Page 19 - Albina_1959_11
P. 19
L a r ki v a Bun e vinul
ghiurghiuliu
Ne aflăm în toamna anului nouă, dar... în proiect. Există
2209. Unul din cei mai talen şi bani. Dar interes nu.
taţi reporteri ai ziarului „Cos- In sfîrşit reporterul „Cosmo
mosul“ se plimba plictisit pe o sului" a mai putut descifra cu Strugurii din Odobeşti
alee oxigenată din Lună- Deo greutate două nume îngălbenite Scot un vin ca în poveşti,
dată, pe microecranul televizo de vreme: Preşed... Bucur Insă unii-1 mai adapă
rului său de la mină, apărură Gheor-.. Secr.-. Chiuchiu... (pro Si scot Odobeşti cu -, apă-
două luminiţe roşii, semn că babil preşedintele şi secre Altu-ţi spune Irăţioare
era chemat de la redacţie. In- tarul comitetului executiv al C-a tinut butoiu-n soaie
vîrti un cadran minuscul şi ia- sfatului comunal pe acea vre Şi-uite-aşa treptat, treptat
tă-1 conversînd cu redactorul me. Adică cei criticaţi de către Vinul s-a... „decolorat".
său ş e f: corespondent). Mai era acolo Nea Costicâ, vezi mata
— Mîine dimineaţă — i-a ceva neînţeles despre nişte ci Proceda tot cam aşa.
spus şeful — trebuie să publi ment repartizat şi neridicat, Dar controlul, frumuşel
căm un articol despre felul cum despre nişte lemn de construc L-a-„ „decolorat" pe el,
se pregăteau oamenii să întîm- ţie din care nu se adusese nici Pentru că, de bună seamă Iar acum stă la răcoare.
pine iarna acum 250 de ani. Transforma fîntina-n cramă. Pentru o-., retransformarel
3 » V 1 Z i t e m Pentru documentare ti-ani pre Da-ntr-o zi s-a Intîmplat
gătit arhiva de atunci a revistei C-a fost şi el.-, „transformat" ARISTICĂ BAGHINA
„Albina". Fă bine şi vino rapid Şi... ca zebră îmbrăca*. Tr. Severin
Lelea Safta a plecat
pe Pămînt.
La oraş, pe şantier. Două ceasuri mai ti-rziu, re
Ga să-l vadă pe băiat porterul nostru răsfoia de zor
Care-ajunse inginer, prin arhiva de corespondente
a „Albinei".
— I-rra, maică, ce căsoaie ( — Aha 1 Uite aici ceva inte Filială sau... filieră?
Lasă-le mai mititele, resant — îşi spuse el, şi începu
Că efe-or prinde să se-ndoaie să citească din ce în ce mai a- — FOILETON —
Ce-o să mi te faci cu ele îl tent o scrisoare adresată re
vistei la 19 septembrie 1959, de Ei, eter în sfîrşit, tîrîş-grăpiş,
Biblioteca de
cîteva mii de
— Sînt proptite-n temelie către un oarecare cititor aflat volume din comuna Ploştina, a venit şi vara. Şi o dală cu ea
Mamă dragă, se t>n bine. în comuna Cociu, raionul Zele- raionul Baia de Aramă, are în concediul. Şi o dată cu conce
Iar cînd gata or să fie tin, regiunea Bacău. a cincea parte, şi dileme alte satul Roşiuţa, o filială. Filiala diul, ideia ca biblioteca să fie
— In prezent — cuvînta au
nume şi cifre pe jumătate şter
Te aduc să stai la mine. din satul Roşiuţa, ere şi ea, la dată în primire învăţătoarei
torul scrisorii — în toate comu se de patina celor 250 de ani.
nele din raionul nostru se duce Ataşat de scrisoare, o copie rîndul ei, o filieră de-., stăpîni. Maria Buteică. S-a încheiat pe
— Ba eu, maică, n-am să viu. o mare luptă pentru construirea după adresa trimisă de redac La Roşiuţa, la început a loc un proces verbal. A
Bătrînetea mi-e uşoară- fost procesul verbal. Un pro semnat Vetuţa de predare, a
a cit mai multe şcoli şi cămine ţia „Albinei" celor în cauză, iar
Colectiva noastră dragă culturale, precum şi reparatul dedesubt de tot un răspuns so ces verbal încheiat între biblio semnat Marioara de primire.
M-a făcut.-, pensionară I celor vechi. In toate comunele, sit după o lună (22 octombrie tecara de centru Jenica Buzo- A plecai Vetuţa în concediu...
afară de Cociu. Aici există o 1959). Citindu-i cuprinsul, re ianu şi între învăţătoarea Elisa uşurată, a rămas Marioara c-o
ESTERA PARASCHIV şcoală de 7 ani, în care plouă porterul nostru a rămas ca beta Cîlu. Jenica a semnat de hîrtie încărcată !
Brad, Hunedoara ca aiară. Există şi o şcoală picat din... Lună. predarea celor 1000 de volume, Dar concediul a trecut ca un
— La adresa dv. nr. — glă- a răsuftat uşurată,' considerîn- vis. Şi visul Vetuţei s-a spulbe
suia răspunsul — vă facem cu du-şi cu asta încheiată orice rat îndată ce-a dat ochii cu
noscut următoarele: cît priveşte misiune cu cartea în satul Roşi- Marioara :
uţa. Vetuţa a semnat de primire,
— Vai, dragă, dc-abia am aş
DREPT LA ŢINTA şcoala despre care v-a infor considerîndu-şi cu asia misiunea teptat să vii. M-au îngrozit ci
mat corespondentul din comuna
Cociu, nu-i adevărat ca plouă începută. Abia după ce Jenica titorii tăi cu cerinţele lor. l-ai
ca afară. Plouă, e drept, dar făcu cale-ntoarsă, Vetuţa, tre- învăţat cu nărav, să ştii. Şi, ca
„FONDATORII" In fiecare zi o vezi pe Victo- oa... înăuntru. Şi nu plouă zindu-se în mijlocul unui mor să nu m-amestec în treburile
riţa umerindu-se cu două mult. Ia acolo nişte picături, man de cărţi, privi decepţionată tale, nu cumva să ţi le-ncurc
Ou doi ani în urmă, în co sacoşe pline. îşi aduce femeia care găsindu-şi loc, se infiltrea procesul verbal. In el erau con sau să-ti fac greutăţi în muncă,
muna Prigor, raionul Bozovici, de-acasă, ce să facă ? Dum ză prin tavan, dar nu fac stric-., semnate numai cărţile, nu şi... nici nu tn-am atins de cărţi...
au inceput lucrările pentru con neata n-ai ceva iniţiative? (aici lipseşte din text). Ur cititorii. Tocmai cititorii, aceşti Vetuţa făcu ochii mari. Mari
Adică, vreau să spun... lemne ? veşnici sîciitori, care nu te
struirea unui cămin cultural. Şi mează apoi nişte cifre. în care oara îi spuse repede :
au inceput cu entuziasm, nu Adă, domnule, la cămin, că nu te se distinge un 8 şi trei zerouri, — Vai, colega, nu fii supă
glumă ! Dar, tocmai cînd lucrul opreşte nimeni. Şi-apoi, nu uita, citeva litere mari : O.R.A.D. rată, procesul verbal se află în
era în toi, veni la fa(a locului Bacău, repart... (probabil re cea mai perfectă stare. Facem un
cineva de la sfat. ' partiţie), aşte... tarea, vom tre... altul identic, numai că-i schim
—- Fraţilor, opriţi lucrarea 1 (loc gol), exe... (iar şters). băm data şi... inversăm rolurile.
— Cum adică... s-o oprim ? — Aha, am înţeles — glăsui Acum eu semnez de predare şl
Am turnat deja fundaţia, răs reporterul luminat la faţă. — tu de primire.
punse mirat mai marele zi Cel oare i-a criticat, amintea în Zis şi făcut. Şi iat-o din nou
darilor. cîteva rînduri cuvîntul negli pe Vetuţa noastră în mijlocul
— Răminem la fundaţie. Te jenţă. Cei criticaţi se scuzau mormanului de cărţi. Ii fulgeră
renul ăsta nu ţi'ne o asemenea probabil, motivînd că sînt în însă prin minte ideia să facă,
clădire. aşteptarea materialelor de con chipurile, un inventar. Cel puţin,
— Bine, dar... în planul dum strucţie şi că de îndată ce le asta ar mai scuti-o pentru O
neavoastră nu era prevăzută vor primi, vor trece la execu vreme de musafiri nepoftit*.
asta ? tarea lucrărilor. Păcat că nu Dar, nici nu ştii cînd te păleşte
— Tocmai aici e buba. Sfatul ştiu cum s-a rezolvat pînă la norocul. Şi Vetuţa noastră nu e
popular nu are încă planul lu urmă această stare de lucruri lipsită de loc de noroc. Tocmai
crării aprobat de forurile com existentă în acea vreme, că ar în ziua aceea, la Roşiuţa, pică
petente, şi ca atare nici un loc fi ieşit un articol să se ducă din senin un nou director de
fixat care să ţină o asemenea vestea în... Cosmos. cămin.
lucrare. Aşa că. lucrul s p Oare nu ar putea cumva to lasă-n pace, dom'le, tocmai cînd — Uite ce-i, tovarăşă Vetut»
opreşte. înţeles ? că bate la uşă Festivalul bienal varăşii de la sfatul popular ra ţi-e lumea mai dragă. Nici n-a — îi spuse- ei — vreau să-mi
— De înţeles, înţelegem noi de teatru, că oamenii cer să fa ional Zeletin să-i ajute reporte apucat să ia bine cărţile în pri dai mie biblioteca în primire.
asta, dar nu pricepem ce-o să ceţi şezători, serbări. Ţi-am rului în înţelegerea problemei ? mire, că dumnealor au şi dat — Cum ? Faceţi dumneavoa
facem cu materialele care se mai spus şi ţi-o repet. N-ai ini Mai e t'mp ca arhiva „Albinei" năvală. Şi unde mai pui, că vin stră asta pentru mine?
strică, cu banii cheltuiţi, cu.. ţiativă, nu ştii să te orientezi, să fie completată cu un răspuns şi cu pretenţii. Cer unele cărţi — Nu, pentru cititori o fac —■
Au trecut de-atunci o lună. asta el Nu te-am ajutat noi în pe care ea, Vetuţa, nici nu ştie
două. nouă şi lucrările au ră niunoe ? N-atn făcut noi totul precis din partea celor în cauză dacă le are sau nu, şi de fiecare răspunse calm directorul.
mas tot la fundaţie, iar cei de ca să fie plăcut la cămin ? Nu Nu de alta, dar e păcat să lip dată trebuie să scormonească — Sînteţi o bomboană, tova
sim pe reporterul respectiv
de
Ia sfat tot la acelaşi răspuns ţi-am înlesnit noi astă vară, plăcerea de a scrie peste ani un pînă nu mai poate. Cînd văzu răşe director Poftim, am ici un
nu tine locul, nu corespunde, nu plimbarea în aer liber... ocupînd articol din care să reiasă că că nu prea ţine piept „pretenţi proces verbal- Ii schimbăm
avem planul aprobat de forurile ilor", se hotărî să dea mai rar numai data şi-ncolo rămîne
competente... sala căminului cu cereale ? pînă la urmă lucrurile au fost pe la bibliotecă. Dădea ea mai identic..
în comuna
rezolvate cu bine
Se pune, firesc, întrebarea : Şi-acuma, nu ţi-am dat noi un Cociu. Şi astfel a semnat Vetuţa de
pînă cînd vor rămîne lucrările godin mare pînă-n tavan ? Asta-i rar pe ia bibliotecă, dar dădea predare şi-a semnat directorul
la... fundaţie? Răspunsul e ornament, nu altceva ! N. PADUREANU prea des ochii cu oamenii. de primire. Directorul, ajuns
clar: pînă vor fi traşi la răs — O fi bun de ornament, dar acasă, îi spuse soţiei hotărîrea
pundere...... fondatorii" acestei dacă nu dă căldură... luată.
situaţii.
— Păi. noi n-avem de unde-ţi — B:ne-ai făcut, — zise ea —
da lemne. Nici sfatul popular dar să ştii c-o să-ţi vie cam
„SPIRIT
n-are deocamdată. Şi ne orien — Hai Petrică şi bea un greu şi cu căminul, şi cu...
DE INIŢIATIVĂ** tăm şi noi cum putem. N-ai ini pahar cu vin-.. — Ai dreptate, draga meat
ţiativă, asta e. Dacă vrei să în — Nu beau decît dacă e Şi trebuie să mă ajuţi şi tu în
Elisabeta Piele, directoarea călzeşti căminul, îţi fac o ptopu- cu aur. muncă. Uite ici un proces ver
căminului cultural din Broşteni, nere: oune brigada artistică să — Da' unde ai auzit tu, bal. Ii schimbăm numai data
raionul Strehaia, nu are iniţia vin cu... aur ?
tivă, şi pace. De-aia şi preşe repete programul acela din — Cum unde ? N-ai auzit şi-ncolo rămîne identic. Eu
dintele sfatului popular comunal luna lui Cuptor, că este străbă de vinurile noastre care au semnez de predare şi tu semnezi
se încruntă de Cîte ori o vede. tut de realizări, de propuneri, primit medalii de aur la de primire...
E o cicălitoare; de n-are pere de căldură... concursurile internaţionale Şi astfel, Maria Celofan, soţia
che In fiecare zi vine la sfat şi Avem şi noi o propunere. de la Budapesta. Liubliana directorului, luă în primire biblio
de fiecare dată cu acelaşi lucru: Decît să reia brigada un pro şi Montpellier în Franţa ? teca. Poate că- în sfîrşit, citi
— Ce se mai aude cu lem gram vechi, mai bine să facă * torii din Roşiuţa vor avea cel
nele, tovarăşe preşedinte ? Arză- unul cu godinul şi lemnele. O fi — Se face ceva sport în puţin de-acum încolo prilejul de
le-ar focul de lemne, să le el pentru tovarăşul preşedinte comuna dvs- ? a se bucura de cele 1000 de cărţi
arză, că... — Joc de fotbal,
— Tocmai asta vreau şi eu. străbătut de... răceală, dar e cît — Şi-n afara jocului de ale filialei care a trecut printr-o
Să le arză focul în sobe- Dar de se poate de actual. fotbal, nimic ? atît de îndelungată... filieră de
unde să le îau ? Uite, biblio — Ba da... qalerie... stăpîni vitregi
tecara se descurcă de minune. MARIA STANCU
Are femeia aste, dom'le, un spi (După sezisările tovarăşilor TITI GHEORGHIU PETRE POPA
rit de iniţiativă I... N. GALOPENTA şl P. ELENA) învăţător, Vaslui (După şezi sarea tov. N. IO N)
