Page 10 - Albina_1959_11

A 42-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie

Mitingul

s o l e m n
di ii Capitală
y g r « r : r - » i
(Urmare din pag- l-a )
- apărarea păcii, ministrul Afacerilor In­
terne al R. P. Romîne a arătat că prin
politica lor iubitoare de pace, care ex­
primă năzuinţele şi interesele maselor
largi populare, Uniunea Sovietică şi
celelalte ţări socialiste au deschis în
faţa omenirii calea dezvoltării fără
războaie, a societăţii.
Propunerile Uniunii Sovietice şi ale
celorlalte ţări socialiste în vederea
consolidării păcii reprezintă o bază
concretă, realistă, pentru rezolvarea
problemelor litigioase, acumulate în
anii „războiului rece", pentru consoli­
darea şi dezvoltarea destinderii mani­
festate în ultimul timp în relaţiile in­
ternaţionale.
Cuvîntarea rostită de tovarăşul Ale­
xandru Drăghici, membru al Biroului
Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Afa­
cerilor Interne, a fost subliniată în re­
petate rînduri de puternice aplauze.
A vorbit apoi ambasadorul extraordi­
nar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovie­
tice la Bucureşti, A. A. Epişev, care a
rostit ultima parte a cuvîntării sale în în şiruri nesfirşiie, reprezentanţii oamenilor muncii din Moscova, trec prin Piaţa Roşie.
limba romînă.
(Telelolo: AGERPRLS)
Victoria Marii Revoluţii Socialiste din
Octombrie - a spus A. A. Epişev — este
considerată pe bună dreptate drept
cel mai importont şi cel mai de sea­ Marea demonstraţie
mă eveniment în viaţa întregii omeniri,
in mişcarea comunistă mondială şi în
mişcarea de eliberare naţională.
răşul N. S. Hruşciov, nu există aseme­ a oamenilor muncii din Moscova
„In istoria mondială, spunea tova­
nea evenimente care să fi exercitat o
influenţă atît de puternică asupra des­
Moscova, 7 Noiembrie. Sub imen­
tinelor popoarelor ca Revoluţia din sul tablou el lui Vlatlimir Ilici Le- vîntare în care a exprimat voinţa oa­ lui, în întreprinderile Moscovei s-au
Octombrie. Ea a însemnat trecerea de nin, care domină Piaţa Roşie, erau în­ menilor sovietici de a apăra pacea, instalat 100 de linii automate şi semi­
de a căuta noi căi de destindere şi
la regimul capitalist de exploatare la automate, că a fost asimilată produc­
o orînduire nouă, socialistă". Revolu­ scrise cuvintele : ..înainte, spre victo­ de colaborare internaţională. ţia a 380 de noi tipuri de maşini şi
ria comunismului". Trei panouri de
ţia din Octombrie a însemnat începu­ După acordurile solemne ale im­ aparate.
tul unei noi ere în istoria omenirii, era mari dimensiuni înfăţişează trei din nului de stat al Uniunii Sovietice a In centrul coloanei de steaguri se
triumfului socialismului şi comunismu­ cele mai mari succese ale ştiinţei şi început parada militară- înalţă o uriaşă machetă a Lunei ale
lui. tehnicii sovietice : spărgătorul de Zgomotul motoarelor a umplut pia­ cărei taine sînt descifrate de oamenii
gheaţă atomic „Lenin“ , furnalul cel ţa. Prin faţa tribunelor trec ostaşii
Subliniind marele prestigiu interna­ nou de la Nijni-Teghil şi, între ele, diviziei Taman, purtaţi de transpor­ de ştiinţă sovietici. In jurul Lunei sînt
ţional de care se bucură Uniunea So­ imaginea rachetei cu secera şi cioca­ toare blindate. Ostaşii acestei divi­ reproduse cele trei rachete cosmice
vietică, A. A. Epişev a arătat! că Marea nul îndreptată spre Lună. zii s-au distins în bătăliile Marelui sovietice.
Revoluţie Socialistă din Octombrie a ...La orele zece fără două minute, Război pentru Apărarea Patriei. Asistenţa întîmpină cu ovaţii o ma­
ridicat sus nobilul steag al luptei pen­ în tribună îşi fac apariţia conducătorii Parada militară a fost încheiată de chetă în funcţiune: lansarea rachetei
tru pace şi securitate internaţională. partidului şi guvernului care sînt sa­ artilerie. Prin faţa tribunelor frec în Lună. O mică rachetă se înalţă cu
Din primele zile ale puterii sovietice lutaţi cu aplauze furtunoase. Orologiul piese de artilerie de diferite calibre, un şuierat.
lupta pentru pace constituie conţinutul Kremlinului bate ora zece. Două ma­ inclusiv adevărate „combine" de ar­ La un moment dat, din ea se degajă
principal al politicii externe a statului şini în care se aflau mareşalul Ma­ tilerie, instalaţii antiaeriene jumelate norul de natriu. Racheta aselenlzează
sovietic.
linovski, ministrul Apărării şi mare­ şi sînt prezentate cîteva tipuri de pe „Lună" — un balon înălţat la 100
O nouă şi strălucită dovadă a dra­ şalul Moskalenko, comandantul garni­ tehnică reactivă. de metri
gostei sincere de pace a Uniunii So­ zoanei din Moscova şi comandant al începe apoi, măreaţa demonstraţie Urmează o coloană de motociclişti
vietice a constituit-o vizita istorică a parăzii, se întîlnesc în mijlocul pie- a oamenilor muncii din Moscova. cu drapelele ţărilor socialiste frăţeşti,
tovarăşului N. S. Hruşciov in Statele ţii pentru prezentarea raportului. Fes­ Trece un grup de care alegorice. De­ evocînd simbolic unitatea şi coeziu­
Unite ale Americii. tivitatea a început. monstranţii poartă portretele conducă­ nea de nezdruncinat a lagărului so­
Convorbirile tovarăşului N. S. Hruş­ ...Mareşalul Malinovski şi mareşa­ torilor Statului Sovietic. Mii şi mii de cialist. La apariţia acestei coloane au
ciov cu preşedintele S.U.A., Eisenho- lul Moskalenko trec în revistă tru­ oameni ai muncii din Moscova rapor­ izbucnit aplauze furtunoase, mărturie
wer, întîlnirile sale cu reprezentanţii pele. fel:citîndu-le cu prilejul marii tează poporului despre succesele ob­ vie a dragostei şi prieteniei de ne­
opiniei publice şi ai cercurilor de afa­ sărbători. Din piepturile miilor de ţinute în îndeplinirea planurilor pri­ clintit ce leagă popoarele sovietice
ceri, propunerea pe care a făcut-o la ostaşi sovietici au răsunat puternice mului an al septenalului. Cifra „7“ şi popoarele celorlalte ţări socialiste.
Organizaţia Naţiunilor Unite cu pri­ urale. reapare de nenumărate ori printre su­ Pancartele demonstranţilor exprimă
vire la dezarmarea generală şi totală Apoi, de Ia tribuna mausoleului, tele de steaguri purpurii. Panouri su­ dorinţa fierbinte a oamenilor sovietici
sînt, pe bună dreptate, apreciate de mareşalul Malinovski rosteşte o cu­ gestive arată că de la începutul anu- de a trăi în prietenie şi colaborare cu
popoarele din întreaga lume ca un pas popoarele S.U.A.. Angliei. Franţei şi
de cea mai mare importanţă pentru celorlalte ţări. Demonstranţii salută
destinderea incordârii internaţionale şi călduros popoarele oare s-au eliberat
pentru lichidarea „războiului rece". Aniversarea în alte ţări de sub dependenta colonială
Pe zi ce trece - a declarat A. A. Fluviul omenesc purta cu sine ma­
Epişev — se întăreşte forţa economică carale ajurate şi ştiuleţi de porumb
a lagărului socialist. împreună cu Uni­ a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie aurii, imagini de hidrocentrale şi
unea Sovietică au obţinut succese re­ fructe, un TU-114 cu eticele în miş­
marcabile în dezvoltarea economiei lor celei de-a 42-a aniversări a Marii Re­ care şi un sac în jurul căruia se rotea
naţionale şi ţările de democraţie popu­ R. D. G ER M A N A o coroană de spice.
lară. voluţii Socialiste din Octombrie. Ja-
La 7 Noiembrie ambasada U.RSS. cques Duclos, secretar al C.C. al P.C. Anul acesta au defilat pentru prima
Ambasadorul U.R.S.S. a arătat că la Berlin a fost vizitată de W. Ul-
oamenii sovietici nutresc un sentiment bricht, priim-secretar al C.C. al Francez, a rostit o scurtă cuvîntare oară membrii brigăzilor de muncă co­
de salut în care a exprimat mulţu­
munistă, oamenii
cei mai înaintaţi,
de dragoste şi sînt mîndri de realiză­
P.S.U.G., O. Grotewohl, preşedintele miri Uniunii Sovietice pentru tot ce care nu numai în muncă, dar şi în
rile poporului romîn frate, care, sub Consiliului de Miniştri al R. D. Ger­ a făcut ea pentru cauza socialismului viaţa lor personală dovedesc că şi-au
conducerea Partidului Muncitoresc Ro­ mane, J. Dieckmann, preşedintele Ca­ şi eliberarea omenirii.
mîn, păşind pe calea deschisă de Ma­ merei Populare etc. Apoi a rostit o cuvîntare Maurice însuşit stilul comunist. In aceste bri­
găzi apar şi se întăresc contururile
rele Octombrie, construiesc cu succes Oaspeţii au fost primiţi de M. G. Thorez, secretar general al C.C. al vizibile ale viitorului pe care îl con­
noua societate socialistă in ţara sa.
Pervuhin, ambasadorul U.R.S.S. In P. C. Francez. struiesc oamenii sovietici. Numărul a-
Cuvîntarea ambasadorului sovietic a R. D. Germană, mareşalul Uniunii Maurice Thorez a vorbit pe larg cestor brigăzi creşte mereu. Numai la
fost primită cu aplauze puternice. Sovietice, M- V. Zaharov, comandan. despre politica externă de pace a Moscova sînt mii de astfel de brigăzi.
Au mai luat cuvîntul tovarăşii Anton tul şef al grupului de trupe sovietice Uniunii Sovietice, arătînd că ideea
Constantin, muncitor fruntaş la Uzinele în Germania, şi de funcţionari supe­ păcii este inseparabilă de socialism. Cu căldură sînt salutaţi oamenii
„23 August", şi prof. univ. C. Dineu- riori ai ambasadei sovietice. „De 42 de and, a spus el, Uniunea de ştiinţă sovietici — proiectanţii şi
lescu, rectorul Institutului Politehnic din In numele Comitetului Central al Sovietică rămîne credincioasă politi­ muncitorii care au creat spărgătorul
Bucureşti. Partidului Socialist Unit din Germa­ cii sale de pace". de gheaţă atomic „Lenin" şi staţia
cosmică interplanetară care a foto­
Mitingul solemn din sala Floreasca nia. al guvernului, Frontului Naţional grafiat faţa Lunei invizibilă de pe Pă-
a luat sfîrşit într-o atmosferă de pu­ al Germaniei Democrate şi în numele GRECIA mînt. creatorii avionului „TU-114" şi
ternic entuziasm. Participanţii la miting întregii populaţii din R. D. Germană, ai maşinilor electronice de calculat,
au ovaţionat îndelung pentru marea W. Ulbricht a transmis Partidului Co­ La Teatrul „Kendrikon" din Ate­ ai reactorilor atom!ci şi ai celor mai
Uniune Sovietică şi gloriosul său Par­ munist al Uniunii Sovietice, guvernu­ na a avut loc în ziua de 8 noiembrie moderne maşini unelte.
tid Comunist, pentru Partidul Munci­ lui U.R.S.S. şi poporului sovietic fe­ o adunare a reprezentanţilor vieţii
toresc Romin în frunte cu Comitetul său licitări cordiale şi frăţeşti cu prilejul publice din Atena şi Pireu. Prof. K. Prin Piaţa Roşie au trecut sub înalta
Central, pentru prietenia de nezdrun­ celei de-a 42-a aniversări a Marii Dionis, preşedintele Asociaţiei pen­ aureolă a victoriilor lor de ieri, de
cinat romino-sovieticâ, pentru pace în­ Revoluţii Socialiste din Octombrie. tru prietenia greco-sovietică, şi- M. azi şi ale unui mîine de imediată ac­
tre popoare. Kirkos, deputat, au vorbit despre tualitate, luminaţi de bucuria începu­
A urmat un bogat program artistic FRANJA importanţa Marii Revoluţii Socialis­ tului de destindere internaţională, oa­
prezentat de Ansamblul de cintece şi te din Octombrie. Au luat de ase­ menii pe care primul ministru al Uni­
dansuri ol Consiliului Central al Sin­ La iniţiativa Partidului Comunist menea cuvîntul M. G. Sergheev, am­ unii Sovietice i-a numit majestatea sa
dicatelor. Francez, în seara zilei de 6 noiembrie basadorul U.R.S.S. şi acad. B. A. Rî- clesa muncitoare, poporul muncitor.
a avut loc la Paris în sala „Mutuali- bakov, preşedintele Consiliului Aso­
tă" un mare miting festiv, consacrat ciaţiei „U.R.S.S.-Grecia".