Page 14 - Albina_1959_11
P. 14
Febra aftoasă
„Boala de gură şi de picioa mărimea boabelor de fasole,
re", denumită ştiinţific febra af- care se sparg după 2—3 zile,
toasă, este una din cele mai lăsînd în urmă răni roşii. Ase
răspîndite boli a animalelor. A- menea afte apar pe uger, mai
ceastă boală, deşi în cele mai ales pe sfîrcuri, sub unghii şi
dese cazuri nu se termină cu între unghii (la animalele cu
moartea animalelor, totuşi ea copita despicată). Din cauza ră
pricinuieşte însemnate pagube nilor animalele nu pot mînca,
economice datorită micşorării şchioapătă, iar uneori unghia
producţiei de lapte, scăderii în cade. Producţia de lapte scade
greutate a animalelor şi incapa foarte mult, iar animalele ges-
cităţii de muncă pe o perioadă tante avortează.
îndelungată. Pe lingă aceasta, în caz de apariţie a febrei
febra aftoasă este periculoasă aftoase sau de bănuire a ei, ani
deoarece ea se poate transmite malele bolnave sau suspecte de
la om, mai ales la copii. Tocmai boală, trebuie de îndata izolate
de aceea este necesar ca fiecare de cele sănătoase. Centrele in
să cunoască modul de răspîn- fectate (ferme, gospodării) tre
dire şi simptomele acestei boli, buiesc supuse carantinei. Ani
dar mai ales mijloacele prin malele nu se scot la păşune
care ea poate fi prevenită. decît cu avizul medicului vete
Febra aftoasă este cauzată de rinar. Laptele poate fi consumat
un microb (virus) a cărui ca numai fiert şi numai în gospo
racteristică principală este ma dăria respectivă.
rea rezistenţă. Virul aftos re Grajdul şi curtea se curăţă,
zistă la uscăciune 5— 14 zile, în se dezinfectează cu soluţie de
furaje 5—20 de săptămîni, iar formol, bălegarul şi paiele adu
Discuţie despre vie şi... lucrări de toamnă în pămînt 25—30 de zile. Pe nate la curăţenie se ard, vasele
păstrează
pentru hrană şi cele pentru lapte
părul animalelor se
4 săptămîni. Gerul îl conservă se spală cu sodă, se limpezesc
luni întregi. El este însă atacat în mai multe ape.
Călătoream în toanma anu o stropesc... mă rog, tot ce trebuie îngropată pînă nu-i
lui trecut pe meleagurile rado trebuie. cad frunzele, pentru că frunza cu uşurinţă de razele solare, de Este cu desăvîrşire interzis
nului Focşani. Compartimentul — Vezi, asta-i, m-am ameste are o mare însemnătate în hră- căldură (moare la 85 de grade transportul sau vînzarea lapte
de clasa a doua era plin. cat eu în vorbă. — că n-o nirea butucului. Insă nu-i bine într-un minut) şi de substanţele lui, sau a altor produse din
Discuţia a pornit sprintenă. munceşti chiar ca la carte. A i să fie făcut uiţi prea tîrziu, acide. Acest microb se transmite gospodăriile infectate.
Subiectul? De bună seamă spus că o tai, nu? pentru că prin îngheţ se pot în pri«iul rînd prin contactul Stingerea bolii, atunci cînd ea
tulburelul, atît de apreciat şi — Aşa am spus! pierde mulţi ochi valoroşi. în direct între animalele bolnave s-a răspîndit, nu se poate face
nelipsita lui tovarăşă — pas — Ei, uite, asta nu-i prea gropatul trebuie făcut cu mul şi cele sănătoase. Boala însă decît cu concursul tuturor ţăra
trama. Doar un singur om ră bine. Tăiatul de uşurare sau tă grijă, ca să nu se rupă coar se poate întinde cu uşurinţă prin nilor muncitorţ, care trebuie să
măsese dus pe gînduri. După de toamnă nu se prea reco dele şi braţele butucului. Coar intermediul furajelor, apei de respecte măsurile de higienâ şi
băut, aşternutului. Se mai răs-
Înfăţişare şi port părea să fie mandă decit pentru viile ti dele şi butucul să fie acoperite carantină luate de sfatul popu
un ţăran de prin părţile Moldo nere sau foarte puternice. Şi peste tot cu un strat de 10-20 pîndeşte prin produsele anima lar. De asemenea, în comunele
vei. chiar în acest caz se lasă de cm. pămînt. Nu este bun obi le : lapte, carne, piei, lînă. Prin unde a apărut boala, trebuiesc
— Am auzit că la Gostat, la două, trei ori mai multe coarde ceiul unor podgoreni de a lăsa roţile maşinilor şi căruţelor se
Odobeşti, au făcut cîte 16.000 decit este nevoie. Mai bine să baza coardelor la locul de transmite la mari depărtări. organizate echipe speciale de
kg. de struguri la hectar, spu se îngroape tot lemnul pentru arcuire neacoperit ou pămînt. Perioada de la infectare pînă ţărani muncitori, care să lămu
se el deodată, răspunzînd par că în timpul iernii, din cauza Acesta este tot atît de greşit la apariţia bolii este scurtă« rească tuturor care sînt mijloa
că unor vechi gînduri. Cum or gerului sau clocirii, se pierd ca şi cînd viţa de vie ar ră- 2—7 zile. Apoi apar pe mucoasa cele de combatere a bolii şi să
fi făcut, că eu de pe cei zece şi aşa foarte mulţi' ochi. La mîne în timpul iernii neîngro gurii, pe gingii, limbă, buze,
ari de vie altoită nu scot ni tăierea de primăvară se va a- pată. nas, nişte vezicule (afte) de vegheze la respectarea acestora.
ciodată mai mult de 5-600 kg? lege tot ce e mai bun. Şi apoi, — Fiindcă venii vorba de în
5i vorba ceea, o muncesc ca spuneai de îngropat. Ei, şi gropat. Este adevărat că în
dună carte. Uite, acum, cînd ăsta are tehnica lui. Nu-i indi unele regiuni nu se îngroapă
ajung acasă mă şi apuc de ea: ferent nici cum, nici cînd îl via? — întrebă unul din că Poşta juridică
o tai, o îngrop, la primăvară faci. In primul rînd via nu lători.
— Adevărat. Dar numai în DUMITRU PETRESCU, — înscrieţi şi să deveniţi membru
regiunile mai adăpostite şi unde din comuna Avrig, raionul SE al Asociaţiei Generale a Vî-
Vinurile rom ineşti peste hotare gerurile nu sînt aşa de mari, biu, regiunea Stalin — arată nătorilor şi Pescarilor Sportivi
regiunile
din R.P.R- cu sediul central în
cum ar fi de pilda
că după
ieşirea la pensie a
Tîrnavelor, Banatului sau chliar continuat să mai muncească şi Bucureşti, Cal. Moşilor nr 128
Vinurile romineşti, care prin gustul, aroma, buchetul şi lim a Murfatlarului. In aceste re întreabă dacă i se ia în consi şi cu filială în fiecare raion
pezimea lor de cristal, şi-au cucerit faima pînă dincolo de hota giuni se poate aplica numai* derare acest timp. din ţară. Asociaţia are magazii
rele tării, sînt o mindrie a viticulturii noastre. Zeci de medalii un îngropat parţial (muşuroit) şi ateliere unde membrii pot
de aur şi de argint obţinute la concursurile internaţionale, sînt acoperind cu pămînt numai Răspuns : Art. 147 din Regu cumpără sau repara diferite
mărturii grăitoare ale aprecierii unanime a specialiştilor străini. 4— 6 ochi de la baza coarde lamentul pentru aplicarea De unelte de pescuit.
După cele 55 de medalii de aur şi 42 de medalii de argint lor. cretului 292 din 30 iulie 1959 In caz că un cetăţean pescu-
cucerite în anii trecuţi la concursurile internaţionale de la Liu- — Pe lingă cele arătate, am privind dreptul la pensie în ieşte fără autorizaţie, este
bliana. Budapesta, Montpellier, Lagenleuse, recent vinurile ro continuat eu, o mare însemnă cadrul asigurărilor sociale de sancţionat.
mineşti au obţinut un nou şi binemeritat succes. Ln concursul stat, prevede că pensionarii de
tate o are arătura adîncă de orice fel care rămîn sau se în CULCEA . VAS1LE — din
internaţional de la Montpellier (Franţa), încă nouă sorturi au toamnă după îngropatul viei. comuna Ileanda raionul Dej,
fost distinse cu cele mai înalte titluri. Juriul internaţional a Aceasta se face de obicei ou cadrează în muncă după pensi regiunea Cluj, arată că a di
acordai Diploma de onoare şi marea medalie de aur cu felici plugul tras de cai, dar la o onare, au dreptul să li se recal vorţat, iar din căsătorie a re
tări. vinurilor Muscat-Ottonel de Tîrnave — 1958 şi Tămîioasă adî-ncime de cel puţin 20— 25 culeze pensia luîndu-se în con zultat un copil care a fost atri
rominească de Dealu Mare — 1958, Diploma de onoare şi cm. Arătura se lasă în brazde siderare şi timpul muncit după buit de tribunal soţiei. întreabă
marea medalie de aur, vinurilor Traminer şi Sauvignon de pentru a reţine zăpada în tim stabilirea iniţială a pensiei. dacă trebuie să mai plătească
Tirnave — 1958, Chardonnay de Murfatlar — 1957, Fetească pul liernii şi a expune la îngheţ TEODOR ONISORU — din pensie de întreţinere deoarece
de Cotnari — 1957, marea medalie de aur vinurilor Grasă de cuiburile de insecte dăună satul Şoimăreşti, comuna Dră- fosta sa soţie s-a recăsătorit.
Cotnari — 1957, şi Grasă de Pietroasele — 1957, precum şi toare. găneşti, regiunea Bacău, în Răspuns : Pensia de întreţi
medalia de aur vinului Tămiioasă rominească de Drăgăşani — — Cit trăieşte omul multe treabă ce forme legale sînt ne nere se datorează pentru pro
1955. cesare pentru a obţine permis
învaţă! — a recunoscut omul priul dv, copil şi trebuie s-o
Acest succes fără precedent a arătat încaodată întregii de pescuit. plătiţi pînă la majoratul aces
lumi marea dezvoltare pe care a luat-o viticultura rominească din fata mea. Răspuns: Pentru a obţine tuia chiar dacă fosta dumnea
ln anii puterii populare. M. PREDA permis de pescuit trebuie să vă voastră soţie s-a recăsătorit în
tre timp.
ION CIRLANESCU — trac
torist din Constanţa, arată că
In faţa hărţii: PANAMA a fost chemat la un proces în
Bucureşti ca martor şi a stat
3 zile întreabă cum i se vor
,, Statui Panama figurează pe haita încheie un asemenea tratat care prevedea plăti aceste zile. ^
■ lumii din anul 1903 şi el a fost creat, cedarea teritoriului viitorului canal im Răsjiuns: Art. 47 din Codul
| aşa cum se obişnuieşte să se spună-„pe perialiştilor americani. Atunci, cu obiş Muncii prevede că orele nelu
, măsura unui canal". nuitele lor manevre, presiuni şi acţiuni erate de angajaţii chemaţi în
" Oe multă vreme, oamenii visaseră să diversioniste, imperialiştii americani au faţa justiţiei ca martori, se vor
| străpungă acest istm de cîţiva zeci de organizat o lovitură de stat căreia i-a plăti pe timpul necesar exerci
, kilometri, pentru a putea trece mai repe- lipit eticheta de „revoluţie" şi prin care tării sarcinilor primite, cu cîş-
" de dintr-un ocean în celălalt fără a face S a ajuns la desprinderea statului Pana tigul mediu zilnic al ultimelor
|| marele ocol pe la capul Horn. Reprezen- ma de Columbia ca stat „independent". 3 luni
" fanţii luptei pentru independenţă ai Ame- Cum s a făcut această „revoluţie" ? Cu ILIE STANCIULESCU —
,, ricii Latine au fost animaţi de dorinţa 50-000 de dolari imperialiştii americani fost salariat la G.A.S. Secuieni
" de a construi acest canal. Tinerele state au cumpărat comandantul garnizoanei — Bacău, arată că a muncit
| sud-americane nu aveau însă forţa nece- din Panama, în acelaşi timp, in portul 28 de ani, dar în anul 1956 a
, sară pentru a duce la îndeplinire un pro- columbian Colon, au ancorat vase de care din anul 1942 poartă denumirea de dat demisie. întreabă dacă are
1 iect atît de complicat- Imperialiştii, aido- război americane. Ca să justifice această Partidul Popular şi care mobilizează drept la pensie.
|| ma corbilor de pradă, s-au năpustit asu- Intervenţie, maşina de fabricat zvonuri a populaţia panameză la luptă pentru de Răspuns : Spre deosebire de
, pra acestei regiuni care înainte vreme a- imperialiştilor americani răspîndise ves mocraţie şi independenţă naţională. Ca vechea lege a pensiilor, actual
" parţinea de Columbia, minaţi de goana tea că pe istm ar fi. chipurile, o răscoală. nalul Panama construit cu sudoarea şi mente pe baza Decretului 292
|| neîndestulată a marilor profituri. Astfel, Astfel, cn ajutorul baionetelor şi tunuri sîngele poporului panamez este un drept din 30 iulie 1959, dacă aveţi
" societatea franceză, care construise şi ca lor s-a creat un stat comandat de Wa legitim a! statului Panama. Masele popu cel puţin 25 de ani în cîm-pul
ii naiul de Suez. începu construirea canalu- shington, o colonie a imperialismului ame muncii la împlinirea vîrstei de
|| lui Panama. Intr-un timp foarte scurt a- rican. lare din Panama se pronunţă cu tărie 60 de ani puteţi să solicitaţi
i ceasta societate a dat faliment, iar după De mai bine de o jumătate de secol, pentru trecerea canalului în mîinile ade dreptul la pensie indiferent de
|| cîţiva ani, în 1894 a luat fiinţă o a doua poporul panamez plăteşte tribut greu stă- văraţilor să' stăpîni- Recentele eveni data ieşirii dv. din serviciu.
societate franceză. pînirii americane. Statul Panama este mente din Panama demonstrează cu pri ION SLAVESCU — din co
" Alţi corbi de pradă, imperialiştii ame- destul de bogat, dar toate bogăţiile sînt sosinţă că poporul panamez este liotărît muna Tupilaţi. raionul Roman,
|| ricani. erau în acest timp tare agitaţi, jefuite de imperialiştii americani. Popu să ducă lupta pînă la capăt pentru cu reg. Bacău, întreabă dacă paz
,, urmărind ca ei şi nu alţii să-şi umple laţia panameză se zbate în mizerie, foa cerirea adevăratei independenţe, a drep nicii cîmpeni completară car
buzunarele cu aur. In urma unor mane- mete şi şomap tului la o viaţă mai omenească, pentru netul de muncă.
| vre, imperialiştii 'americani au cumpărat Marile transformări petrecute în seco Răspuns ■ In conformitate cu
paznicii
256/1958,
Decretul
.i acţiunile fostei societăţi franceze şi au lul nostru în viata internaţională şi mai -satisfacerea legitimei revendicări ;■ naţio cîmpeni completează carnetul
11 impus apoi guvernului Columbiei, de care ales în ultimele decenii, au exercitat in nalizarea canalului Panama care trebuie de muncă numai dacă sînt an
^ aparţinea regiunea Panama. încheierea fluenţe puternice şi în sînul maselor să sluţească lărgirii comerţului între sta gajaţi şi plătiţi de către sfatul
♦ unui tratat înrobitor. Sub presiunea ma- populare din Panama. In anul 1925 a luat te şi nu planurilor agresive ale imperia
t selor, parlamentul Columbiei a refuzat să fiinţă Partidul Comunist din Panama, liştilor americani. popular
N, BRĂILOIU
