Page 8 - Albina_1959_10
P. 8
Brigada a 6-a de la S.M.T. „1 Mai“ Brăila, con
dusă de Stan Ion, este fruntaşă pe staţiune la ară
turile de toamnă.
N E C A Z U R I " „S a va n tu l nostru..."
W
Stihuri dedicate agronomului Picoş
ln multe podgorii,'printre care Va Virgil din comuna Pitulaţi, regiunea
lea Călugărească, Cotnari, Drăgăşant, Galaţi.
se obţin anul acesta recolte record, de
peste 10.000 kg. struguri la hectar. „Succes, măi ţică, la învăţătură I"
Aşa l-au petrecut mai ieri, copil...
...Acum, întors, cu drag şi cu căldură
Cu toţii-i spun „tovarăşul Virgil !"
Iar cind privesc pădurea de porumb NORMA: — Of, mi-a scos sufletul I In fiecare zi... rămin
Cum n-a mai fost nicicind pe-aicea rostu’ de căruţă 1
Cu boabe mari şi grele ca de plumb, (Desen de AL. CLENCIU)
Ei cu mîndrie-i spun „Savantul nostru I'
Ades, ciupind pe strune-o balalaică.
Sau seara la cămin pornit pe glume,
Bătrînii-i spun tot... „Măi Gilică taică", ÎNTRECERE $1 VOIE BUNĂ
Iar fetele de-o seamă-i spun pe nume!
Putea să fie azi în Capitală, In comuna Unţeşti din raio de la hupeeni. Nu, că asta e
.Găsise chiar un post la un birou; nul Bîrlad sînt trei sate; Ulia, bună.
Dar l-a chemat cîmpia lui natală Hupca şi Unţeşti. In fiecare se — Lasă vorba aia şi spune
Şi ritmul viu de viaţă-n satul nou. află cîte o gospodărie colectivă. mai bine, cînd ai de gînd să
Pînă aici nimic deosebit. Gos faci cinste? Am auzit că ţi-ai
PETRE POPA
podăriile au realizări însemna luat mobilă nouă, şi taci, .hoţo-.
te, colectiviştii trăiesc bine şi manule. $i discuţiile acestea
ori de cîte ori au ocazia, vor prieteneşti se încheiau nu oda
Vinurile romîneşti au obţinut nume
LA roase premii la concursurile interna besc cu mindrie de toate aces tă în faţa unei mese îmbelşuga
tea.
te, la care nu lipsea niciodată
ţionale. A fost o vreme cînd pe colec rubiniul. Cei din partea locului
tiviştii din Ulia sau pe cei din ţin mult de tot la faima lor de
In bărdace mari şi pîntecoase Hupca nu-i prea interesa ce gospodari buni şi ospitalieri.
Tulburelul (pus pe cheag de-acum) fac cei din Unţeşti şi nici pe Iată însă că acum cîţiva ani,
R Rispîndeşte-n jurul lui parfum cei din Unţeşti şi Ulia ce fac precis nu se ştie din a cui ini
De Muscat, Cotnari şi Tămîioase.
cei din Hupca. Aşa, din cînd în
ţiativă — cei din Ulia susţin
cînd, şi mai mult întîmplător, că ideea le aparţine, iar cei din
A Şi cînd guşti pricepi imediat cînd se întîlneau pe la sfat sau Hupca şi din Unţeşti spun la
Ce-ţi şopteşte-n taină, pe-ndelete: te miri pe unde. îşi mai arun rîndut lor că ei ar fi propus —
INSPECTORUL: ...— Şi cind te gîndeŞti că M Stai să-mbătrînesc puţin băiete, cau cîte o întrebare despre mer să se organizeze o întrecere so
nevasta mi-a spus să-i duc ciţiva ciorchini' de Şi o să mă vezi.- medaliat. sul lucrărilor, despre fondul de cialistă între cele trei gospodă
struguri... A bază etc. rii. De la vorbă şi pînă la fap
(Desen de NIC. NICOL.AESCU) ION RUŞ
—- Cum mă, numai 1700 kg. tă nu a fost decît un pas.
•de grîu la hectar ? — auzeai pe ln primul an au cîştigat în
cîte unul, mirîndu-se aşa, de trecerea cei din Hupca. Apoi
naiba ! De cinci zile au plecat formă, ca să arate de fapt că la Llnţeştii. Mai tîrziu a trecut în
tractoriştii fiindcă nu le-am asi ei s-a obţinut mai mult. frunte Ulienii. De fapt, în fie
o p e ra tiv / gurat condiţii de lucru. — Da’ voi cît porumb aţi care an de întrecere n-au fost
Raionul: — Cine-a intrat pe fir?
că
Am auzit
Preşedintele Tovarăşa Cro scos, fraţilor ? Slab, vere. Slab. decît cîştigători. Colectiviştii ce
lor trei gospodării deveneau de
1900. Aşa?
itoru, tehniciană. Tocmai a ve Poate nu v-ar strica să daţi j>e ffKare dată mai pricepuţi, mai
Cine nu-l cunoaşte pe tovară sufleţire cînd vine vorba de nit din... teren şi confirmă cele bogaţi.
şul Ştefan Bălan? Om descurcă unele acţiuni. Mă ştiţi doar... spuse de mine... la noi ta să mai învăţaţi cîte
ceva.
reţ nevoie mare şi mai ales am fost şi sînt pentru „operati Aici telefonul s-a închis auto — Noi să venim la voi ? Auzi Au realizat cei din Ulia 1900
„operativ". Mai sînt ei şi alţi vitate". Mai greu este însă, mat, iar tovarăşul Bălan a ră colo, vorbă. Noi să învăţăm kg. de grîu la hectar. Apoi co
preşedinţi de sfaturi populare cînd vine timpul să răspundă suflat uşurat. După el, asta în lectiviştii celorlalte două gospo
comunale oameni operativi, dar de îndeplinirea angajamentului. seamnă că ţine la comuna lui. dării au şi mers la faţa locului
să vadă cum au procedat. Pen
ca el. mai va I „Gata, tovarăşi, Atunci îşi pune în aplicare cea „Dacă nu eram eu, rămînea co tru nici unul din ei nu era un
se face, — răspunde el cu în- laltă calitate de „descurcăreţ". muna codaşă la însămînţări ? mante
Şi nu se poate să nu iasă trea Rămîncu. Aşa că...“ n secret cum stau ceilalţi cu lu
crul şi cu realizările. Din zece
ba bine... pe hirtie. Tocmai de Aşa că, e limpede pentru ori In comuna Pueşti, raio în zece zile cei trei preşedinţi
asta. puţini sînt cei care nu-l cine cam care sînt „calităţile"
DREPT cunosc pe tovarăşul Bălan Şte tovarăşului Bălan. Cu sistemul nul Bîrlad, recoltarea po at gospodăriilor colective. Cer-
nat Vasile. Puflea Gheorghe şi
fan, preşedintele sfatului popu ăsta de a „menţine" comuna rumbului este întîrziată Mereuţă Constantin se intîl-
LA ŢINTA lar al comunei Perieni. raionul fruntaşă în campania de toam nesc, discută, împărtăşindu-şi
Birlad. nă, precis că însămînţarea griu bucuros unu! altuia din expe
Toate „calităţile" pomenite lui se va termina... la primăva rienţa acumulată. Ajunşi acasă
mai sus au ieşit la iveală, mai ră. Sau poate că tovarăşul Bă
Scurt interviu ales acum cîteva zile cînd to lan a observat o schimbare in preşedinţii sînt imediat supuşi
luet pe una din tarlalele co varăşul Bălan a fost chemat la rotaţia anotimpurilor. La el la întrebări.
lectiviştilor din comuna Costache telefon de sfatul popular raio poate că după toamnă vine — Cum stau cu însitozatul
Negri, regiunea Galaţi : nal. Şi pentru că a avut o con vară. iar după iarnă vine toam Ulienii ? Dar Hupcenii ?
— Cum te chemă surioară ? vorbire interesantă, care va ră- nă. Mai ştii ? In acest caz, cu — Au arat mai mult ca noi
— Mi se spune răsărită : zi mîne în istoria comunei, merită siguranţă că griul va fi semă cei din Unţeşti ? Cum, ne-au în
de vară pînâ-n seară tot de soa- s-o relatăm aici : nat... la sfîntu-aşteaptă 1 Nu trecut şi la recoltatul porum
re-ndrăgostitd. Cînd eram mai Raionul: — Alo!.,. Perieni? ştim însă de ce sfatul popular bului ?
tinerică, nu-mi era de nimeni Tovarăşul preşedinte ? la spune, raional şi în deosebi tovarăşul Această întrecere a căpătat
frică. frate, cum mai staţi cu însămîn- lacobovici Petru, care răspunde de multă vreme un interes larg
— Dar acuma ce-ai păţit ? ţările ? de această comună, nu ia mă de tot în cele trei sate. Lasă-i
— Nu vezi ? Am imbătrînit 1 Preşedintele: — Cu ce?... Cu suri pentru ca situaţia campa pe bărbaţi că se tot înţeapă cu
— Şi de ce eşti supărată ? însămînţărîie ? Aaaa, bine!... niei agricole să devină într-a- glume, cînd se întîlnesc, dar să
— Că nu sînt în seamă luată. N-aţi văzut operativa ? devăr... operativă, iar tovarăşul le vezi pe femei.
Uite pălăria mea : o podoabâ-n Raionul ; — Situaţia operativă Bălan mai puţin.. „descurcă — Imbătrlnesc şi-mi pare '— Ce zici, soro, de ăia din
am văzut-o eu, dar nu se văd reţ". rău !!... Hupca ? Săracii! Au rămas
de loc realizări pe teren. Sînteţi MARIA BOGDAN (Desen de NIC. NICOLAESCU) coada
în urmă rău de to t!
Preşedintele: — Cum se poate? — Da dragă. Aşa e. Da* ce
(şi, nedumerit, către tovarăşa spui, că era cît p-aci să rămî-
Croitoru, tehniciană agronom a Pe ziua de 1 octombrie a.c., situaţia însămînţă- neţi voi ultimii ? Uite. cu toate
comunei) : — Cine te-a pus, to rilor pe raionul Brăila se prezenta astfel : comuna că v-am întrecut, parcă ne pare
varăşă Croitoru să dai o ase Tudor Vladimirciscu, prima pe listă şi..- Cotul rău — tare rău li părea — că
menea situaţie ? Lung, ultima. v-am lăsat în urmă. Să fi fost
Tov. Croitoru: — Păi... asta e toţi colea, în faţă, lîngă noi. Ai.
situaţia... ştiţi doar că nu s-au C O fn e-x. <X- C-o m u*vo> ce zici ?
însămînţat nici un sfert din cele Tudor WadimirtiCjUi. — Mmmda — venea răspun
787 de hectare planificate! sul spus cu jumătate de gură şi
Raionul: — Dar recoltările ? însoţit de o întrebare oarecare,
Preşedintele : — Cu recoltări ca să schimbe discuţia. Şi ce
le ? Aici stăm şi mai bine. Gru »ici că vrei să cumperi de la
purile sînt p'.ine de oameni care... cooperativă ?
Tov. Croitoru : (încet, la u- In toamna aceasta colectiviş
reehea preşedintelui) — Dac-or tii celor trei gospodării îi dau
fi cile doi-trei pe ici, pe colo... bătaie să termine cu însăinin-
Aici. tovarăşul Bălan aruncă ţatul. Cei din Ulia aveau la un
tinereţe, a ajuns ca vai de ea, moment dat însămînţat 50 la
o privire tehnicienei în care par
înnegrită de tristeţe. că a> vrea să spună : „Ce te-a- sută din plan. G ata! Credeau
— Dar stâpînii tăi ce zic ? mesteci dumneata ? I .''’ că mă de-acum că sînt primii. Femeile
— Ce să zică ? Tac chitic. De descurc eu !“. (Nu v-am spus şi începuseră să-şi dea aere prin
m-or mai lăsa aşa, nu ştiu ce-or eu ? Om descurcăreţ, ce mai !...) tîrg Cînd au aflat însă că Hup
mai aduna, fiindcă simt că nu La telefon vocea insistă cu în cenii au 60 la sută şi Unteştii
mai pot Şt... am să ştirbesc de trebările : 65 la sută însămînţat, au tăcut
tot. — Dar tractoarele de Ia chitic. Şi să te ţii zor. Seara, o
Scurtul nostru interviu vrea S.M.T., mai sînt acolo sau nu ? singură întrebare îi frămîntă pe
şl un răspuns degrabă. Insă un Preşedintele: (repede) — Doi
răspuns „pe viu“ : cei vizaţi Adică... să vedeţi... Ştiţi ? fac toţi: cum stau ceilalţi ? Oare
pornind la treabă I ... ogoare de toamnă... — Ce te umfli aşa ? Doar o virgulă este toată deosebirea în ne-or fi întrecut ?
Tov. Croitoru : (de data asta tre noi şi voi.
P. VADU ceva mai tărişor) — Fac pe (Desen de LERU) N CREANGA
REDACŢIA; Bucureşti Piaţa ..Scînteii" Tel 17 60 10 17.60 20 17 60 40 ABONAMENTE- 7.60 Iei anual Taxa poştală plătită în numerar conf aprobării Dir Generam
P.TT.R. Nr. 17.933/942. Abonamentele se lac la oficiile poştale, prin factorii poştali şl difuzorii voluntari. TILARUL: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalm
