Page 12 - Albina_1959_11
P. 12
gricole socialiste exist'
piese noi, apărute an
\. CROITORII inspirate din viaţa ţl
muncitoare tratează ,
ale modului cum se <
cialismul la ţară. Est
ceste piese să fie pu
căminele şi la casele i
H^BETTE tură, ştiind că şi aci
fac turnee prin sate,
buie să vină cu un
- Povestire - să se adreseze direc
ţărani.
Florian Luca mergea egale pe uliţele satului. Ca de obicei, in Spuneam mai sus r
ultima vreme, gîndurile i se opreau asupra oamenilor din satul repertoriului este nece
acesta - Mercani, unde fusese numit de curînd director al-căminu seamă şi de cei cărorţ
lui cultural. adresează. Nici vorfr
Cătunui acesta aruncat pe coasta dealului, departe de oraş, a ca, de pildă, în regii
avut un directcr de cămin care se ocupa mai mult de un anumit să se joace piese mer
produs a, prunelor decît de activitatea culturală. Acum el trebuia ţăranii muncitori să
deci să o ia de la început, să le sădească înţelegerea, dragostea gospodării agricole co
pentru o viaţă culturală. Dar cum ? semna să fie forţate
încercase el să formeze un cor, o echipă de dansuri, dar nu chise. In schimb, piesi
reuşise Ni si o fată nu se arăta la repetiţii. Şi acum, colac peste d-spre noua morală a
pupăză concursul artistic ce avea să se ţină la Valea Largă. Mai despre relaţiile noi în
erau cinci p-ezece zile pînă atunci. Cu corul să zicem că vor pu celeiaşi unităţi socialis
tea face faţă. O să anunţe de la început că au un cor bărbătesc. pentru avutul obştesc,
Şi cu bă:eţii a avut puţin de furcă p'ină i-o adus la cămin. Dar şi codaşi etc., sînt pe t
mai cu şahul, mai cu fotbalul a reuşit să le stirneascâ gustul pen Membrii echipei de teatru a căminului cultural din Drăgăneşti-Olt, regiunea pe atît de binevenite
tru activiiatea sportivă, iar acum şi pentru cea artistică. De, cor Piteşti, fac lectura piesei ,<Paznicul stelelor“ de Ttberiu Vornic. Constanţa şi în alte re
bărbătesc se mai obişnuieşte. Dar dansurile ? Se vor face de rîs. unde colectivizarea a
La un an de la
entuziasta încheie
re a primului Festi
SATUL FĂRĂ FETE val bienal de teatru Să ne pregătim ten
„I- L. Caragiale",
In echipă erau numai băieţi- Ah, fetele din satul ăsta I La horă le i«tă, pregătirile
puteai vedea mereu în virtej, dar cînd să vină în echipa căminu sînt în toî. Febri pentru al doilea festival „I. L
pentru cel următor
lui, parcă le-ar înghiţi pâmintul.
Florian bătuse pe la multe porţi. Primise acelaşi rţşpuns : litatea muncii a cu
— Dacă nu vine Steia, la ce bun să mai îmi trimit eu fata î prins marea majo
Echipă fără ea tot n-o să puteţi face. Dansatoare ca ea mai rar. ritate a formaţiilor de teatru. Unele şiţi şr colectivişti a- raios
Işi dădea seama că nu acesta e adevăratul motiv. Totuşi Stela caută cu înfrigurare piesa care să fie par pe scenă ală I. — R E P E R T O R I U sînt,
trebuia adusă la cămin. cea mai bună, cea mai potrivită, cea turi de intelectualii _______ „Şoi>
Păienjenişul gîndurilor lui Florian se destrâmâ abia cînd el 0- mai mobilizatoare. Altele şi-au fixat satului: învăţă Dav.
junse in faţa casei Măriei Popa. împinse încet portiţa care se des repertoriul, iar acum se străduiesc tori, medici, ingineri agronomi şi nicul stelelor" de Tiber
chise cu un scirţîit prelung. Acesta era probabil un semnal pentru să-i dea viaţă scenică. zootehnicieni. La casele raionale de din urmă" de Gheorg
gospodari, că un oaspete le calcă pragul. In uşă se ivi o fată Teatrul de amatori are ca prim cultură, oameni ai muncii din diferite sau piesa sovietică „V<
inâltuţâ, cu părul smolit, strîns în două cozi lungi şi cu ochii de scop educarea, atît a interpreţilor cît domenii de activitate se întrec în a nunată" de A. Irosniko
un albastru limpede ca izvorul de munte. Era Stela. şi a publicului căruia i se adresează. interpreta cele mai actuale şi mai rea Nu înseamnă, prin ce
— Acasă-i lelea Maria ? — întrebă Florian. Şi cum, de ani de zile, cortinele sce lizate piese din dramaturgia contem pînă acum, că doar pie:
— Acasă. nelor pe care apar amatorii se ri porană şi clasică. Din moment ce in ţărănesc trebuie să fie
— Şi tu, fată, nu vrei de fel să dai pe la cămin ? dica şi se lasă, cum de ani de zile terpreţii sînt oameni ai muncii, fie Spectatorul de la te
— Aş veni eu, dar... spectatorii au învăţat să iubească şi ei de la oraş ori de la sat, firesc, cunoască şi viaţa .sei
Nu apucă să termine. Apăru maicâ-sa care il pofti pe Florian să înţeleagă teatrul, firesc, dorinţa repertoriul pe care-1 interpretează, aspecte din trecutul de
in casă. Acesta încercă să o ia pe departe. Bâtrina nu-l lăsă. lor de a asista la spectacole din ce trebuie să militeze pentru îndeplinirea depărtat sau mai apropi
— Să nu ne ascundem după deget. Ştiu bine pentru ce-ai venit. în ce mai bune, cu un nivel din ce celor mai de seamă sarcini politico- glorioasa istorie a ţări
Mi-au spus şi Trofin, şi Gligor c-ai dat pe La ei. Dar află că pe în ce mai ridicat, este legitimă. Să economice, pentru transformarea so de comunişti care şi-
Stela mea n-o las să se proţăpească acolo pe scenă. le fie, deci. respectată dorinţa, iar cialistă a agriculturii şi întărirea eco- pentru ca soarele să z
In zadar căută Florian să-i explice că nu dansul e totul, ci că munca artistică a amatorilor să răs nomico-organizatorică a unităţilor a- astăzi etc., etc. De acee
Stela ar avea multe de învăţat venind la cămin. Măriei îi plăcea pundă cu cinste aplauzelor pe care
să-l audă pe Florian spunîndu-i că Stela e o faţă harnică, deş publicul, cu generozitate, se pregă
teaptă, că-i preţuită de săteni, că-i cea mai bună dansatoare... teşte să le ofere.
Mîndria de mamă ii umplea inima de bucurie, dar femeia nu reu Ce trebuie să facem pentru aceasta ?
In primul rînd trebuie să generali
zăm experienţa festivalului trecut cînd
în raioanele Lugoj, Alba Iulia, Ro
SATUL FĂRĂ FETE 3 şiorii de Vede şi Stalin au participat
tot atîtea echipe de teatru cîte insti
şea totuşi să priceapă ce rost are ca Stela să se ducă la cămin. tuţii culturale, există. Deci, o mobili
Dori să curme discuţia. zare temeinică a colectivelor dramatice Vă regăsesc, o, cîmpuri natale, şi mâ-mbât
— Stela nu mai e un copil. E fată efe măritat şi să facă bine este o sarcină de mare importanţă pen sorbindu-vâ mirozna din cupele de vînturi I...
să-şi vadă de casă, că apoi n-o mai ia nimeni. tru ca îmbunătăţirea Şi lărgirea deser Atitea căi înguste lăs-jt-am îndărăt —
Florian văzînd că Stela e gata să-i dea dreptate mamei sale. virii cultural-ertistice şi educative a S-ajung zburdînd ca iedul pe-aceste largi pâminturi I
spuse într-o doară : mamelor, pe linie de teatru, să se rea
— Dar şi Petrişor e în echipa de dansuri. Pornisem cu ciulinii la goană să mâ-ntrec
Trăgînd cu coada ochiului spre Stela, văzu că se roşise toată. lizeze pe măsura necesităţilor. şi, singerind in rană, m-a însoţit doar ghimpul I
— El e bărbat. Are voie — îi tăiş vorba lelea Maria. N-aveţi Mobilizarea echipelor şi verificarea Ţipau prin bârâgane hultanii — stins şi sec —
decit să faceţi joc numai cu flăcăii. Şi la urma urmei, luaţi fete- instructorilor sînt paşi importanţi în Dar îmi suna-n timpane — major şi tainic — Timpu1 l
de unde şt'ţi, dar eu pe Stela nu o las. pregătirea festivalului, dar o sarcină
Plecînd de la Maria Popa, Florian se duse direct la cămin. Bă S-au dus, virtej, ciulinii şi-n valuri aurii,
ieţii se adunaseră pentru repetiţie, li luă de o parte pe cei patru deosebit de însemnată şi de grea este ca un simbol al luptei din vremi străvechi, uitate —
flăcăi din echipa de dansuri şi le povesti discuţia cu lelea Maria. şi aceea a alegerii repertoriului. Cei zbucneşte către soare alt zbor de ciocirlii...
— Ei, dacâ-i aşa, o să le arătăm că nu sintem cîrpe, — bombăni care se ocupă de această muncă (di (Pe unde-o mai fi urma lui Panait Istrati ?...)
Petrişor înciudat. — Trebuie să facem ceva, măi băieţi. rectorii instituţiilor culturale împreună
Se uitau unul la altul, căutîndu-l parcă pe acela care să dea cu instructorii şi chiar cu membrii Ştiu : in oceanu-acesta de-avint şi de belşug -
o idee. colectivelor dramatice) trebuie să se s-a înecat trecutul. In fiece combină
— Eu zic — sări Mihu — să ne ducem la Satul Nou. Da, ne unim văd nava ce cutează spre-mpurpuratul crug
cu vecinii şi facem o echipă straşnică. gîndească din cine este formată echipa sub care-mbrâţişate ogoarele se-mbinâ...
— Dar au şi ei echipa lor. de teatru şi cui se adresează ea. Nu
— Ei şi ? Acolo sînt fete de să faci cinci echipe, nu una. mai analizînd cu mare grijă aceste De-aceea, azi tot cîmpul — nainte şi-ndărăt —
— Vorbim şi cu alţi băieţi şi ar fi bine să nu mai mergem nici două aspecte, cei care aleg reperto îl simt zvîcnind in mine ca seva-nnoitoare.
la horă, propuse Fănică. riul vor putea să găsească cele mai Vă regăsesc mai mindre, o, cîmpuri I şi mâ-mbât
In seara aceea au hotărît'ce aveau de făcut. sorbindu-vâ mirozna de brazdă şi do floare...
* A doua zi, Florian Luca s-a dus la raion. Le-a explicat tovară indicate piese menite a fi puse în
şilor de la secţie ce avea de gînd. A cerut şi s-a aprobat mutarea scenă. GHEORGHE SCR1P»
locului unde se va ţine concursul. Să nu-l mai găzduiască Valea Cine sînt interpreţii ? La căminele
culturale, ţărani muncitori, întovără-
4 SATUL FĂRĂ FETE SATUL FĂRĂ FETE 5 6 SAT
Largă, ci tocmai satul Mercani, unde activitatea culturală era mai ...Duminică după masă, pe cîmpul de lingă sfat, oamenii se adu vind-o pe Stela, care din zor
slabă, iar căminul cultural nu ciştigase încă inimile oamenilor. naseră la horă. Dar hora se înlănţuia greu. Lipseau cei mai buni şi stătea aşa tăcută, cu och
Concursul acesta, care îi dăduse atitea griji, trebuia să le tălmă dahsatori. crezu ea la început. Apoi se
cească oamenilor rostul şi farmecul manifestărilor artistice. La umbra unui stejar voinic, Stela stătea alături de maicâ-sa. ci una sufletească. Steia par
Se aşezase în aşa fel, incit să aibă în faţă drumul. Pe aici trebuia Cînd se întîlni pe uliţă a
să vină Petrişor. Minutele treceau, lăutarii mai ziceau un cintec află că şi fetele lor sînt meri
şi încă unul, dar Petrişor nu se arăta. cămin î - se întrebă lelea M
— O fi bolnav — spuse lelea Maria, fără a crede nici ea in dânţui pe scenă. Şi iată ce c
ceea ce spusese. Işi trase baticul negru mai spre frunte şi se tot Se gîndi ce se gindi şl îi s
uita la Stela. O văzu cum se îndreaptă spre Lenuta şi Ioana. Le — Oi merge şi eu la cărnii
întrebă ceva. Ele ridicară din umeri. Nu ştiau unde-s băieţii. tuşi e intr-adevăr ceva...
— Ziua bună, Mărie I ...Ziua concursului. încă de
Bâtrina întoarse capul şi-l văzu lîngă ea pe Stoian, tatăl lui seră două autocamioane. Un-
Petrişor. Uită să răspundă la salut şi-l întrebă grăbită : a colectiviştilor din Satul Noi
— Da’ unde ţi-e feciorul, bâdie ? ţie din Valea Largă. Fiecare
— la, s-a dus la Satul Nou cu Mihu şi ceilalţi. câ-i puneai la socoteală şi pe
Stela, care se apropiase între timp, caută să afle mai mult. căminului ero atît de plină. Ir
— Ce treabă au acolo ? lelea Maria cu Stela. Maria
— Spunea el ceva despre o echipă de dansuri... dar poate am din sală. Multe feţe le zărea
înţeles eu greşit. Să vă dau o veste bună. Aici la noi o să se de prin satele vecine şi ven
ţină un concurs. Vor fi cîntece, dănţuitori, fluierari. O să vină şi ceva cu căminul ăsta, dacă
din alte sate. Cei mai buni vor pleca apoi la raion. După ce programul celor
de aplauze se potoliră, pe
In duminica aceea, oamenii au plecat mai devreme decît de — Acum va urma proşrami
obicei spre casă. Ce să-i faci I Hora nu se învîrte cu spor dacă buie să vă spun de la încep
lipsesc cei mai aprigi dănţuitori.
ta sugestia Măriei Popa.
Au trecut cîteva zile. Amarnice zile. Nu mai era chip să te în Cei din sală, vădit miraţi,
ţelegi cu fetele din Mercani Lelei Măria i se rupea inima pri- tînd-o din ochi pe Maria. Ac
