-aŞa multe-au răsărit
Cintâ glasuri de izvoare C-a rămas poporului. Cu ochii, floare de in — Ca florile-n - cîmp zorit3)
In cumpăna veacului. Ţinea drumul spre Berlin ;
Pe sub codrii călătoare — Cu miinile crinişorf — Ca frunza pe crengurele
Munţilor, Carpaţilor,
Laudă pe zi, pe sară Dragi imi sînteţi fraţilor Trăgea cit şapte feciori ; Şi ca iarba pe muncele —
Mindrâ.-nveeinatâ ţară Că din vîrf de stîneă seacă Le cînta din carabină Şi inima mult ne-ndeamnâ.
Câ a ei oaste de foc Privirea |a drum imi pleacă Nemţilor pe pat de tină ; Din primăvară in toamnă
Şi pe ţară se apleacă Le zicea pe glas de armă,
L-a urnit pe boş1) din loc. Să lucrăm voioşi pe şes,
Să-i vază comorile Cit vecia sâ-i adoarmă...
Că prinsese rădăcină Şi cîmpul cu florile. Să răsară lan ales ;
In a ţârii dragi grădină ; Din nou verde meri rotaţi De mi-i cintul azi, şoiman, Lan ales cu bobul plin
Fringea cracă după cracă Cînd mă uit de pe Carpaţi A lovit şi ea-ri duşman — Să ne fie traiul lin
Imi fac ochişorii roată Şi mulţam zic ţârii sale,
De lăsa ţara săracă ; Câ destul am suferit,
Şi privesc în lumea toată - Câ ne-a scos la dreaptă cate.
A ta oaste, Uniune, Imi pui stingă străşioară Pînâ cind din Răsărit
A pus boşii pe tăciune Şi privesc din ţarâ-n ţară ; Voinici cu piept de mischiu4)
Cînd mă uit spre Caucaz ’) Hăt aş potecă.
Şi-a trintit în hududoi1) Au pus fascismu-n sicriu,
Imi vin lacrimi pe obraz *)■ Otînjise = schilodise-
Hitleriştii de la noi Sicriu de pâmint cernit
Şi mă prinde crîncen dor
Să le cinte-n neguriş Cules din comuna Jina, Că amar ne-au chinuit —
Ca şoimul pe vînt să zbor. raionul Sebeş, regiunea
Moartea cu-al ei hididiş3) Şi-am rămas să fim stâpinl
Zările să l.e străpung Hunedoara
Iar noi pregătim cunună, Fără hitleriştii cini ;
Pină-n Caucaz s-ajung
Tot cu dor şi voie bună, Şi-am rămas lingă Carpaţi,
C-am acolo frate bun
Cu dragoste de-o cătană Ne-am cunoscut lingă tun, Cu obraji ne-nlăcrimaţi.
Ce ne-a pus alint pe rană, De la laşi la Tatra Mare.
Pe rana din inimioară Am bătut cu el cărare ■) Pelincuţă = iişie de clrpă-
Ce ardea in piept de ţară ; Ca să-mi fie ţara floare. *) Olive =” măsline-
Cu drag de ţara vecină, Gîndule, pasăre iute, *) Zorit = peste care s-au revărsat
Că ne-a scos către lumină. Du.te-n Caucaz. hai du-te I zorile.
4) Mischiu -= Oţel pentru amnare.
Şi-i spune lui Vladimir
’) Boş — poreclă dată iasciştilor Că mi-i ţara trandafir, Cules din comuna Sint-
germani. Trandafir stropit cu rouă paul, raionul Luduş, re­
*) Hududoi = ripă adincă• C-am pus braţele-amîndoud giunea Cluj
3) Hididiş = lăutar.
Şi-unde nemţii-au dărimot
Cules din comuna leud Am zidit frumos palat. Culegător: ION SOCOL
- Maramureş Pe unde-a oftat obuzu'