Page 4 - Albina_1959_10
P. 4
ia r n a
m t i r i
de ţărani muncitori şi să le folosească
în practica lor de zi cu zi.
Cu alte cuvinte o adevărată şcoală.
Timp de zece zile, la un cămin cul
tural cu activitate rodnică, directorii
de cămine vor audia lecţii ale spe
cialiştilor, conferinţe de cultură gene.
ralâ, vor asista la demonstraţii practi
ce, vor contribui direct la organizarea
unor. manifestări, invăţînd astfel cum
se organizează o seară culturală, un
Buni gospodari, ce jurnal vorbit, programe artistice etc.
La rindul lor, instructorii artistici
tăţenii din comu
vor fi de asemenea pregătiţi pentru
na JUaoa, regiunea a organiza in satele lor o bogată
viaţă artistică în timpul iernii şi, pen Noul
Bucureşti, şi-au a-
tru a participa cu succes la festiva
menajat din timp lul de teatru „I. L. Caraqiale". Instruc
torii artistici, la fiecare raion în parte,
căminul cultural
sint instruiţi, prin casa regională a
pentru perioada de creaţiei populare, timp de citeva zile,
aceasta constituind de altfel seria
iarnă.
cursurilor de mai lungă durată orga
nizate în vară. Vom folosi desigur şi <
vacanţa de iarnă pentru asemenea ac
ţiuni deosebit de necesare.
Dar o şi mai mare atenţie o acordăm
lărgirii propagandei prin conferinţe.
Oamenii au nevoie să cunoască cele Desfăşi
mai noi realizări pe tărimul ştiinţei şi
culturii, să fie la curent cu evenimen curs al
tele politice interne şi internaţionale. tori de h
Pentru aceasta colective puternice de prisosinţă
conferenţiari, întrunind cei mai buni festări cu
vorbitori, unii dintre ei membrii ai legate de
S.R.5.C., asigură ca în fiecare ■ dumi care au c
Experienţa de pînă acum ne-a de nică la căminele culturale să fie pro şi au gă:
prirr - r
monstrat cu prisosinţă că iarna este In două regiuni gramate conferinţe interesante, acce ciaii „• :
' cel mai prielnic anotimp pentru des sibile oamenilor, din care să nu lip succese.
făşurarea unei activităţi multilaterale sească materialul intuitiv, planşa, har
pe tărimul culturii de masă. Şi cînd ta etc. In comunele mari, cu mulţi in Pentru
vestitorii iernii au devenit din ce în ce cazuri de felul celor petrecute la cău. Intr-o convorbire avută cu in telectuali, ţăranii muncitori vor parti cultură d
mai insistenţi, pregătirile în vederea Brăeşti-Dorohoi, Dobînceni-Truşeşti, De- spectorul secţiei reqionale de învăţă cipa la lectcratele sau universităţile au const
unei bogate munci culturale n-au ră leni.Gura Humorului ş.a. unde anul mînt şi cultură pentru problemele cul populare, care, anul trecut, îndeosebi şi au dev
mas nici ele mai prejos. In regiunea trecut cursurile au fost abandonate po turii de masă, tovarăşul Mitrea Aristo- în raionul Tq. Ocna. au dat rezultate viitor- To-
Suceava, de pildă, majoritatea case parcurs sau nici nu au mai inceput. tel, acesta ne-a înfăţişat o serie de ac frumoase. oada de i.
lor raionale de cultură, căminele ţiuni interesante ale secţiei de învă. Cartea de asemenea stă în atenţia măsuri în
culturale şi bibliotecile şi-au întocmit Dar, în această iarnă, ţăranii mun ţămînt şi cultură menite să asigure în activiştilor culturali. Din păcate între munci ma
de-acum planurile de muncă pe în. citori din regiunea Suceava vor avea această iarnă pentru masa largă de cerea bibliotecilor din regiune nu a riată în fc
4reaga perioadă de timp a iernii, cu posibilitatea, mai mult decît pînă a- ţărani muncitori o bogată viaţă cul fost urmărită îndeajuns, dar, pînă la ră un bun
acţiuni interesante, stabilind totodată cum, să participe la nenumăratele turală. sfîrşitul anului, cînd se vor da rezul făşurare a
o serie de măsuri menite să asigure manifestări organizate cu brigăzile — Printre sarcinile imediate — ne-a tatele, activitatea cu cartea va fi in de fructific
o bună şi fructuoasă activitate cultu ştiinţifice, acestea nelipsind de la declarat tovarăşul Mitrea Aristotel - tensificată. Bibliotecile se pregătesc timpul con
rală. nici un raion. Brigăzile ştiinţifice sînt cea mai importantă o constituie ins să.şi primească cititorii în cit rrlai bune De acce;
Invăţămîntul prin cercuri va înregis prevăzute să ajungă pină în cel mai condiţiuni în timpul iernii, pregătind deosebită :
tra un mare avînt, majoritatea cămi îndepărtat cătun, şi să răspundă la truirea a peste 100 de directori de pentru copii, pentru tineri şi vîrstnici. că, de cătr
cămine culturale, îndeosebi
directori
nelor culturale de la* sate luînd de pe întrebările puse de oameni în cele noi care să înveţe să cunoască nece manifestări interesante. atractive, re sate. Cuno
' acum măsurile de deschidere a aces mai variate domenii. sităţile satelor din punct de vedere cenzii, procese literare, concursuri etc. existente p
tora. Potrivit prevederilor preliminare, * pultural, manifestările cultural-educati. Cele 90 de biblioteci comunale cu 356 tea să ajut
în întreaga regiune Suceava vor func Cum stau lucrurile în regiunea Ba ve cele mai accesibile maselor largi filiale şi 513 biblioteci săteşti, se a- lorii cămir
ţiona cercuri agrotehnice la 170 unităţi provizionează intens cu cărţi. mească pla
de sfat şi cooperatiste ca şi în 266 da de iarm
cămine culturale, întrunind laolaltă ★ abordeze, .
22.000 de cursanţi. De asemenea In atenţia directorilor de căm ine culturale In c.ele de mal sus au fost prezen turale în :
250 de cămine culturale au prevă tate două regiuni diferite cu preocu cial; a
zut cicluri de conferinţe pe teme a- pări de aceeaşi natură, în această pe At. . ul c
gricole. Astfel, alte mii de ţărani mun Manifestări cultural-artistice rioadă, în domeniul activităţii cultural, să dezvolte
citori îşi vor însuşi cele mai noi cu. educative de masă. Căminele culturale cercurile de
noştinţe în practica agricolă, vor în şi bibliotecile, activiştii culturali, entu experienţei
văţa să-şi lucreze mai bine pămîntul, în cadrul Lunii prieteniei ziaşti animatori ai vieţii culturale a funcţionat
obţinînd sporuri mari la recolte. satului se preqătesc intens, pentru ca tru 59 de (
In raioanele unde s-a extins cultiva romi no- sovietice masa larqă de ţărani muncitori să anul acesta
rea sfeclei de zahăr ca, raionul Şiret, găsească in aceste lăcaşuri de cultură la 78, în s
de pildă, la 40 de cămine culturale răspuns la problemele ce-i frămîntă, descoperă t
s-au şi creat condiţiile unei bune ac Anul acesta, „Luna prieteniei roinî- Constanţa, Ploeşti, Stalin etc. şi-au să cunoască oolitica partidului şi sta noaştem pa
tivităţi a cercurilor agricole, unde vor no-soviefice" s-a deschis în mod fes întocmit planuri de acţiune, în vede tului nostru pe plan intern şi interna nii Ploeşti"
participa peste 600 de cursanţi, ţărani tiv în ziua de 4 octombrie a.c. in rea acestei sărbătoriri în care sînt ţional, să-şi însuşească bunurile de şi oraşului
muncitori. Cursurile în aceste cercuri toate căminele culturale săteşti. cuprinse manifestări de masă intere preţ ale ştiinţei. După începuturi — pe orientare a
vor fi predate de cadre bine pregătite, La reşedinţele de regiuni şi de ra sante. sub îngrijiri
profesori şi tehnicieni fruntaşi. ioane, precum şi în oraşele nereşe- în regiunile Constanţa şi Ploeşti alocuri mai mult de natură organiza ralambie P(
Asemenea pregătiri făcute din vreme dinţe de raion, deschiderea „Lunii cenaclurile literare vor organiza seri torică - munca culturală în perioada le respectiv
asigură o bună desfăşurare a învăţă, prieteniei ro.nîno-sovietice" are lcc închinate literaturii sovietice, în regi de iarnă se anunţă în regiuni rodnică şi dale cănii
mintului, stabilirea unor planuri de intre 4—10 octombrie. unea Stalin se vor organiza con şi deosebit de instructivă. nea, multă
învăţămînt bine gîndite, cu lecţii care Intre 7—15 octombrie. în cadrul tu cursuri „Pronofilm" şi „Cine.ştie cîş- mers al pui
să vină în sprijinul direct al ţăranilor turor instituţiilor culturale de masă, tigă" etc. s. RADULESCU la noi au a
muncitori, lectori buni, bine pregătiţi. vor avea loc manifestări culturale ca : Cu acest prilej multe colective de
In raioanele Cîmpulung, Botoşani, Do- seri culturale, convorbiri, expuneri, conferenţiari şi-au propus să întoc
rohoi etc., aceşti lectori vor fi temei simpozioane, întîlniri cu cei care au mească conferinţe privind diferite as
nic instruiţi şi orientaţi. Cu cită plă vizitat U.R.S.S. etc. pecte din istoria şi viaţa poporului
cere vorbesc ţăranii muncitori din Cu- In această săptămînă o mare aten sovietic. Astfel, la Constanţa se vor
corâni, de pildă, de lecţiile ţinute la ţie se va acorda sărbătoririi aniversă redacta conferinţele: „Rezultatele ob
cercul agrotehnic de Dumitru Cristea, rii a 25 de ani de la constituirea Aso ţinute de către poporul sovietic în pri
Ce cunoştinţe noi, interesante, folosi ciaţiei „Amicii U.R.S.S." şi 15 ani de mul an al septenalului", „25 de ani
toare şi-au însuşit. Acelaşi lucru se la înfiinţarea A.R.L.U.S.-ului. de Ia înfiinţarea asociaţiei „Amicii
întimplâ şi la Răchiţi, Suceava şi al Prin expuneri şi materiale de agi U.R.S.S.", „Arta şi cultura în cei 42
tele, unde lectorii au ştiut să-i atragă taţie vizuală se vor populariza reali de ani de existenţă a statului sovie
pe oameni, folosind în afara expune zările obţinute de poporul sovietic în tic". Conferinţe asemănătoare se vor
rilor teoretice şi material intuitiv, apli. primul an al septenalului.
taţii practice etc. In perioada 18—25 octombrie, se mai ţine şi la Bacău, Ploeşti etc.
Ţăranii muncitori din Moldoviţa, vor organiza acţiuni închinate litera Casele regionale a creaţiei populare
Vama, Moldova, Suliţa, raionul Cîmpu turii şi artei sovietice, iniţiindu-se din Ploeşti, Constanţa etc. au întoc
lung, sau Capu Codrului, Humoreni, festivaluri ale cîntecului şi dansului, mit recomandări de repertoriu pentru
Stulpicani, raionul Gura Humorului, precum şi expoziţii de cărţi etc. Intre formaţiile artistice, pe tema prieteniei
vor participa şi in acest an, cu drag, 25 octombrie şi 7 noiembrie vor fi ţi romîno-sovietice, care cuprind versuri,
şi în număr mare la cercurile de cul nute conferinţe despre eroica lupta a proză, muzică şi teatru.
tură generală „Să ne cunoaştem pa P.C.U.S. şi a popoarelor sovietice Acţiunile organizate pentru aniver
tria", „Omul descoperă tainele na pentru înfăptuirea Măreţului Octom sarea Marii Revoluţii Socialiste din
turii" ş.a., îmbogăţindu-şi cunoştinţele brie. Octombrie, au menirea de a contribui
datorită grijii şi preocupării învăţăto Pentru formaţiile artistice de ama la mohilizarea maselor de oa
rilor lor. Anul acesta, bunăoară, numai tori, Casa centrală a creaţiei popu meni ai muncii de la oraşe şi sate
în raionul Cîmpulung, numărul cercu lare a tipărit şi trimis instituţiilor cul pentru îndeplinirea cu succes a sarci
rilor de cultură generală a crescut de turale piese de teatru ca : „In octom nilor trasate de partid pentru dezvol
la 22 cîte existau în trecut, la 39. Ac brie" de Ulianinschi, „înaintea zori tarea continuă a industriei şi agricul
ţiunile întreprinse pe linia învăţămîntu- lor" de Lukovschi, „Intîlnire în cîmp" turii noastre socialiste, pentru creş
lui prin cercuri in regiunea Suceava de I. Uspenschi etc. terea necontenită a nivelului de trai
sînt menite să preîntîmpine şi să evite Secţiile de învăţămînt şi cultură din material şi cultural al poporului mun
regiunile Oradea, Timişoara, Galaţi, citor.
