Page 16 - Albina_1959_11
P. 16
O leală ţtiăeută ...
Se mistuie încă o zi. spre vecini. Mormolocul tecara — încetează şo
In uliţă, Vasiie Pavel, de om se tine scai de el. tiile. Femeia aceasta
cel ce are 70 de ani^bă- Răzbesc într-o încăpere, scundă, cu obrajii îmbu
tuţi pe muche, sta la Francisc Buda — gazda joraţi, îl iscodeşte pe
taifas cu unul de-o sea — tocmai cinează. E un unul:
mă cu el. Un puşti, cu om bondoc, vesel, abia — Data trecută unde
părul inelat, îi tot dă trecut de 50 de ani. Bă- aţi rămas cu lectura?
tîrcoale şi, cum moşul trinul Vasiie Pavel se — P ă i... Ia stai...
nu-i bagă în seamă, îl simte aici ca la el a- Mi se pare ca la cearta
trage insistent de mîne- casă. lui Beny cu Ffenyes pen
că. — Da’ ceilalţi n-au ve tru arătura aia din Hă
— Iar nu te astîmperi? nit încă? ţiş ... Da, da, acolo am
— îl mustră bătrînul. — Fii pe pace — îl răm as... Itni aduc bine
— Bunicule... să mer asigură gazda — pică ei aminte...
gem — spune plîngăret în curînd. ... Vocea Măriei Dio
puştiul. ... Sojia Iui Buda, o sadi pluteşte apoi nestin
— Ai o tîră de răbda femeie sprintenă, abia Noul local al Şcolii de 7 ani din comuna Boişoara, raionul Rimnicu Vilcea
re că ne-om duce îndată mai pridideşte să-i aşe gherită în încăpere. | Foto înv. VICTOR PETRESCU
— vine răspunsul. ze pe noii veniţi. Se a- Vasiie Pavel, bătrînul,
Copilul stă ca pe mă dună aici şi tineri, şi îşi (uguie doar buzele şi
răcini. Apoi, ca să nu-1 vîrstnici. La început sînt face ttt ■ • • Copilul, ne
supere, stăruie cu blîn- sfioşi. Moş Pavel. hîtru potul, ce s-a aciuat lîngă m 0
dete. Pînă la urmă moş cum e, numai ce ,,sparge el, stă ou obrajii cufun
Pavel cedează şi intră în ghea(a“ cu o snoavă. A- daţi în găvanele palme
odaie. Zorit şi aici de poi vorbele curg ca apa lor şi ascultă mai de
nepot, mănîncă în fugiţ din şipot- Cînd se iveşte parte. Susana Bajoki şi
şi abia apoi se urneşte Maria Diosadi — biblio Margareta Vermuth nici
nu clipesc. Sînt numai
ochi şi urechi la cele ci Azaplar... In registrele fostei pre avem 1.281 de oi, 200 bovine ; a.m
W .V .W % % *J U V ,W .\ V .V .V .V .W .V A tite de bibliotecară. Băr fecturi de pe vremuri, ca şi în cele cumpărat trei autocamioane, am con
P m
baţii mai slobod vălătuci ale moşierului Osman Nuri. stăpînul struit două grajduri, două silozuri,
de fum pe nări şi fac satului, Azaplarul era un nume care saivane etc. Fondul de bază al colec
poate cîte-o comparaţie nu spunea nimic. Dar pentru ţăranii tivei numără două milioane de lei.
în gînd. Pe Serken din muncitori de aci numele satului era Bordeiele de sub pămînt în oare au
roman îl pot asemăna cu un adine suspin de durere. Azaplar — locuit, oamenii le folosesc pentru a-şi
Francisc Şanta, secreta satul chinurilor. Aşa se traduce acest tine păsările în ele.-,
rul lor de partid. Poate cuvînt tătăresc în romîneşte. Cî(i lo Duceţi-vă la Mustafa Alif ori la
că le zboară gîndul şi cuitori tătari ai acestui sat n-au stri Silchiti Osman sau la ceilalţi colecti
% Colectiviştii au venit 14 coiful roşu. la Petru Cămăran — gat în clipele de durere: „Azaplar l‘! vişti care şi-au înălţat case noi şi o
î Slnt uşile deschise amîndouâ. preşedintele sfatului. Se După 23 August 1944, lumina vieţii să vedeţi cum trăiesc. La Omurseif
^ Cu capu-n palme stind, gîndeşte moşu pomeneşte în carte des noi a pătruns şi in acest colţ de ţară. Ibraim, ca şi la alţi zeci de colecti
Şi tînăru-mbrăcat în straie nouă pre vrednicia unor ase In frunte cu comuniştii Izet Menişa. vişti, o să vă puteţi odihni pe un stu
menea oameni. Numai Idaet Cuiamet, Anis Mustafa, foşti ar dio nou, ve(i putea asculta radio şi
i Impinge-ncet pe tablă un pion
Iosif Sas cu Estera lui gaţi Ia boierul Osman Nuri, ţăranii veţi fi trataţi cu cafea preparată la
JS Ce larg deschide cîmpul de bătaie nu se gîndesc la alţii. muncitori au împărţit pămînturile mo aragaz... Iar Nufti Gafar o să vă plim
î? Reginei, care-atacă. Cade-n eşalon Ei, -care au intrat doar şiei, pornind să-şi croiască o altă via be cu motocicleta proprie.
^ Un cal, cu coama lungă şi bălaie.
de cîteva zile în întovă tă, mai bună. Colectiviştii din Tătaru şi-au con
In 1950, urmînd cuvîntul partidului,
Jî Hei, moşule, giozavă-j lovitura ; răşire. îşi văd propriul ţăranii muncitori din Tătaru (acesta struit un frumos cămin cultural şi o
şcoală. Nagim Memet, fiu al unui fost
S-a dus un cal şi pierd rocada mare. lor drum în cartea din este numele nou al satului) s-au unit argat boieresc, s-a întors acum în sat
Dar moşul mi-a ochit de-o vreme tura care citeşte bibliotecara... într-o gospodărie agricolă colectivă ca absolvent al Şcolii pedagogice tă
5 Şi-o tine strînsă-n cruntă încleştare... ...Ş i filele cârtit pe care au botezat-o „Albina”. tare din Constanta. Astăzi, de la ca
„Brazdă peste haturi” de
«ţ Piezişe cad pe tablă, raze lungi... Horvath Istvan, foiesc De curînd, gospodăria a împlinit tedra şcolii noi, el îi învaţă pe copiii
4 Şi becul din tavan parcă-mi vorbeşte mai departe... nouă ani. La această sărbătoare au colectiviştilor să dezlege tainele alge
venit oaspeţi cu duiumul din mai toa brei, să îndrăgească literatura, să în
De satul ce-adâsta în bezne-adînci Mul{i dintre cei pre
4 Strîns de boieri şi de chiaburi in cleşte... zenţi se identifică cu te satele învecinate. Luînd cuvîntul în ţeleagă cuvîntul partidului care le-a
eroii cărţii. fata lor, Menat Sădi, preşedintele adus libertatea.
4 E mult de-atunci ? E mult de-atunci. colectivei din Tătaru a spus :
% Obrazul lui s-a luminat. ...Ora e tîrzie, dar în — Noi sîntem astăzi oameni bogaţi: MIRCEA GIOSANU
Iar moşul, mîngîindu-şi barba Suplacul de Barcău (re
JJ, Iml spune scurt : .Băiete, mat 1" giunea Oradea) la unul
MARIN ANCUŢESCU din cele 15 cercuri de ci I
activist de partid, tit se continuă activita
Tg. Jiu tea ... intr-o noapte ca toate Dar tu Tăchiţă, dragule, denii', şi pe care nu i-ai
nopţile, nea Tache, (sau să ne trăieşti şi mereu strîns nici pînă acum ?“
S1LVAVA% V.,.A \ W .,.W .,.V /.,.W .V A AL. SILAGHI mai precis Ion Tacbî din să ne dai marfă pe sprin Nea Tăchiţă, lac de
Petroşani, raionul Curtea ceană şi .pe..- datorie. sudoare, se zbătea ca...
de Argeş), avu un vis, La auzul acestor cu peştele pe uscat, bolboro
Ţ ă r a n c e m u n c i t o a r e ? dar... nu c.a toate visele. vinte, nea Tăchiţă izbucni sind cuvinte fără nici o
Se făcea că venise la în rîs. Nevasta, îmghion- noimă.
căpătîhîl său o zînă ca tindu-I, îi zise: Nevasta îl înghionti,
Asiguraţi-vă din timp abonamentele pe anul 1960 la revista „SATEAN- toate zînele, dintr-o po — Da’ ce ai, omule, de trezindu-i din nou.
CA“ veste... nu ca toate po rîzi prin somn ca cop- — Da’ ce-ai, omule, de
Vă puteţi adresa oficiilor poştale, factorilor rurali, difuzorllor voluntari veştile, ci dintr-o poveste chiii ? te zvîrcoleşti aşa?
din G.A.S. şi G.A C., precum şi comitetelor şi comisiilor de femei, arhitînd adevărată- Nea Tache, — Lasă-mă femeie şi — Bine făcuşi, scumpo,
costul abonamentului pentru perioada in care doriţi să primiţi revista. trăgînd la ea cu coada nu mă întrerupe, că am <să visul ăsta m-a dat
ochiului, ca un om bine
Abonamentele se primesc pînă în ziua de 25 ale lunii curente pentru un vis grozav... Şi nea gata. Ah — răsuflă el
lunile următoare. crescut, dădu să se pre Tăchiţă se întoarse pe uşurat, ce bine e că n-a
zinte. fost decît vis.-.
Costul unui abonament la revista „Săteanca" este de 6 lei pe 3 luni, — Nu-i nevoie, răspun partea cealaltă.
12 lei pe 6 luni şi 24 lei pe I an. se zîna. Ne cunoaştem Dar. ca în-., vis, toate Nu, nea Tăchiţă, nu e
un simplu vis. E o tristă
de multişor. Avem doar realitate şj-ar trebui să
aceleaşi obiceiuri şi a-
Din pricina unei slabe organizări, spartachiada fetelor din ra celeaşi gusturi. te trezeşti odată din ne
ionul Slobozia uu s-a putut desfăşura în bune condiţiuui, tere — Serios ? Şi, dacă nu păsarea în care te afli
nul de sport fiind ocupat de diferiţi cetăţeni cu alte treburi. ti-> cu supărare, care ti-e Te-au criticat oamenii,
(L. C1MPEANU) numele? te-au chemat la ordine
— Mă cheamă Rita Fa tovarăşii de la sfatul
vorita. Şi să ştii că nu rubedeniile dispăruseră popular, dar dumneata
sînt singură. Poftim.-. împreună cu zîna Rita mereu tia* luat angaja
Nici n-apucă să şfîr- Favorita, şi în locul lor mente şi de cîte ori ţi ai
le-ai
luat, niciodată nu
şească vorba, că uşa se apăru o altă zînă cu pă respectat.
şi dădu în lături, şi la rul despletit care se re
căpătîiul lui nea Tache comandă simplu şi con ...Şi dumneata, tova
îşi făcură apariţia toa cis: Mă cheamă „Nepăsa răşe preşedinte al coope
te rubedeniile: cumnaţi, rea”. Şi debdată, la uşă rativei din Petroşani, ai
cuscri, surori, fraţi, veri, se îmbulziră fel de fel de o parte de vină Ţi-amin-
verişoare. mătuşi, naşi şi mărfuri stricate sau prost teşti ? Cînd tovarăşii d,-
nănaşi, ce mai, toate nea ambalate. Apoi, o ladă de la U.R.C.C. Curtea de
murile pînă la a noua peşte cu un somn care Argeş ţi-au atras atenţia
spiţă,, toate cu flori şi grăia ca oamenii precum asupra felului defectuos
toate radiind de bucurie că nu mai poate tace în care munceşte Ion Ta
şi asaltîndu-l cu urări de ca un... peşte, şi-o să che, te-ai mulţumit să dai
bine şi noroc : spună tuturor că l-a vîn- din umeri, să închizi o-
— Să ne trăieşti Tăchi- dut cu 1 leu mai seun*> chii şi să-l ţii cît mai
la kilogram. „De ce faci strîns în braţe, nu cumva
tă. că pe lingă tine trăim asta, nea Tăchiţă? — îl să scapi un aşa gestio
şi noi de minune. Că întrebă peştele. Ce, vrei nar rar. Intr-adevăr, mai
dacă ai fi ca gestio ca după solzii noştri să rar aşa gestionari
narii de prin satele veci acoperi suma de 4000 de ION COŢOI
ne. n-ar mai veni rudele lei de pe mărfurile vîn- activist cultural.
la tine cu urări de bine. dute oe datorie, la rube C urtea de Argeş
rn’jM ffla m iW ii .. „ I-fi Vi-■frrffî'BMBWi i I • liti n il’ -* *- • -I -
