Page 17 - Albina_1959_11
P. 17
transformam
BINA
săbiile în pluguri!
Nu de mult delegatul sovietic a predat O rgani
zaţiei Naţiunilor Unite, doua daruri din partea gu REVISTA SAPTAM ÎN ALÂ A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
vernului şi a tarii sale : o copie a celui dinţii sa
telit artificial al Pămîntului şi sculptura in titu lată:
„Să prefacem săbiile în pluguri'1. Darurile sînt
parcă menite să amintească tuturor popoarelor: Uniu Anul (2 • Seria n • Nr. <21 • Miercuri 11 noiembrie 1*52 • • pagini — 15 bani
nea Sovietică a fost aceea care pentru prima oară in
lume a deschis omului calea spre stele. Uniunea So
vietică a fost aceea care pentru prima oară a deschis
omului drumul spre o lume fără război. M ii de ani
oam enii au visat să zboare mai sus decît păsările,
mult mai sus, spre stelele a căror licărire ne apare
tuturor ca o chemare a altor lumi. M ii de ani oamenii
au visat să-şi trăiască viata in pace, pentru ca zilele
să nu mai fie întunecate de fumul războiului, nopţile
să nu mai fie luminate de vîlvă tă ile incendiilor. M ii
de ani visul a rămas doar vis şi numai comunismul a
fost în stare să dea visului viata : am şi făcut primii
paşi spre stele şi sîntem în stare să asigurăm prefa
cerea tuturor săbiilor în brăzdare pentru plug...
Totdeauna după războaie oam enii şi-au numărat
morţii, au făcut socoteala bunurilor arse. In primul
război mondial care a purtat lumea între anii 1914-
1918 şi-au găsit moartea 10 m ilioane de oameni, cu
banii cheltuiţi in măcel s-ar fi putut asigura fiecăruia
din cei 74 de m ilioane de ostaşi chemaţi sub arme
cîte o casă încăpătoare cu un lot întins de pămînt
împrejur- Cel de-al doilea război mondial care a du
rat intre anii 1939-1945 a fost încă şi mai distrugă
tor. El a ucis 30 de m ilioane de oameni şi a înghiţit
banii cu care s-ar fi putut asigura învătămîntul mediu
pentru toti copiii lumii, s-ar fi putut construi cîte o
vilă cu 5 camere tuturor fam iliilor de pe glob şi s-ar
fi putut construi cîte un snital pentru fiecare 5.000 de
oameni.
Toti copiii să mvete...
T o ti oam enii să trăiască in case încăpătoare...
Toti cei ce suferă să aibă asigurat un pat într-un
spiţa1
Nu sînt toate acestea de o sută, de o mie, de o sută
de mii de ori preferabile copiilor sfîrtecati de obuze,
p; căm inelor prefăcute în moloz, spitalelor în care gem
^ răniţii aduşi de pe front ?
Călătorind in Statele Unite ale Am ericii, întîlnindu-se
cu conducătorii americani şi cu reprezentaţi ai cercu
rilor de afaceri, stind de vorbă cu oameni simpli —
care topesc oţel, cultiva porumb şi cresc vite — luînd
cuvîntu! de la tribuna Organizaţiei Naţiunilor Unite
— N. S- Hruşciov, primul ministru al Uniunii S ovie
tice a chemat lumea sa renunţe la arme (ceea ce ar
însemna renunţarea la distrugere), să pună capat
războaielor (ceea ce ar însemna să pună capăt văr
sării de sînge), să nu-şi mai irosească puterea minţii
şi a braţelor pentru fabricarea de m ijloace de uci
dere (ceea ce ar însemna că braţele şi m inţile ar fi
libere pentru gasirea m ijloacelor de prelungire a
vieţii pe pămînt...!
N-a existat casă omenească in care propunerile de
dezarmare totală şi generală ale lui N. S. H ruşciov
să nu fie prim ite ca o raza luminoasă de soare. O a
m enii au deschis plini de speranţă ferestrele — toate
casele au n evoie de soarele păcii.
N-a existat inimă de om adevărat, care să nu fi pri
mit propunerile sovietice ca pe o veste bună, întări
toare, plină de speranţă. Oam enii sprijină din_ toate
puterile lor aceste propuneri — nu există inimă care
să nu aibă n evoie de pace. Iar acolo unde propune
rile sovietice au stîrnit furie — acolo nu sînt case de
oameni, ci bîrloguri de lupi. Inim ile pe care propune
rile sovietice le-au făcut să se oprească înfricoşate
nu sînt inimi de oameni, ci inimi de piatra.
Arătam ce nenorociri au adus lumii cele două tre
cute războaie. Un specialist american a arătat că ex
plozia unei singure bombe cu hidrogen degaja o pu
tere de distrugere mai mare decît cea a tuturor explo
ziilor care au avut loc în toate războaiele din istoria
omenirii. Nu e timpul să luăm măsuri ca asemenea
ŞTEFAN CSORVASSY, S-a pregătit drapelul păcii, (ghips patinat)'
explozii să nu mai poată avea loc ?
însuşi preşedintele S-U.A., Eisenhower, a arătat o
dată că un bombardier american B. 58 costă mai mult
decît greutatea lui în aur. A venit timpul ca aurul să
fie folosit pentru fericirea oam enilor şi nu pentru
nenorocirea lor
In lume se cheltuiesc în fiecare zi pentru înarmare
banii cu care s-ar putea clădi 40.000 de case moderne.
A venit de mult timpul ca asupra caselor să nu mai Pentru ea — sădim păduri de schele Pentru ea. chemarea mai fierbinte
planeze prim ejdia distrugerii, pentru ca oriunde ar
Prin oraşul plin de vuiet cald s M ilioan ele de inim i o rostesc :
trăi, seara, oam enii să poată adormi liniştiţi.
Pentru ea — in plaiul lumii mele Nu mai vrem ca munţi de oseminte
Există astăzi în lume puteri care pot apăra această
linişte. Aceasta este puterea marelui stat sovietic care Creştem lanul astăzi tot mai-nalt. Să umbrească globul pămîntesc I
stă neclintit în fruntea luptei pentru pace. Este apoi i
propria noastră putere, a celor care construind socia Pentru ea — în zbor pînă la Lună-y Pentru ea — un fluviu de noroade
lismul spunem un N U hotărît războiului. Este apoi S-au unit din poli la ecuator.
A m trimis corăbii de m e ta l;
puterea a sute de m ilioane de oameni care îşi unesc rf'Ca pămîntul nostru plin de roade
Pentru ea visăm — cîndva — cunună
voinţa în calea războiului. Este întreaga putere a Să ne fie leagăn tuturor
celor care locuind pe pămînt visează nu să se distru Steagul ei — şi-n spaţiul sideral I
gă unul pe altul, ci să păşească împreună pe drumul Pentru pace — sufletu-si ridică
presărat cu pulberi de argint care duce spre stele. Pentru ea — luptînd ca niciodată
Era noastră, chiot dînd si muguri I
Războiul trebuie să devină pentru toţi o amintire Se înaltă tot ce e uman.
urîtâ. Pretutindeni săbiile trebuie transformate în Ca un zid -de stîncă înaripată Si îndemnu-i zările despică :
pluguri. „Să prefacem săbiile în p lu gu ri!'
Să înfrînqă — gata — şi-un ocean.
RADU ŢIULESCU MIHAIL COSMA