Page 2 - Albina_1959_11

JUUUUULAJLBJUU’,
G în coapsa unei luni
m U T A D E M A R E L U I Cu cunună de furtuni
Luna lui Octombrie, ea -
A sădit şi-n ţara mea
“ i i i O C T O M B R I E Ani de dor şi libertate
Şi noroc şi spor în toate.
Cules din comuna Blâjeni, raio­
Octombrie, De luam calea codrului Bucuria nul Bistriţa, regiunea Cluj
Domnii ne făceau calici,
Sub umbruţa fagului — J) Imală •=. noroi
drag părinte. Şi nu veneam cîte-o vară mă adapă 2) Steap — ghimpe, ţepuşă, aşchie,
Pînă frunza era rară.
3) Rujă «*» floare de trandafir
Haiducie, haiducie, 4) . Ludaie .•= bostan, dovleqc
Frunză verde, măr sălciu Haină veche de dimie .Foaie verde ţlgqmbă-n qpă 5) Poneavă ■= macat gros.
Octombrie ogurliu 1) Te-am purtat în pribegie.
In leagăn gătit cu stele, Şi ne-au dus domnii-n războaie, Voia bună mă adapă —
Creşteai visul ţării mele ; Glonţul trupul să ni-l moaie; Imi spăl faţa cu bureţe J)
Ne-au luat caşul din sâdilâ Şi mă-ncing cu tinereţe ;
Şi ne-au bătut fără milă — Şi iar verde flori de soc
Dar din Răsărit de soare,
Am primit îmbărbătare. Tinereţea-i brîu de foc —
In Rusia muncitorii Brîu cum nu s-a mai văzut,
Se luptau să crească zorii - De Octombrie ţesut ;
Zori de viaţă primeniţi Puştile erau vâtale
Să fim astăzi fericiţi ;
Zori de viaţă rouraţi Ţăcănind la deal - la vale ;
Să-i zărim şi pe Carpaţi — Şi minia spată deasă
Cîte flori pe plai in jos, N-a lăsat duşman să iasă.
S-avem zile cu folos ; Şi-a ţesut Octombrie bun
Cită frunză-n cetioară,
Colective să răsară Şi dîn puşcă şi din tun,
S-ajungi comunismul, ţară ! Brîuţ roşu fermecat
Cules din comuna Bodeşti, ra­ Să-l poarte omu-ntristat
ionul Horezu, regiunea Piteşti. Şi mi-a dat brîul şi mie
De am numai bucurie.
In leagăn gătit cu crini,
Ne-ai legănat anii plini ; Cules din comuna Veţel, raionul Trai bogat,
Tu, Octombrie, milian 2) — Sleaua mîndră llia, regiunea Hunedoora
Ne-ai dat spicul tot din lan, de unde vii?
Cucuruzul din tăpşan 1) Burete — bineţe
Că dacă tu n-ai fi fost, Foaie verde şi-un bujor
N-avem fericirea gost 3) Inimă, locaş de dor. Floricică dintre Jii
Trăiam fără nici un rost. Spune, spune tuturor. Trai bogat, de unde vii ?
Dar aşa, ni-i viaţa floare. Ce ţi-e mai drag pe pămînt ?... Pom frumos Cine mi te-a făurit
Cum n-a văzut sfîntul soare Frunza şuierată-n vint,
Şi nici luna călătoare Dîmbuţul cu florile, Că pe noi ne-ai indrâgit ?
Azi muncim cu toţi olaltă Plaiul cu miorile ? cu roşii foi Carul cin ţi l-a lucrat
Şi ne creşte holda-naltă. - Stăpîne, stăpîne drag, De l aduci împovărat,
Octombrie, drag părinte. Mult iubesc codrul de fag Tot cu grîu nemălurat ?
Tu ne-ai dat pas înainte. Cind vîntul, fecior tehui - Frunză verde sâlcioarâ
Zice doina-n frunza lui ; Batem drum de primăvară, Car frumos cu patru roţi
Cules din comuna Arbore, raionul Şi miorile pornite Din hotară in hotară ; Se opreşte-n prag la toţi -
Rădăuţi, regiunea Suceava Şi chituţele-nflorite Şi-i primăvara nurlie
Şî cosiţa primăverii Cu panglici de veselie — Şi la rînd mi-i omeneşte
1) Ogurliu — aducător de noroc, Şi steiele-n poala serii... Cu tot ce-n tarlale creşte.
de bun augur ...Dar mai dragă peste toate
2) Milian — om înalt, trupeş, spătos Mai dragă cum nu se poate Car oişte de sulfinâ,
3) Gost — oaspete de seamă, musafir Mi-e o stea încolţuratăt Urcaşi a vremii colină ;
drag. De bolşevici înălţată. — Sub roate de mere dulci
Raza ei unde se lasă Sărăcia-n drum o culci
Bucuria-şi face casă ; Şi sub şine de oţel,
In anul Raza ei de jărăgai, Faci necazul mărunţel. —
Arde şerpii-n putregai,
In lume cin' te-a trimes
Putiegaiul veacului, Cu roibi tineri pe ales ?
şaptesprezece Ce-a dat plîns săracului. - Floare răsărită-n şes
- Inimă, lăcaş de dor,
In lume că m-a trimes
Spune-n cîntec tuturor
Măre inimioara mea Octombrie, prieten drag,
Tare mult se bucura : C-a vremii nea de suspine La şuşleţ1) cu roşu steag
Ca iarba sub strat de rouă, M-a coperit şi pe mine ; Şi la voi pe Olt să trag ;
Ca sâminţa-n cimp cind plouă. Bine ştiu c-am s-amurgesc,
Şi am venit pe drum de ani
Dară vesel viersuiesc Să bag frica în duşmani —
Că de-am fost cîndva coldan) *) De la calea cu imală ’) Şi-oi umbla ţară cu ţară,
Astăzi sînt stopîn pe lan Apucat-am drum de fală ;
De la calea numai steap,2) Pînă răul o să piară —
Şi eu şi comuna-ntreagă
Am luat alta de la cap Şi-am să umblu loc cu loc.
Şi acelaşi gind ne leagă Tot cu rujă 3) pardosită Lumii să-i vestesc noroc.
Ca să muncim în dreptate Şi cu soare poleită.
Şi s-agonisim de toate... De trăiam doar cu ludaie, 4) Cules din comuna Laloşu,
Vin la mine tn odaie
Steaua mîndră bolşevică raionul Bâlceşti, regiunea
Să vezi masa-ndoldorcrtă
Luminoasă se ridică, De cinci pruncuţi conjurată Craiova
Tot mai sus şi tot mai sus Pe jos. poneavă 5)-nflorată.
Şi în lume n-are-apus. Vreme, vreme roditoare, i) Şuşlef — partea dinainte a că-
Pom rotat ţesut cu floare — rulii.
Culei din comuna Lopâtari, reg. Pom frumos cu roşii foi,
Ploeşti. Te-nalţi falnic pin’ la noi —
De ai rădăcini adînci, Culegător •• ION SOCOL
1) Coldan — calic, lipsit, cerşetor. Nu-s înfipte-n aspre stînci.
Ca pruncul în lâutoare
Şi cerul spoit cu soare.
In anul şaptesprezece.
S-a simţit ciocoiul rece.
Mai rece ca miezul iernii
Mînca-l-ar ciuma şi viermii !
Dară eu pe lingă junei,
Mult m-am bucurat atunci «■
Şi sub cer pislit de nori
Mi-a părut cimpul cu flori ;
Şi sub cer tomnat cu bură
Am scos plug din arătură —
Şi cu inima voioasă
M -am întors devreme-acasă. -
Iar la crîşma lui Turcitu,
Bea ciocoiu-afurisitu’
Şi cum sorbea din cinzeacă
Şimţea teama că-l îneacă.
Cules din comuna Toporu, ra­
ionul Giurgiu, regiunea Bucureşti.
Bine-i azi în
£
vaira noasfră

Floricică de pe coastă
Bine-i azi în vatra noastră
Stă mâlaiu-n câpestere
Şi am prins şi noi putere.
Lele verde bob nâut
Destul greul ne-a durut.
Şi pe noi şi pe bunici
cînnnrinrrimnnnrinnmnnmmmnmnnr^^ Tmnmrimnnmnmnmnnn^