Page 11 - Albina_1959_11

tatea de a realiza economii. A s
TOAMNĂ DE AUR instalat în cîmp cuptoare de ara
părămizi şi au fabricat singuri
cărămizile necesare, atît pentru
( €ac 3 construcţiile gospodăreşti, cît şi
pentru casele noi ale colectiviş­
tilor.
Dăbuleni nu este singura co­
In aceste zile este greu să sionat apicultor, şi a Teuşit ca mună în care s-au folosit resur­
siaj cu ‘cineva de vorbă la gos- fără să se mai cumpere nicio sele locale pentru construcţii.
ixxiăria colectivă din Cobadin. albină, numărul stupilor să a. Acelaşi lucru se poate spune şi
Sint zile de muncă încordată, jungă azi la 110. Contractîn- despre Gălăraşi, Becliet, Gighera
cind fiece minut e preţios- Şir du-6e'I500 kg. miere s-au luat şi altele. Colectiviştii din Calaraşi
de căruţe poartă porumbul de 22 metri cubi de material lem­ de pildă, care nu aveau posibili­
la cîmp spre batoze, mus­ nos pentru atelierul de tîroplă- tatea să fabrice cărămizi, au
tul fermentează în budnne- rie şi în plus 21.000 lei. Iată ridicat construcţii cu pereţii din
le din crama recent con­ deci un nou izvor de venituri. paianţă, care sînt foarte econo­
struită, la atelierele colectivei Toate acestea au făcut ca fon­ mice, trainice şi călduroase. In
se lucrează de zor, inginerul dul de bază să crească an de alte comune s-a folosit pentru
Marinescu pregăteşte deschide­ an. Toamna aceasta el va de. acoperişuri stuful. Peste tot însă
rea cursurilor agrotehnice, iar păşi 5 milioane. Colectiviştii din se vede aceeaşi preocupare de
contabilul nu mai -pridideşte cu Cobadin ştiu să sporească avej a construi mult, bine şi mai ales
socotelile. Toamna de aur îşi rea, dar mai ştiu să o păzească cît mai ieftin.
arată roadele, care vor veni să ca ochii din cap.
împlinească Era în vara anului trecut. Pe Un nutreţ valoros —
înserat, trăznetul a aprins o
Bogăţia şira de paie. Brigadierul Abibu- In lunile de toamnă şi iarnă, cînd in cîmp lucrările agricole s-au silozul
la a văzut primul flacăra. A sfirşit, colectivişlii din O topeai îşi încep activitatea la atelierele
colectiviştilor pornit în goana calului spre anexe ale gospodăriei. Intre acestea fabricarea măturilor s-a do­ Gospodăria colectivă din Be-
sediu şi a inceput să bată toa­ vedit deosebit de rentabilă. chet a obţinut anul trecut produc­
Sabri Emurla. preşedinte încă ca. Intre timp a trimis pe cine­ ţii mari de la a;
de la înfiinţarea gospodăriei, va la staţia de radioficare RESURSELE LOCALE- nimale: 1800 litri
este un om tînăr, vînjos, cu o pentru ca oamenii să fie anun­ lapte în medie
privire deschisă, prietenească, ţaţi şi prin difuzoare. Vestea de la o vacă, 41
Sabri e cumpănit la vorbă. Ii s-a răspîndit în oîteva minute. | i/^-Ooa/ve de ve/tituAi
place să gîndească de două ori Colectiviştii au dat fuga pe litri lapte şi 2,5
inainte de a-şi spune părerea. cîmp. Smulgeau cu mîna paiele kg. lînă de la
Dar atunci cînd o rosteşte, oa. din şiră pentru a izola focul, De la vărsarea Jiului în Du­ între ele şi ti^zate, iar la fund fiecare oaie (rasa ţurcană). 0a-
menii pun bază pe ea. Sub con­ aduceau găleţi cu apă pentru a-J năre, pînă la o depărtare de 30- iau lăţimea de un metru. In aceste uza? O furajare corespunzătoare
ducerea comunistului Sabri, gosJ stinge. Şi au reuşit în scurtă 40 km. către Craiova, se întinde şanţuri, plantează viţa de vie. a animalelor. Intre altele, colec­
podăria colectivă s-a dezvoltat vreme. Oamenii erau uzi, în­ un ţinut cunoscut în trecut sub Treptat, pe măsură ce şanţul se tiviştii au folosit foarte mult în
văzînd cu ochii negriţi de fum, dar fericiţi că numele de „Sahara Olteniei", umple, de la butucul de bază se hrana animalelor, şi mai alesa
Aici. pe aceste meleaguri unde reuşiseră să biruie focul. numele — exagerat bineînţeles trag marcote de-o parte şi de vacilor de lapte, nutreţul siloz.
se recoltau odinioară abia — defineşte însă caracteristicile alta. Acestea formează noi butuci Ei au însilozat anul trecut pesta
7 — 800 kg. de porumb de pe un Se schimbă oamenii locurilor pe oare este aşezat ra­ de vie. După .5-6 ani via ajunge 700 tone de furaje, ceea ce în­
hectar, iar griul aproape că nici ionul Gura Jiului: nisipuri în­ la suprafaţă şi acoperă întreg te­ semna aproximativ 6 tone siloz
nu se cultiva, a ci se obţin as­ Spuneam mai înainte că din tinse — formînd adevărate dune, renul. Pentru plantare se folosesc de fiecare animal mare. Pentru
tăzi recolte cu mult mai mari. avutul gospodăriei la înfiinţare, a căror adîncime trece uneori de soiuri locale de viţă de vie, care însilozare au folosit pe lîngă po«
I.a porumb media la hectar este făcea parte şi un asin. Este de 10-15 m. — vînturi puternice şi cresc pe rădăcini proprii. Intre
de 4.000 kg., iar Ia grîu, în po- ajuns acest fapt pentru a-ţi da soare arzător. Numai cît ţine Du­ aceste soiuri este foarte cunos­
rida faptului că multe hectare seama de sărăcia celui care l-a nărea, pe malurile ei, se întinde cută roşioara, care da producţii
au fost bătute de grindină, s-a adus. In 1951, bătrîmil Daud un păinînt neasemuit de roditor, deosebit de mari. Viile plantate
obţinut în medie 1.320 kg. Abibula, intrînd în colectivă a pe care locuitorii I-au transfor­ după acest sistem asigura stabi­
Cum au reuşit oamenii ca din adus acest asin. Acum, moş mat în grădini de legume şi lizarea nisipurilor şi deci împie­
acelaşi pămînt, puţin darnic pe Daud duce o altă viaţă. Şi-a ogoare mănoase. Uniţi în gospo­ dica eroziunea, iar pe de altă
vremuri, să recolteze asemenea construit casă nol|ă, Şi el şi fe­ dării colective şi întovărăşiri a- parte sint mult mai productive.
bogăţii ? ciorul său. De altfel în Cobadin gricole ei duc lupta pentru ■ su­ In ultimii ani experienţa viti­
In această privinţă şi-a spus s-au construit în anii gospodă­ punerea naturii. Proverbul din cultorilor din Dăbitleni s-a ex­
cuvîntul ştiinţa. In primul an riei colective peste 400 de case. bătrîni care glăsuieşte că „omul tins în tot raionul. In afară de
al gospodăriei, cînd a fost la cartiere întregi au apărut pe sfinţeşte locul" îşi găseşte aici Dabuleni, care are o suprafaţă
însămîntatul porumbului, s-a is­ harta comunei. Este şi acesta un din plin afirmarea. Treptat, în­ de 1.550 1 ia. vii, există suprafeţe
cat o mare dispută. Unii ţineau aspect al creşterii nivelului de tinsele dune de nisipuri se tran­ întinse plantate cu- vii şi în alte
morţiş că porumbul trebuie în­ trai. Munca primeşte bună răs­ sformă în grădini şi podgorii, comune. De pilda, gospodăria co­
sămânţat la suprafaţă, alţii plată. Lunar se dă un avans de iau fiinţă ferme de animale de lectivă din Călăraşi posedă 982
(aceştia ţineau seama de reco­ 10 Iei la zi-muncă, iar anul rasă, grădini de zarzavaturi care ha. de vie, cea din Sărata 398,
mandările ştiinţei) erau pentru acesta valoarea zilei-muncă se aduc venituri din ce în ce mai cea din Ostroveni 265. Gos­
însămînţarca în adîncime. Pînă va ridica la aproximativ 40 de mari gospodăriilor colective. podăriile colective din ra­
la urmă au hotărît să facă lo­ lei. Experienţa ion au în total peste 4.500
turi comparative. Astfel, colecti­ Colectiviştii nu mai au grija ha. de vii, din care mare
viştii au văzut cu ochii lor. că mîine nu vor avea ce mîn- viticultorilor parte sint plantate în acest sis­
ca. preocupările lor sint de tu tem. Planurile de viitor prevăd
De atunci s.a încetăţenit obi­ din Dăbuleni
ceiul ca an de an, fiecare bri­ totul alt domeniu. Ce cărţi au ca suprafaţa ocupată de vii să
gadă să-şi aibă propriul lot venit la bibliotecă ? Ce film ru­ Se povesteşte că în Dăbuleni ajungă la 2.000 hâ., ceea ce re­
demonstrativ, pe care să se ex­ lează diseară la cinematograful a trăit acum vreo sută de ani un prezintă 40 la sută din suprafaţa
perimenteze cele mai noi me­ sătesc ? bătrîn, în ograda căruia era o agricolă a raionului. In prezent
tode agrotehnice. De pe un ase­ Intr-una din serile trecute, în fîntînă părăsită. O dată uitîndu- se fac experienţe de plantare a
menea Iot s-au scos anui acesta timp ce preşedintele Sabri E- se întîmplător în această fîntînă, pomilor în acest sistem.
3.500 kg. de porumb la hectar. murla stătea în biroul său, ci­ bătrîmil a zărit acolo o coardă 100.000 kg. carne de poro,
tind liniştit, a intrat utemistul Construcţii ieftine
Astăzi, colectiviştii aplică me. Idriş Suliman. de viţă de vie care răsărise prin (1.000 de porci la îngrăşat), atît
todele ştiinţifice nu ,,după ure­ — Tovarăşe preşedinte, daţi- cine ştie ce întîtnplare. Mirat că din materiale locale s-au angajat să contracteze cu
che", ci după o temeinică în­ ne două autocamioane. Sîntem la această adincime şi mai ales In ultima vreme creşterea statul in 1960 colectiviştii din
văţătură. La cercurile agrozoo­ mai mulţi care vrem să mergem în lipsa htminei şi soarelui a animalelor a luat o mare dezvol­ Cătineşti, raionul Drăgăncşti-
tehnice. au dobîndit pînă .acum la Constanţa, prins viaţă o plantă atît de sensi­ tare în gospodăriile colective Olt. Iată in fotografie, in timpul
preţioase cunoştinţe peste 200 — Uită-te la ţine, că eşti bilă, bătrîmil a urmărit creşterea din raionul Gura Jiului. Acest lucrului pe una din îngrijitoa*
de colectivişti. Nu există briga­ frînt de oboseală — îi spuse ei. Au trecut astfel cîţiva ani. în lucru este firesc ţinînd seama de rele fruntaşe din acest sector, pe
dier la Cobadin care să nu fi Sabri mirat. acest timp fîntînă s-a închis trep­ faptul că pămînturiIe acestor gos­ nume Elena Vezeanu.
urmat o şcoală specială de şase Idriş zîrnbi : tat, iar vita de vie a crescut şi podării nu sînt favorabile cul­
luni. Aşa se explică recoltele — Oboseala trece, dar nu pu­ ajungînd la suprafaţă a dat rod. turii cerealelor şi deci este nece­ rumb tot felul de plante de la
bogate, aşa se explică orizon­ tem lipsi de la premieră. Aceasta-i doar legenda care a sară orientarea spre alte ramuri ierburi şi pînă la plantele de
tul larg al oamenilor care caută Hotărîtor argument. Jn seara întemeiat mult timp tradiţia vi­ aducătoare de venituri. Dezvolta­ baltă-
şi găsesc aceea, ca în multe alte seri, ticultorilor de aici de a planta rea creşterii animalelor cere însă In acest an efectivele de ani­
autocamioanele gospodăriei în­ vii în şanţuri adinei. Explicaţia asigurarea construcţiilor cores­ male au fost mărite. Gospodăria
Noi izvoare cărcate cu colectivişti, îmbră­ ştinţifică i-a luat alstăzi locul şi punzătoare. Ritmul rapid în care va avea la sfîrşitul anului 120
de venituri caţi ca de sărbătoare, sc îndrep­ oamenii se călăuzesc după ea. se construieşte azi în toate gos­ vaci cu lapte, 400 porci din care
Iată cum procedează :
tau spre Teatrul de stat din Sapă şanţuri la adâncimea podăriile colective n-ar fi putut 70 de scroafe. De asemenea, va
Constnnbn. fi realizat dacă n-ar fi existat creşte numărul oilor. Pentru a
49 de cai, 9 boi, 2 vaci şi... rocei mume (adică pînă dincolo
un asin — aceasta era în 1951 C. ANDREI de stratul de nisip). Uneori adin- preocuparea de a se ridica con­ asigura hrana necesară acestor
strucţii ieftine din resurse loca­
averea gospodăriei colective din cimea acestor şanţuri trece de le. Iu comunele Dăbuleni. Gi- efective sporite, colectiviştii au
Cobadin. Să vizităm acum graj­ 10 iu. Şanţurile sînt distanţate gltera. Călăraşi, Nedeia, Piscul mărit cantităţile de furaje însi-
durile, saivanele, maternităţile Sadovei şi altele, s-au ridicat lozate. Planul pe acest an, care
de scroafe, îngrăşătoriile de numeroase astfel de construcţii, prevede cel puţin 2.000 tone nu­
porci. Ele se întind pe o supra- realizate Ia un preţ de cost
faţă de... dar este inutil să dăm foarte scăzut. treţuri însilozate, este pe cate de
o cifră, pentru că noi construc­ In comuna Dăbuleni, de pildă, a fi realizat. Vor fi asigurate
ţii sint în lucru, iar altele îşi s-au construit numai în acest an astfel 6 tone nutreţuri pentru
vor aşeza în curînd temelia. 7 grajduri pentru animale. Aceste fiecare vită mare. 0,5 tone pen­
Sectorul zootehnic va aduce a- grajduri ar fi costat cel puţin
nul acesta un venit de peste 1 500.000 lei în condiţii obişnuite. tru oi şi 4 tone pentru tineret.
milion lei. Dar oamenii au în­ Folosindu-se însă resursele lo­ Colectiviştii au însilozat lucerna
văţat să nu se mulţumească nu­ cale, s-au realizat economii de în amestec cu ovăz, secară şi
mai cu ce au, ci să-şi dorească peste 60 la sută. De pildă, un plante de baltă, porumb în a-
mereu mai mult. Angajamentul grajd care ar fi costat 80.000 Iei, mestec cu plante de baltă, iar în
gospodăriei este de a crea o a fost realizat numai cu 10.000 lei,
terma cu 2.000 de porci, ţii o maternitate de scroafe care ar momentul de faţă însilozează
fără îndoială că în curînd an­ fi costat 120.000 lei, a fost rea­ colete de steclă şi pălării de
gajamentul va deveni faptă. lizată cu 30.000 tei. floarea soaţelor
Trebuie să vizitezi Cobadinul Iată cum au procedat colecti­ Astfel, pe lingă faptul că se
ca să.ţi dai seama de spiritul
viştii din Dăbuleni: de pe cele asigură o bază furajeră cores­
gospodăresc al colectiviştilor. cîteva hectare de pădure proprie
La tot pasul întîlneşti ateliere colectiviştii au luat lemnul nece­ punzătoare unor producţii mari,
de fierărie, tîmplărie, vulcani­ sar construcţiilor. Ei l-au pre­ se. folosesc în hrana animalelor
zare. curelărie, dogărie, cojocă- lucrat cu mijloace locale în bîrne, şi plantele care în mod obişnuit
rie. care au la intrare 6 firmă ce seînduri pentru pardoseli, şiţă nu sînt consumate de animale.
erată că ele aparţin gospodăriei pentru acoperiş etc. Pentru pereţi
colective. Ramurile anexe aduc Nu numai animalele mari dar şi păsările pot aduce însemnate erau necesare cîteva sute de mii Concentratele care sînt înlocuite
un venit de peste 300.000 lei. venituri. La gospodăria colectivă ,,Partizanii păcii" din .comuna de cărămizi, care socotite: la 20 prin plantele însilozate, priinese
La început, gospodăria avea Stiubei, raionul Rimnicu Sărat, de acest sector se îngrijeşte cu bani bucata, ar fi ridicat foarte în felul acesta alte întrebuinţări.
trei stupi. S-a ocupat de ei co­ deosebită dragoste şi pricepere, colectivista Mariţa Scuturici, de* mult costul construcţii lor. Colec­
lectivistul Marin Bulamaci, pa-f corală cu Ordinul Muncii, al. iii. tiviştii au găsit şi aici posibilii Ing. MARIA BOGDAN