Page 18 - Albina_1959_11
P. 18
.% _*■
Să ne pregătim temeinic pentru al doilea festival bienal
O dată aleasă piesa pe care echi interpretării. Cabinetul metodic al
pa se qindeşte s-o interpreteze, se I. L. C A R A G IA L E “ caselor raionale de cultură trebuie să
pun nenumărate alte probleme legate 95 pună la dispoziţia instructorilor de
de modul cum mesajul artistic al tex teatru material de specialitate pen
tului trebuie să ajungă la spectator, puţin la secţia externă de regie a o- revine cea mai importantă sarcină în
prin intermediul celor care, de pe ricăreia din aceste şcoli. Astfel, ei realizarea unui spectacol. Dar, cum tru că numai în felul acesta sprijini
rea muncii lor se face pe temeiuri
scenă. îmbrăcîndu-1 in haina artis vor avea prilejul să afle ce este un la căminele culturale nu există încă mai eficace.
tică a spectacolului fi fac înai acce caiet de regie, ciim trebuie el întoc suficiente posibilităţi pentru ca aceşti
sibil, mai lesne de înţeles. Dar pen mit, cum să-şi aleagă interpreţii cei instructori să fie deosebit de bine Bine venite sînt acţiunile prin care
tru ca intr-adevăr 'sensul acestui me mai potriviţi pentru diferitele roluri pregătiţi se impune oaselor raionale actorii unui teatru de stat sînt mobi
saj să fie transmis în mod fidel, ne ale piesei, cum să lucreze cu ei atit de cultură şi! caselor regionale ale lizaţi în munca de îndrumare artis
denaturat, pentru ca spectacolgl să mişcarea interioară, sufletească a creaţiei să-şi : aducă aportul lor în tică a unei echipe săteşti. (Nu este
răspundă exigenţelor textului, este personajelor, cit şi mişcarea în sce munca de încţrumare. Metodiştii a- imposibil oa şf fără acest ajutor e-
necesar ca ei şă îmbogăţească des nă. Tot la aceste cursuri vor afla cestor case, acum în toiul pregătiri- chipa să poată dobîndi succese în
făşurarea acţiunii printr-o idee ar care este rolul de- . —■w—j. lor pentru Festi- festival, dar este sigur că o mină
tistică specifică teatrului, idee ar corului. costumu- j ( valul bienal „I. L. pricepută de instructor profesionist
tistică care în nici un caz nu are J! Caragiale", au me- realizează foarte mult). Anul acesta,
dreptul să schimbe ceva din cea pe spectacol şi vor j II. ■ Instructorul echipei r f nirea să bată dru- Teatrul Municipal din Bucureşti a
care a avut-o dramaturgul. putea deci, fie să } trimis mai mult de 50 de actori din
Să discutăm cîleva probleme lega [ inutile de la un efectivul său, oa să instruiască echi
te de rolul instructorului permanent le realizeze sin- — • cămin la altul, să pe de actori amatori din sistemul A-
al echipei şi de sprijinul caselor ra guri — dacă au aplicaţie în acest asiste la repetiţii, să discute şi cu şezămintelor Culturale şi cluburilor
ionale de cultură, caselor regionale domeniu — fie să ştie să le discute instructorul şi cu echipa, să lămu sindicale. Depinde de modul cum ca
ale creaţiei populare şi chiar al tea cu decoratorul respectiv. rească problemele nelămurite, să ex sele regionale ale creaţiei şi casele
trelor profesioniste. La casa creaţiei populare a Capi plice — pe concret — evoluţia cîte raionale de cultură vor şti să mobi
S-a spus, în repetate rînduri, că talei a luat fiinţă pe lingă studioul unui personaj şi să dea indicaţii pre lizeze cele mai bune forţe artistice
instructorul este „sufletul echiipei de artistului amator, o universitate popu cise, de mişcare, de ton, de lumină. din teatru în sprijinirea mişcării ar
teatru". De ce ? Oare fără instructor, lară de artă. unde în timp de doi Pentru aceasta, bineînţeles, este ne tiştilor amatori, pentru ca rezultatele
dar cu elemente talentate nu se poa ani, instructorii din Bucureşti vor a- cesar ca metodistul trimis pe teren să fie cit mal bune, pentru ca, peste
te juca o piesă ? Se poate, însă foar vea posibilitatea să-şi însuşească să fie pe deplin competent. Dacă a- un an, la finală, să ne putem mîndri
te greu. Instructorul este cel care cele mai importante noţiuni de regie, ceşti metodişti constată, de pildă, că nu numai ou succese artistice, dar şi
mobilizează oamenii, alege piesa, le-o de istoria teatrului, de cultură ge trebuie depusă o muncă mai susţinută ou o strînsă şi trainică prietenie în
explică. îi învaţă s-o interpreteze. Ei nerală şi,- bineînţeles. de estetică pentru realizarea, în bune condiţiumi, tre actorii amatori şi cei profesio
este cel care, neavind rol în piesă, marxist-leninistă. a spectacolului, e bine ca ei să ră- nişti.
poate — din sală — să-şi dea seama Desigur că instructorul este „su mînă acolo la cămin atîta vreme cit
de întreaga construcţie a spectaco fletul" echipei artistice şi că lui ii durează munca de punere la punct a LIANA MAXY
lului, de calităţile şi lipsurile lui. Este
greu de imaginat o echipă de actori
amatori jucind fără instructor, după
cum greu ne-ar fi să ne închipuim o
orchestră cîntînd fără dirijor.
Formaţia de teatru din Topoloveni
(Piteşti) a ajuns de două ori în finală
şi a fost premiată. Este drept că ele
mentele pe care le are sînt foarte
talentate. Dar cine le-a ales, cine le-a
educat în vederea apariţiei pe sce
nă ? Instructorul Fîntînaru (ajutat în
nenumărate rînduri de actorul Gheor-
ghe Lascu de la teatrul de stat din
Piteşti) este intr-adevăr „sufletul" a-
cestei echipe, ,,inima" care bate pen-
tru fiecare succes al ei.
Dar tocmai pentru că instructorului
îi revin sarcini importante în munca
de îndrumare a echipei, el trebuie să
fie foarte bine pregătit. Trebuie să
albă un ridicat nivel ideologic, cul
tural şi artistic, pentru a putea face
fată. Revine deci caselor regionale ale
creaţiei populare cit şi caselor raio
nale de cultură sarcina verificării in
structorilor. pentru a nu lăsa să func
ţioneze în acest domeniu oameni ne
corespunzători. Un instructor de tea
tru care nu cunoaşte cel puţin ele
mentarele noţiuni de politică curentă
şi elementarele noţiuni de teatru, nu
poate înţelege ideile care se pun în-
tr-o piesă de teatru, nu se poate*
descurca pe drumul transformării
unui personaj în decursul acţiunii şi
nu poate şti cum să exprime prin
spectacol ideile textului. Este abso
lut necesar ca instructorii, dacă n-au
absolvit pînă acum cursurile şcolii A spect din program ul brigăzii a rtistice de agitaţie din com una Popeşti-Leordeni, regiunea Bucu
populare de artă. să fie înscrişi cel reşti, finalistă la cel de-al V-lea Concurs al echipelor artistice de amatori.
„Mai veniţi pe la noi ! Vă primim ferite, pentru răspunsuri s-au prezen rilor puse de cetăţeni, privind perico creează un exces de umiditate nepri
cu plăcere!“. Asemenea cuvinte de tat într-o zi Ia Dolheşti 5—6 specia lul alcoolismului din punct de vedere elnică culturii pomilor.
mulţumire şi de preţuire au auzit lişti. Brigada astfel alcătuită a stră biologic, formarea unei etici sănătoase La Hăneşti şi Vlăsineşti, medicul din
membrii brigăzilor ştiinţifice ori de bătut apoi multe sate ale raionului. de convieţuire socială etc. In comuna brigada ştiinţifică a trecut şi pe la ca
cite ori s-au aflat în mijlocul ţărani Dovedindu-se deosebit de utile, bri Pătrăuţi un profesor de fizică, un in sele oamenilor dînd sfaturi preţioase
lor muncitori cărora le-au dăruit din găzile ştiinţifice au fost create în toate giner electrotehnic, şi un inginer agro^ pentru îngrijirea sănătăţii copiilor,
cunoştinţele lor, lămurindu-le nenu raioanele regiunii. Activiştii culturali, nom au răspuns Ia o serie de întrebări, pentru combaterea bolilor, păstrarea
mărate probleme din diverse domenii deputaţii, responsabilii cercurilor de privind electrificarea satelor, folosirea higienei caselor etc. In multe sate, ca
ale ştiinţei, economiei şi culturii. In electricităţii în agricultură etc. Ţăranii Stiubieni, Negreni, Avrămeni, Bold şi
citit, din satele raioanelor Suceava, Da
multe raioane din regiunea Suceava, rabani, Săveni, Gura Humorului şi al muncitori au ascultat cu atenţie inte altele, ţăranii muncitori au fost intere
unde activitatea brigăzilor ştiinţifice resantele şi documentatele răspunsuri saţi să cunoască organizarea şi retri
cunoaşte o largă răspîndire, ţăranii tele, culeg din vreme întrebările de şi nu după mult timp, prin muncă vo buirea muncii în gospodăriile agricole
muncitori s-au obişnuit ca în satele la ţăranii muncitori, transmiţîndu-le luntară, s-au făcut lucrările necesare colective, evaluarea zilei-muncă. etc*
lor să poposească asemenea colective apoi brigăzilor ştiinţifice. Ţăranii pentru racordarea comunei la reţeaua Interesant este faptul că pentru
de intelectuali, medici, ingineri, profe muncitori din raionul Botoşani s-au electrică din Suceava, şi astfel curen lămurirea nenumăratelor probleme
sori, jurişti etc. privind transformarea socialistă a a-
griculturii, au fost atraşi în brigăzile
Preţuirea de care se bucură activi
tatea brigăzilor ştinţitice în regiunea ştiinţifice o serie de preşedinţi de gos
Suceava nu este de loc întîmplătoare. podării agricole colective fruntaşe din
raionul Săveni, cu o îndelungată ex
comitetelor de partid şi sprijinul sec [M a ip e n ilt f t lf ll/ perienţă ca Ion Lebădă, de la g.a.c.
Acestea au reuşit, avînd îndrumarea
ţiilor de învătămînt şi cultură şi al Vlăsineşti, Ion Isac. de la g-a.c. Să-
S.R.S.C.-ului să se impună, să devină veni, Petru Cărămidaru de la g a.c.
o necesitate pentru ţăranii muncitori, Sirbi, şi alţii.
dornici să afle răspuns la tot ce-i fră- Pe marginea activităţii brigăzilor ştiinţifice Activitatea practică a brigăzilor
mîntă. Făcîndu-se o statistică s-a sta ştiinţifice, explicarea documentată,
bilit, de pildă, că numai în raionul Să- In regiunea Suceava ştiinţifică a nenumărate şi variate pro
veni, în aproape un an de zile au fost bleme au mărit interesul ţăranilor
date răspunsuri la peste 1.100 de în învăţat să-şi noteze întrebările şi să tul electric a pătruns pentru prima muncitori faţă de această interesantă
trebări în faţa a peste 8.000 de ţărani le introducă în cutiile speciale pe care oară şi în comuna Pătrăuţi. formă a muncii cultural-educative de
stă scrie „Ce vreţi să ştiţi”? şi care se Nenumărate şi variate au fost în
muncitori. De-ar fi să multiplicăm masă.
află la căminele culturale sau sfatu trebările puse brigăzilor ştiinţifice. Ţă
numai aceste cifre cu cele 12 raioane Organizarea temeinică a activităţii
rile populare. ranii muncitori Andrei Drochiciu, Mi-
din regiune, rezultatul ar oglindi o brigăzilor ştiinţifice, prezenţa acestora
Cunoscîndu-se din timp întrebările, hai Gheorghiu şi Gh. Popa .din satele
însemnată realizare. membrii brigăzilor ştiinţifice aduc ma Hăneşti şi Ungureni s-au interesat de cu continuitate la sate va duce la o
Necesitatea înfiinţării brigăzilor terial demonstrativ aşa cum s-a în- ce pe o jumătate din terenul plantat susţinută şi permanentă răspîndire a
ştiinţifice a izvorît dintr-o necesitate. tîmpiat, bunăoară. în satul Prelipca- cu pomi din livezile lor se usucă po cunoştinţelor ştiinţifice în rindul ma
Iată cum „s-a întîmplat în raionul Făl Suceava unde s-au făcut interesante mii, chiar şi cei tineri, şi de ce pe selor largi de ţărani muncitori, la ri
ticeni. întrebările nenumărate puse de experienţe, explicîndu-se unele feno cealaltă jumătate se dezvoltă normal? dicarea nivelului de cultură al aces
ţăranii muncitori unui conferenţiar mene fizice şi chimice. tora, ajutîndu-i în activitatea lor prac
In raionul Suceava au străbătut sa Inginerul Gh. Macarie, s-a deplasat la
aflat la Dolheştii Mici au necesitat o tică, de zi cu zi.
revenire în sat. Şi corn întrebările se tele şi o serie de brigăzi speciale pe faţa locului şi a explicat unui grup
anumite teme oa de pildă, „combate
adresau unor sectoare de activitate di de 40 de ţărani mupci<tori că pe o ŞERBAN RADULESCU
rea alcoolismului", „electrificarea sa
telor" şi altele. Un profesor, nn me anumită porţiune de teren pînza frea
dic. un jurist au dat răspuns întrebă tică aflîndu-se prea la suprafaţă se
