Page 13 - Albina_1959_11
P. 13
nulte piese ca „Gara mică" de Dan Tărchilă,
care, „Şi pe strada noastră" de Horia Lo- 15 ani de la înfiinţarea A.R.L.U.S.-ului
astre vinescu sau „In august cerul e senin"
Ferite de M. Săulescu şi P. Aristide. Desi
so- gur că in repertoriul pe o stagiune,
a a- o echipă este datoare să interpreteze Acum 15 ani, ia 11 noiembrie 1044, în Multe iniţiative valoroase care se apucă ni»:, despre iutlorireu tară seamăn a cul
ă la piese cu teme diferite. Dar rolul ce ţara noastră, eliberată de sub jugul cotro în ţara noastră sînt deseori rezultatul stu turii
cul- lor care aleg repertoriul este de a
tirmă doza temele după necesităţi, punînd pitorilor fascişti, s-a constituit Asociaţia ro- dierii metodelor avansate ale oarneniloi so In ultima vreme au fost folosite o serie
fre întotdeauna accentul pe acele lucrări mînă pentru slringerea legăturilor cu Uniu vietici, ecoul însuşirii creatoare a acestor Ue foroie noi, care au avut un răsunet deo
care dramatice care răspund cel mai bine nea Sovietică (A.R-L.U.S.). Această asocia metode şi iniţiative sovietice. Aşa. de exem sebit in mulurile maselor celor mai largi,
>rilor şi cel mai direct sarcinilor poliţico-
economice locale. Acolo, de pildă, ţie a izvorit din sentimentele profunde de plu, Nicolae Militnru, fruntaş în producţie, ca ile exemplu „Serbările prieteniei", orga
jerea unde problema lămuririi ţăranilor prietenie şi recunoştinţă pe care întregul aplicînd amirnbila iniţiativă a Valentinei nizate pe comune sau pe regiuni ji la care
tină muncitori pentru intrarea în gospodă nostru popor le nutreşte faţă de marele Gaganova, a preluat conducerea unei bri participă cele mai bune forma|ii corale, or
til se ria agricolă colectivă se impune cu popor vecin şi frate, care ne-a ajutat să găzi codaşe pentru a o aduce în rîndurile chestre şi ansambluri populare de cintece
fi necesitate, echipa de teatru va ajege
tanfa în repertoriu piesele: „Cei care rămîn scuturăm jugul înrobitor şi cotropitor al celor fruntaşe. Asemenea „stafete“ ale ex şi dansuri, eeiiipe teatrale etc. Printre for
ringe singuri" de Lucia Demetrius, „îndo fascismului german, să pornim pe o cale perienţei înaintate au devenit un fenomen mele noi se numără şi concursurile popu
e în iala" de Ernest Maftei sau „Logodna nouă, pe calea socialismului. Singele văr obişnuit şi ele contribuie cu prisosinţă la lare .,Ce ştiţi despre U.B.S.S. ?". care, con
în- furtunoasă" de Kakasi Endre. sat de vitejii ostaşi sovietici şi romîni, care mărirea randamentului muncii, la dezvolta
des- Este necesar ca la alegerea reper stau dintr-o serie de întrebări privind geo
lează toriului să se mai tină seamă şi de au luptat cot la cot pentru eliberarea pă- rea vertiginoasă a economiei noastre naţio grafia, istoria, ştiinţa, literatura şi arta
tilor, un alt criteriu: posibilităţile artistice mînlului patriei noastre şi apoi pe frontul nale* sovietică, avînd ca premii un număr de că
ii a- ale echipei. Să nu fie puse în scenă de vest, pînă în munţii Tatra, au pecetluit In munca sa A R.L.U.S.-ul a folosit cu lătorii turistice in Uniunea Sovietică.
grija piese prea grele, dacă echipa este pe veci frăţia de arme romîno-sovielică, succes cele mai variate forme. In Capitală, Asociaţia romînă pentru strîngerea legă
ntaşi nouă, dacă meşteşugul actoricesc al
sare, interpreţilor n-a fost suficient cizelat. prietenia frăţească dintre popoarele romîn în principalele oraşe şi sate din patria turilor cu Uniunea Sovietică — expresie a
unea S-au văzut nenumărate cazuri cînd, şi sovietic. noastră au fost organizate expuneri despre prieteniei de neclintit ce leagă popoarele
tară, încercîndu-şi forţele pe un text com In cei 15 ani care s-au scurs de la ma dezvoltarea industriei şi agriculturii sovic- roinin şi sovietic — îşi aduce aportul său
te şi plicat, actorii amatori n-au reuşit să-l rea sărbătoare naţională a poporului nostru
înţeleagă pe deplin — 23 August 1944 — între ţara noastră şi prc|ios la întărirea continuă a relaţiilor de
prietenie dintre cele două ţări, la populari
l-au
şi de aceea
mc transmis publicului Uniunea Sovietică s-au statornicit relaţii de zarea măreţelor realizări ale ştiinţei şi teh
în mod
trunchiat,
deci fals. Aceasta tip nou, caracteristice ţărilor socialiste care î nd e mn nicii celei mai înaintate din lume. făcînd
înaintează victorios umăr la umăr sub fal
duce pe de o parte din experienţa constructorilor comunismului
ragiale“ la compromiterea durile aceluiaşi steag biruitor — steagul Nu sini feciorul vreunui cărturar din patria noastră, un ajutor de seamă în
un bun de nepreţuit al oamenilor muncii
marxism-leninismului.
mesajului ideologic
al piesei, pe de alta Un preţios ajutor în lupta pentru con Eu sapa Ştiu s-a part ţi ştiu să ar. lupta pentru construirea socialismului in
la compromiterea struirea socialismului îrf patria noastră pri Părinţii mei, la fel ca foţi sărmanii,
i. Aşa activităţii artistice a echipei. Sînt su Aii argâţit cu luna ţi cu anii. Republica Populară Romînă.
pildă, ficiente piese simple, directe, care, mesc oamenii muncii din partea entuziaşti Ei carte n-au ştiut, eu insă ţtiu aiiiHiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiHiiiniHiHiiiimimHimmuimiHiiiWimiuumumicE
îihail bine jucate, răspund necesităţilor te lor constructori ai comunismului. Expe
,Paz- matice şi reprezintă în acelaşi timp, rienţa bogată a oamenilor sovietici consti Poeţi n-au fast, eu insă pot să fiu
„Cel trepte fireşti pe scara însuşirii măie tuie pentru poporul nostru un izvor nese Şi tare mindru-s azi de ţara mea
lescu striei interpretative a echipei. Căci mulţumită ei gindesc aţa I
La festivalul trecut, s-a întîmplat cat de învăţăminte, o călăuză permanentă
ca echipa de teatru a căminului cul în munca pentru făurirea unei vieţi fericite, EUGEN CHIRCULESCU
spus tural din Işalnita (raionul Craiova), socialiste. *
"ific să creadă nimerită montarea comediei O contribuţie importantă la opera de
lui Moliere „Bolnavul închipuit". Casa
regională a creaţiei din Craiova, dîn- popularizare a înaintatei experienţe a con ş Intre deolurile domoale ale Cimpi- î!
du-şi seama că piesa întrece cu mult structorilor comunismului a adus-o şi o
e. •. CE AVU DRAG p nei, poleite acum cu jăratecul toamnei, =
i în- posibilităţile interpreţilor — şi nici aduce in permaneţă A.R.LU.S.-ul. Bizuin- 1 este situat satul Urleta. o pitoreasca f|
i din nu răspunde direct problemelor mari du-se pe munca entuziastă a unui numeros M aşezare. f§
iguri ale sătenilor — a cerut ca ea să fie Dragu-mi-i să plec de vreme
viata înlocuită cu o piesă contemporană ro- activ obştesc, îndrumate de Partidul Mun Primăvara, la arat. | De un timp copiii din sat dau par- P
| că mai mult ocol căminului cultural. |j
liber mînească. Astfel, formaţia de teatru citoresc Romîn, organizaţiile A.R.L.U.S. au Vara, la prăşit, în luncă,
idăm din Işalnita a pus în scenă „Tîrgul desfăşurat o rodnică activitate de populari § O opresc din drum pe directoarea şco- 1
inimilor" de Tiberiu Vornic şi a ajuns Şi mi-e drag la secerat... 1 Iii, Roman, sau pe instructoarea de 1
cu ea pînă la faza interregională. Cu zare multilaterală a marilor realizări şi a Dar mai dragă-mi este toamna | pionieii, Niculescu, interesindu-se de |j
„Bolnavul închipuit" n-ar fi putut a- preţioasei experienţe a oamenilor sovietici, Ce soseşte în imaş, j| viitorul lor lăcaş de... odihnă şi dis- P
junge nici pînă la cea raională. a luptei neobosite pe care o duce Uniunea Cînd în carul plin de roade j§ tracţii, de clubul tor, care nu peste ş
Dacă cei care aleg repertoriul la p multă vreme îşi va deschide larg por- |j
căminul cultural din satul sau comuna Sovietică pentru apărarea păcii şi promo Duc şi cinstea de fruntaş. M ţile primitoare =
respectivă trebuie să ţină seamă de varea principiilor coexistenţei paşnice între §e Cei mai îndrăzneţi au şi făcut cunoş- P
toate cele enumerate mai sus, caselor state cu sisteme sociale diferite. AUREL BABEANU 1 tinţâ cu cele aduse ii] camero lor, de §
raionale de cultură le revine sarcina P la căminul cultural, şi au râspindit re- |
ca, atunci cînd sînt chemate să aprobe p pede vestea. 25 de scăunele de-o p
acest repertoriu să nu accepte ca o § şchioapă, măsuţe, jucării, cărţi. Mobi- |
aceeaşi piesă să fie pusă în scenă la P lierul are culoarea cerului. Vitrina pen- P
mai multe cămine din sate învecinate, 1 tru jucării e toată numai sticlă. Să p
pentru că aceasta fie că împiedică jjf vadă copiii jucăriile, să le aleagă =
deplasările de la un cămin la celălalt, H după plac. Şi cărţi, nenumărate cărţi =
fie că spectatorii, asistînd de mai ş cu poveşti, cu multe şi minunate in- j§
multe ori la reprezentarea aceleiaşi ptîmplări. Tablourile de pe pereţi înfă-=
piese, se plictisesc şi nu mai găsesc §j ţişeazâ eroi din basme şi aspecte din =
nimic nou de învăţat. Or, pentru a s viaţa copiilor. Nu lipseşte nici Alba ca 1
realiza o cît mai largă deservire cul- P zăpada cu piticii săi şi nici capra cu §j
tural-artistică, şi pentru a roda cît strei iezi aşa după cum micuţii pot ad- E
mai mult un spectacol înainte de a-1 H mira, deopotrivă, aspecte de la să- j§
prezenta la vreuna din fazele con = ditul pomilor şi peisaje minunate. P
cursului, deplasările, turneele în alte j După orele de şcoală şi de pregăti- =
sate . şi comune sînt cît se poate de |re a lecţiilor, copiii din Urleta îşi vor ş
necesare. Şi cu cît repertoriul echipe = petrece timpul aici, căci vor găsi pre- p
lor din acelaşi raion va fi mai variat, j gătite pentru ei manifestări cultural- 1
interesul spectatorilor va fi mai viu. P distractive frumoase, interesante. Şi tot p
Am atins, în acest articol, cîteva
din problemele la care trebuie să se = aici, mamele lor vor primi în anumite §
P zile preţioase sfaturi privind educarea §
gîndească cei ce se pregătesc acum
pentru al II-lea festival bienal de p copiilor care azi au intr-adevăr o via- p
= ţă plină de bucurii.
=
teatru. Vom reveni în alte numere
ale revistei cu articole tratînd despre p In peisajul cultural al ţării un nou |
regie, despre tehnica spectacolului, 1 lăcaş de cultură înfloreşte, deocamda- |
despre organizarea muncii artistice, ştă la Urleta : un club al coaiilor tăra- =
în speranţa că ele vor fi de un real p nilor muncitori. 1
folos artiştilor noştri amatori. Zilnic, numeroşi cititori, vin să 'împrumute cărţi de Ia biblioteca raională din Drăgă- I s. R. |
LIANA MAXY neşti-Oli, regiunea Piteşti. .iiiiiiiiimimiiimmimimiNiiiiiiiiimmimiiiiiimiiiiiiiiiiiiimniiiiiimiiimiiif
A FETE SATUL FĂRĂ FETE 7 « SATUL FARA FETE
seară nu mai scotea o vorbă Directorul căminului, crispîndu-şi buzele pentru a-şi ascunde Jucau frumos, ce-i drept. Din cînd in cînd se mai auzea şi cîte
ţi în lacrimi. O fi bolnavă — zimbetul, continuă : o strigâturo :
â nu este o boală a trupului, — La început veţi vedea o scenă dintr-o piesă de teatru. „Cu fete de imprumut
floare fără sevă. Cortina se dădu în lături şi lăsă să se vadă interiorul unei ca Noi echipa ne-am făcut”.'
Trofin sau cu Ioana Gligor, mere. Un bărbat in puterea vîrstei se plimba agitat. Din cînd in Era vocea lui Petrişor.
„Ce dumnezeu o fi acolo la cînd se apropia de fereastră şi striga : „lleanâââ I Hai in casă „Cînd o fi ca să peţiţi *
i înţeleg ce mare lucru că nu o dată, mâi femeie". La un moment dat uşa se deschise şi apăru Tot Io noi o să veniţi ?"
i din pricina asta", o făptură înaltă, cu nişte umeri laţi pe care bluza stătea să plez îi răspunse o fată.
si, mai mult ca s-o îmbuneze: Lelea Maria îşi aduse aminte ce i spusese lui Florian cînd fu
nească, cu o fofâ pînă în pâmînt şi cu broboada trasă peste faţă.
0 fi concursul cela. Poate to- sese pa la ea. Şi el i-a arătat acum că nu avea dreptate. Bă-
— De ce mă strigi, bărbate * trîno continua să privească dansul de pe scenă. Da, e frumos. Şi
Nici nu opucâ să continue, că sala izbucni in hohote de ris.
iţă, în faţa căminului se opri parcâ-i altfel decit la horă Stela mea dansează inso mai bine.
me corul şi echipa de dansuri Făptura care răspundea la numele de Ileana avea o voce groasă, In inima ei se impletea bucuria pentru un asemenea spectacol,
bărbătească, după care mulţi îl recunoscură pe Ghiţă Spiru.
ilt brigada artistică de agita- admiraţia pentru cei care dansau, Cu regretul că nu-i şi fata ei
venise şi cu „galeria" ei. Da Pe scenă, spectacolul se desfăşura mai departe. acolo sus, oe scenă, ca s-o aplaude lumea. Se, uită spre Stela ?
ci, înţelegeai lesne de ce sala — Tu eşti Ileana ? - Ei, iţi place ?
din primele rinduri se aşezase — Păi, să vezi, bădie, - Dar matale spuneai... - încercă Stela să-i amintească de ce
s uita tot timpul la mulţimea Că eu joc o comedie. ea nu joacă.
prima dată. Se vede că erau Lelea Mărie susţine Lelei Maria nu-i prea convenea să i se amintească lucruri nepiă-,
1 echipele. „Pare-mi-se tot e Că numai aşa e bine cute.
it oamenii otita drum". Să jucăm doar noi, băieţii... - Ce spuneam ? Eu cind eram ca tine nu-l slăbeam din ochi
il Nou se termină şi valurile Riseteie şi aplauzele din sală il întrerupseră. Se trase şi cortina. pe taică-tău, răposatul. Tu il laşi pe Petrişor să danseze cu alta.
e urcă Florian Luca. Maria Popa vru in primul moment să se scoale şi să plece. Car Frumos îţi şade I
ei noastre, din Mercani. Tre- se râzgîndi. Râmase pe loc şi încercă să zrmbeascâ. Amar zîm- Spectacolul se terminase. Şe apropie Florian cu Petrişor. Vo-
icest spectacol a fost alcătuit bet. „Mi-au făcut-o“. Răsuflă uşurată cînd cortina se deschise din zind că directorul căminului vrea să spună ceva, lelea Maria i-o
nou şi apărură cei patru flăcăi din echipa de dansuri. După ei luă înainte.
3 să vorbeoscă între ei, cău- se iviră şi patru fete. - Să faci bine să le înveţi pe fetele noastre rostul dansului. Ce
ra numai puţin mirată. — Dar astea-s de la noi, din Salul Nou, se auzi din sală. căutaţi prin vecini ? Auzi dumneata, parcă aici ar fi sat fără fetei
