Page 15 - Albina_1959_11
P. 15
A fost fixata data vizitei
iui N. S. Hruşciov în Franţa
I .MOSCOVA 10 (Agerpres). — TASS :
| După cum s-a mai anunţat, preşedintele Consi.iuiui de
| Miniştri al U.R S.S., N. S. Hruşciov, a acceptat invitaţia pre.
| şcdintelui Republicii Franceze, De Gaulie, de a vizita Franţa.
| In ultimul timp, intre preşedintele Republicii Franceze şi pre-
1 şedinţele Consiliului de Miniştri al U.R.SS. a avut loc un
i schimb de păreri asupra problemelor apropiatei vizite. Cu acest
| prilej, cele două părţi au relevat însemnătatea considerabilă
| pe care o poate avea această vizită pentru ambele state şi
j§ pentru cauza păcii.
| N. S. Hruşciov a exprimat preşedintelui De Gaulie convin-
1 gerea că apropiata vizită şi schimbul de păreri vor contribui
1 la îmbunătăţirea continuă a relaţiilor dintre Uniunea Sovietică
= şi Franţa şi a situaţiei internaţionale în ansamblu. Tocmai de
I aceea, el acordă o mare importanţă vizitei sale în Franţa.
§ N. S. Hruşciov a avut o atitudine favorabilă faţă de dorinţa
1 exprimată de preşedintele De Gaulie ca această vizită să în-
ş semne stabilirea unui adevărat contact cu Franţa şi şi-a ex-
I primat speranţa că ea îi va permite să cunoască viaţa talen-
= fătului şi harnicului popor francez faţă de care popoarele Uniu-
1 nii Sovietice au din totdeauna un sentiment de profund şi
§j sincer respect.
= Potrivit înţelegerii realizate se prevede că N.S. Hruşciov va
= sosi în Franţa la 15 martie 1960.
Franţa trebuie să renunje în cinstea celei de a 42-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie a fost montai şi pus
in funcţiune ultimul agregat al hidrocentralei de la Ust-Kamenogorsk. In fotografie: sala maşinilor
Ia experienţele nucleare a hidrocentralei de la Ust-Kamenogorsk
din Sahara
Saptămîna trecută, Comitetul reprezentanţi ai ţărilor intere
Politic ai Adunării Generale a sate în menţinerea încordării in
O.N.U. a început discutarea pro ternaţionale, încearcă să spri
blemei experienţelor nucleare jine sinistrele experienţe ale
franceze în Sahara. Această pro Franţei în Sahara. Lodge, în
blemă deosebit de importantă şi discursul său, a trecut sub' tă La 4 octombrie mă aflam la la 5— 6 ore- Tovarăşul Hruş in ziua aceea ieşite din fabri
care este strîns legată de lupta cere importantele aspecte ale a- Moscova. Era duminică şi toc ciov a declarat că nu e de că? Nu degeaba ofta uşurat
pe care o duce omenirea pentru cestei probleme şi a încercat să mai coboram de la etajul al parte timpul cînd oamenii vor ziarul „New York Times" a-
încetarea tuturor experienţelor susţină, nici mai mult nici mai lucra chiar numai 3—4 ore tunci cînd s-a renunţat la ideea
nucleare, a fost înscrisă pe or puţin, că... experienţele cu arma 22-lea al hotelului Ucraina, pe zi I ca Nikita Hruşciov să facă o
unde locuiam- In hol era o for
dinea de zi la cererea delegaţiei atomică franceză nu sînt pericu
Creşterea
nivelului de trai
marocane Cînd s-a început dez loase pentru populaţia Africii. fotă neobişnuită, îmi dădeam este şi el un semn important călătorie cu metroul din New
seama că era ceva neobişnuit,
York „care miroase a şobolani
baterea, primul care a luat cu- Nici delegatul S.U-A. nu crede dar nu înţelegeam ce- M-a lă al apropierii de comunism. Se morţi". (Expresia aparţine jur
vîntui a fost reprezentantul Ma în ceea ce a spus el, dar mite murit un cunoscut cu care a- constată aceasta la Moscova ? nalului american)
rocului. opinia publică mondială, în veam întîlnire: ,.Cum, nu ştii Cu uşurinţă- Magazinele qem
Vestea că guvernul francez mintea căreia sînt încă vii gro In comunism munca se va
au
intenţionează să facă experienţe zăviile Hiroşimei. Mărturiile spe încă ? Savanţii sovietici spre de mărfuri de tot soiul, de la transforma dintr-o obligaţie,
produse alimentare la frigide
rachetă
lansat o nouă
nucleare în Sahara a provocat cialiştilor francezi, italieni, iu într-o necesitate vitală a omu
îngrijorare şi proteste în Africa goslavi etc., în legătură cu pri Lună, oare după ce va încon re şi televizoare, şi totodată lui. Această demonstraţie teo
natural,
gem şi de cumpărători. Un ne
jura satelitul nostru
şi în întreaga lume. Reprezen mejdia pe care o creează inten se va întoarce spre Pămînt". gustor iranian, venit la Mos retică a marxismului începe a
tantul marocan' a arătat prin ţia guvernului francez de a face Mi-am explicat atmosfera cova pentru afaceri, îşi expri se vedea practic în Uniunea
date concrete, grăitoare ce ar în asemenea experienţe, stau la în- Sovietică unde, deşi iniţiativa
semna pentru Sahara .efectuarea demîna oricui. neobişnuită din holul hotelului ma nedumerirea în legătură cu creării de brigăzi comuniste de
care
acest fapt, întrebîndu-se
cu 30 de etaje şi locuit în cea
unor asemenea experienţe. Cele Grupul ţărilor afro-asiatice a mai mare parte de străini- Se este secretul cu care sînt a- muncă nu are o vechime mai
cîteva sute de mii de oameni mare de un an de zile, ase
prezentat rezoluţia celor 22 do pnrtau discuţii în franceză, traşi clienţii în magazine, cînd menea brigăzi se numără as
care trăiesc în regiunea în care ţări prin care se cere ca Franţa
_Franţa şi-a propus să facă expe- să renunţe la efectuarea expe engleză, spaniolă, arabă, chi reclama în fond e foarte mică tăzi cu zecile tfe mii. Munci
neză şi în alte multe
limbi,
Vă închipuiţi că nu mi-a fost
~riefiţele nucleare ar dispare într-o rienţelor nucleare în Sahara, Re discuţii aprinse despre supe de loc uşor să-i explic negus torii acestor origăzi îşi pun,
mai
dezinteresat, tot ce au
clipă ; contaminarea radioactivă zoluţia aceasta este sprijinită rioritatea Uniunii Sovietice. Cu torului iranian — care între bun în ei spiritul lor de tn’-
a surselor de apă ar aduce ex- de majoritatea delegaţiilor caro tot» îşi exprimau admiraţia ţiativă, elanul lor creator, pen
ter-minarea triburilor algeriene sînt dornice să facă totul pentru pentru faptul că unul din sta
nomade care străbat dunele to ca fantoma Hiroşimei să nu po tele altădată din cele mai îna [ însemnări j tru a face să prospere între
ride. prinderea în care lucrează- Ei
posească şi în Sahara, poiate, a cucerit în numai pa transmit celorlalţi tot ce au
Nu numai Africa ar avea de tru decenii, primatul în lume [ dintr-o călătorie i
suferit dacă s-ar efectua aceste Delegatul R. P- Romîne a su în ceea ce priveşte ştiinţa şi [în Uniunea Sovietică 1 mai bun în experienţa lor de
muncă. Dar brigada de muncă
experienţe nucleare. Pericolul bliniat în cuvîntul său pericolul tehnica.
ciupercii atomice ar cuprinde şl de nedescris pe care-1 prezintă Mi-au venit în minte cuvin comunistă nu-şi termină trea
Fiecare
ba la poarta uzinei.
Europa care va fi supusă preci experienţele nucleare pentru via tele lui Lenin : „Comunismul membru al ei se interesează
pitaţilor radioactive. Grecia, o ta omenirii. De asemenea, a- înseamnă puterea sovietică, altele îmi spusese că are oa de viaţa pe care o duc ceilalţi,
bună parte din Iugoslavia, Ita mintind că guvernul romîn s-a plus electrificarea întregii meni special angajaţi care să
lia, Spania, Portugalia şi întreg pronunţat întotdeauna pentru în ţări“. Puterea sovietică şi-a tragă de mînecă pe cumpără în afara locului de muncă. Co
sudul Franţei vor fi stropite de cetarea experienţelor nucleare, dovedit tăria, înfruntînd cu tori — în cuvinte pe înţelesul lectivul nu trece nepăsător
fată de felul cum îşi orLidu-
cenuşa purtătoare de moarte. De delegatul ţării noastre a expri succes. în afara qreutătilor in lui, că în sistemul socialist ieşte în general omul viaţa
aceea, popoarele Europei şi Afri mat sprijinul delegaţiei romîne terne, şi intervenţia masivă a marfa îşi găseşte totdeauna lui. dacă are o comportare ci
cumpărători, deoarece
statul
cii, toti oamenii iubitori de pace pentru proiectul de rezoluţie al armatelor capitaliste. In ceea vilizată în societate- Membrii
şi progres şi-au exprimat hotă- celor 22 de stata care cheamă ce priveşte cea de a doua sovietic le-a creat cele mai briqăzii se vizitează des între
rîrea să oprească mina imperia Franţa să dea ascultare raţiunii condiţie a comunismului, elec bune condiţii materiale, deoa ei şi dacă se întîmplă vreo a-
şi să renunţe la experienţele nu
rece produsele de larg consum
liştilor francezi, astfel ca groaz trificarea (prin ea Lenin înţe- pentru ei sînt făcute şi nu batere de la normele de viaţă
nica ciupercă atomică, fantoma cleare din Sahara. leqînd baza materială, tehnica pentru cîştiqul fabricantului şi comunistă, brigada se adună,
Hiroşimei, să nu se înalţe şi Adunarea Generală a O.N.U. cea mai înaintată), ea cunoa cercetează cauzele care au
deasupra Saharei. are datoria să ţină seama de ce. şte astăzi progrese uriaşe- al nequstorului. pricinuit-o, încearcă să-i gă
Orice om îşi dă seama de a- rintele popoarelor lumii şi prin Desfiinţarea periferiilor ora sească răul si să-l smulgă din
cest mare pericol ce planează a- hotărîri concrete să înlăture pri Semnele comunismului sînt şelor este şi el un semn al co rădăcină.-
supra Saharei- Numai delegatul mejdia cei planează asunra Sa vizibile la Moscova. munismului- La Moscova nu
S.U.A., Lodge şi încă vreo cîţiva harei. Am vizitat uriaşa expoziţie mai există, ceea ce se cheamă Din luna august a acestui
a realizărilor economiei naţio periferii. Am intrat în această an, la Moscova, mai multe
nale a U-R.S.S- Cele văzute a- mare capitală nu cu trenul, ci linii de autobuse şi troleibuse
circulă fără taxatori-
M-am
P E S C U R T colo în pavilionul electroteh cu maşina. Şi deodată, direct urcat intr-un troleibus de pe
nic, în cel al chimiei. în pa
din cîmp, începea un bulevard
vilionul industriei de maşini ca larq, asfaltat, luminat fluores linia 105. La- intrare în locul
O După cum anunţă ziarul „L’ Humanite'*, Consiliul Municipal pe care stă dd obicei taxato
al oraşului Sete (Departamentul Herault) l-a invitat oficial pe şi în cel electronic, mi-au în cent şi mărqinit de blocuri în rul, se afla o casetă din ma
N. S. Hruşciov prin Ambasada U.R.S.S. în Franţa să viziteze tărit impresia că baza mate zece etaje, avînd la parter terial plastic în care se depu
acest oraş in timpul călătoriei sale in Franţa. rială a comunismului creşte magazine eleqante cu firme de neau banii. Alături, un rulou
© Premierul Consiliului de Stat al R- P. Chineze, Ciu En-lai, cu repeziciune. Să luăm, de neon. In U-R.S.S.. la fiecare din care-ti iei sinqur biletul.
a trimis primului ministru al Indiei, Nehru, un mesaj în care pildă, automatizarea- Ea nu zece minute, un nou imobil Şoferul troleibusului mi-a de
propune ca în viitorul cel mai apropiat să aibă loc tratative, cu este în stare de proiect. In este qata. Pînă în 1965 jumă clarat că se încasează zilnic tot
participarea primilor miniştri ai celor două ţări, în vederea dis Uniunea Sovietică există deja tate din populaţia orăşeneas atît cit se încasa înainte, cînd
cutării problemei frontierei chino-indiene şi a celorlalte probleme fabrici întregi automatizate, că a Uniunii Sovietice se va exista taxator. Astăzi, în Mos
referitoare la relaţiile dintre cele două ţări. iar în alte sute există secţii muta în case noi- cova circulă sute de asemenea
© La 9 noiembrie a luat sfîrşit procesul intentat lui Manolis automatizate- Nu creează a- Am văzut metrouri şi în alte autobuse şi troleibuse. Este şi
Glezos şi ziarului „Avghi“ . Sub influenta protestelor opiniei pu ceasta condiţia pentru şterge ţări. dar se pot ele oare com el un semn al comunismului-
blice din Grecia şi din întreaga lume, tribunalul a fost nevoit Si sînt în viata de fiecare
să achite pe Manolis Glezos şi ziarul „Avghi“. rea deosebirilor esenţiale din para cu cel din Moscova, unde zi a oamenilor sovietici multe
• La 8 noiembrie s-a încheiat cu succes — după 14 zile de lu tre munca fizică şi cea inte staţiile sînt adevărate Dalate asemenea semne ale comunis
crări — adunarea pe întreaga Chină a fruntaşilor în construcţia lectuală? Ziua de muncă este subterane, unde coborîrea se mului.
socialistă. redusă in U.R.S S, ia 7 ore. Iar face rapid cu scări rulanţe şi
Pe viitor ea va fi redusă pînă unde trenurile par a fi chiar GH. IOSUB
REDACŢIA Bucureşti Plat* -.Scînteîi* Te! 17 60 10 17-60 20 17 60-40 ABONAMENTE 7,60 le: anual Taxa poştală plătită în numerar cont aprobării Dir Generale
P.T-T R Nr 17.933/942. Abonamentele se lac la oficiile poştale, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari. TIPA R U L: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V Stalin"
