Page 20 - Albina_1959_11
P. 20
M a i a p i
Au pornit bine colectiviştii din mai înaltă, f
Simand. In fiecare an recoltele lor s-au buia să-i aju
dovedit incomparabil superioare celor gospodăriei c
dobîndite de ţăranii muncitori din sec- şi hărnicia st
torul individual. Nici întovărăşiţii, cu aici am pom
toată strădania lor, n-au izbutit nici o care am scris
dată să atingă producţia la hectar a muncă efectu
gospodăriei la nici o recoltă. Se vor- care. Au fost
bea, ce-i drept, despre recoltele colec- pe panouri a
tiviştilor din Simand, dar... cînd se vărăşiţi dacă
pomenea capitolul „dezvoltare", nu se' cerealele şi
vorbea tocmai de bine. Intr-o comună Colectiviştii i-
cu mii de suflete, gospodăria număra, vadă, şi la gc
după ani de la ipfiinţare, doar 300 de fosi începutul
familii cu vreo 820 hectare. Secjprul S-au organi
zootehnic mult prea slab fnţă de posi colectivişti fru
bilităţi. In afara gospodăriei continuau vărăşiţi, depu
să rămînă sute de familii cu mii de tural, in şcoli
hectare, pămînt foarte bun. oamenii prea
....Voi nu ştiţi să vorbiţi cu oamenii organizat con
despre munca voastră, despre realiză încingeau disc
rile voastre. Nu ştiţi să vă apropiaţi straţiite pe ta
de ei, să-i aduceţi,alături de voi"... le răşit :
spuneau cei care-i vizitau pe colecti — Cîte hecti
viştii din Simand. „Nu ne place să ne — Şase he<
lăudăm. Cine are ochi să vadă şi minte cai, căruţă şi
să înţeleagă, să poftească lingă noi" Scriam hect
răspundeau unii care se vede că a- şase hectare
mestecau munca de lămurire cu lauda. glumă. Scriam
obţinut : pori
Munca de lămurire soarelui şi alţi
şi făceam tot<
nu se duce oricum — Să vină a
cum se ştie,
....Mai întîi, povesteşte Ion Corbaci, familie este c
preşedintele colectivei, ne-am îndreptat jumătate. Cît
atenţia către întovărăşiri, care cuprin Nicolae, ' il
— A ş vrea m obila aceea, cu rezultate ?' C ele mai multe expli Călău Ironim şi Constantin M a deau sute de familii cu peste 4000 de — Păi tr<
pluş, că tare i faină si la casă caţii le-a dat tovarăşul Tilicea rian s-au dus noaptea si au cosit, hectare. Erau unii care atunci cînd 850 de zile. S
nouă se potriveşte de minune. Traian, preşedintele qospodăriei. fără să-i ştie ceilalţi, crezînd că aduceam vorba de colectivă ziceau : — Nu-i nimi,
— Faină, faină, bade, dar cam Pe scurt, răspunsurile sale ar pu vor ajunqe fruntaşi. „Da’ noi nu lucrăm tot în comun, nu Vom socoti val
scumpă. Costă şapte m ii! tea fi redate cam aşa: ,,qrija — Si au ajuns ? a întrebat un ni-s bune recoltele şi oamenii mulţu la preţ de con
— Ei ş i ? Coste şi opt. Dum noastră de căpetenie a fost să oaspete din Seleus.. miţi ? Nu avem fond de bază ?“ Ce-i gem linie şi fa
neata eşti aici să vinzi nu. să-mi smulqem pămîntului cît mai mul — Da, au reuşit să ajunqă... co drept, îi drept. In anii cît au lucrat lei. Cheltuieli
crriieşti de punqă. Eu m i’s din te roade. Dună cum vedeţi am iz daşi, pentru că bucatele cosite de laolaltă in întovărăşire, oamenii şi-au — Nimic. Is
colectiva din Daneş. A sta s-o ştii butit. Pentru aceasta am resp ec ei noaptea, aşa umede cum erau dat seama de folocu^Le muncii în din ei îmi iat
dumneata, mă roq frumos. Din tat cu sfinţenie măsurile aqroteh- şi făcute snop, s-au muceqăit. comun. Intovărăşirecţ Ife-a fost şcoală La primăvară i
Daneş. Auzitu-m-ai ? nice avansate, pentru aceasta am — A devărat că dumneavoastră preţioasă de formară» a conştiinţei — Să ne spi
Auzitu-l'ati? C olectivist din Da înfiinţat un curs aqrozootehnic ati introdus retribuţia suplimen socialiste. Dar viaţa nu rămîne pe loc rămas lui dupi
neş. O spune cu atîta m îndrie şi prin care în decurs de patru ani tară ? a întrebat un alt oaspete. ci merge înainte. Pentru ca întovărăşiţii oamenii, şi :
naturaleţă ca şi cum ar trebui au trecut peste 150 de colecti — Da ! Deocamdată însă, nu să meargă mai departe pe o treaptă crdde, dacă vr
să-ti ceri scuze că te-ai îndoit de vişti şi în primul rînd toti şefii mai la două culturi: la cartofi şi
avuţia lui şi a celor de o seamă de echipă'. sfeclă de zahăr. Fiecare şef de e-
cu el. N-am putea spune că lucrurile chipă a repartizat oam enilor cîte
Daneş. O aşezare omenească au mers întotdeauna strună. O- un lot de pămînt cultivat cu aces 7â de duminică din toamna anului trecut. La
tupilată la poalele dealurilor ce mu-i om. Unul mai harnic, altul te plante. Omul înqriieste de a- căminul cultural din Pogoanele, se ţinea mare
străjuiesc străvechea cetate a Si- mai comod. Unuia îi place să lu ceste loturi pînă la recoltare. sfat. Se adunaseră aţei în sala căminului toţi mem
qhişoarei. Pe m eleaqurile acestei creze la cîmp, altuia la vite. De Dacă depăşeşte planul primeşte brii întovărăşirii ,.1907“ vechi şi noi, tineri şi
comune, ce poartă numele unui aceste lucruri am tinut seama a- 40 la sută din produsele obţinute bătrîni. Incepiut încă de dimineaţă, statul kitovă-
fost luptător din ceata vestitului tunci cînd ne-am reorqanizat peste plan. De exemplu, tovară răşiţilor îşi avea rostul lui. Muiţd din întovără
Doja. domnea cîndva, nestinqhe- munca. Primul an a fost un fel şul Schuster Gheorqhe a avut în şiţi îl ştiau dinainte, că doar nu degeaba l-au aş
rită de nimeni, sărăcia. „N u tu de studiu asupra oamenilor. A s seamă 7 ari cultivaţi cu cartofi teptat de atîtea săptămîni. Pe scurt, era vorba
boi, nu tu plug — se plînaeau cu tăzi munceşte fiecare unde-1 traqe de pe care trebuia să scoată 1500 să se treacă la o nouă organizare a muncii in c
întovărăşire, şi anume la executarea lucrărilor
amărăciune bieţii oameni — nu inima, şi pentru că fiecare mun kq. El însă a scos 2.100 kq.. deci T
tu pămînt, decît petice răzleţe de ceşte cu drag. şi rezultatele sînt 600 kq. mai mult. Retribuţia lui în comun. Numai că o parte doreau acest loicrv
iar unii neştiind cum va fi treaba se împoU»
clisă pietroasă, de pe care dese mari. N u-i vorbă, că ei au fost suplimentară a fost de aproape veau. c
ori nu ieşea nici măcar sămînta’ . stimulaţi si prin aceea că în fie 250 kq. A şa au stat lucrurile şi — Unul munceşte bine, altul vrea să sfea s
Pămînt bun ? Era. Cum nu. Era care duminică noi afişăm în cen la cultura sfeclei de zahăr. T o acasă. De ce să lucrez eu pentru altul, iar la îm C
destul, dar ce folos dacă-1 stăpî- trul satului numele colectiviştilor varăşul V arqa Sofronie trebuia să
neau boqătanii. care s-au evidenţiat în hărnicie. scoată de pe 15 ari cultivaţi cu părţeală să fie deopotrivă ?—îşi dădea cîte unul t
cu părerea.
— N -ai cumva niscai cucuruz sfeclă, 4500 kq. El a scos însă
mai mult, măi vecine ? îm i flămîn- In aşa măsură a avut efect popu 5.800 kq. V a să zică va primi şi S-a ridicat atunci dintre ei unul pe nume Mi- r
zesc copiii. larizarea fruntaşilor, încît unii zahăr şi bani mai mulţi. Anul ce halaşcu Paraschiv. i«
— Se vede, măi oameni buni, că nu pricepeţi
— Cucuruz ? Sărac de păcatele colectivişti, ca Fodor M ircea. vine vom extinde retribuţia su 1
mele. N-am vecine nici să umplu plimentară şi la porumb şi floa despre ce-i vorba, începu el. — A lucra laolaltă a
quşa la qăină. rea soarelui. nu înseamnă ca fiecare să muncească cit vrea
şi cînd vrea. Eu înţeleg altfel lucrurile. Fie
Praf mult, noroi cu carul, friq, Si aşa pe rînd, tovarăşul T ili care să lucreze atîtea pogoane cu cîte a intrat n
si mai ales foame. Iată avuţia cea a dat explicaţii despre toate în întovărăşire. Dar să facă lucru bun şi la timp. S
de-atunci a celor mulţi din Daneş. celelalte izvoare de venituri ce Eu, dacă am semănat cu porumb un pogon, pră n
— U ite Ironime. radio ca ăl de Belşug le are qospodăria. Despre cărău şesc un pogon, iar Neculai Aldea, dacă a semă n
ti-o plăcut la Bechisi baci. Ce şia cu boi care a adus anual nat şase, şase să prăşească. înţelegeţi ? b.
zici. îl luăm * peste 300.000 lei, despre d ezvol înţelegeau ei. dar încredere încă nu aveau. Aşa ir
— Luăm, fem eie, dacă zici. Dar tarea sectorului zootehnic (au su P
ăsta o avea maqic ? Vin zilele luminii te de porci, zeci de vaci şi m ii de 5
Cu caii albi în frîu
Auzitu-l-ati ? Ochi maqic. Nu păsări), despre mărirea numărului
pîine. Nu clisă şi nici cucuruz. — Pe aici, crescură spinii de hectare însămîntate cu sfeclă o
Azi creşte lan de griu 1
De astea li-i hambarul plin. V or de zahăr etc. 1.
radio cu ochi maqic. Si răcitor e- Cîndva, din pulberi pirul — Dorinţa noastră de căpete îi
lectric vor, de-acuma, m obilă de Se ridica un pic nie — a continuat tovarăşul T ili P"
şapte mii. Barem de biciclete să Azi, holda-şi toarce firul cea în fata oaspeţilor — este să ci
nu mai vorbim. N -ai loc de ele Aprins, de borangic 1 trăim cît mai bine si pînă acu’ a<
în sat. nu ne putem plînqe. Priviti-1, de ci
O zi călduroasă de vară. Pe şo Pe-aici gonea vătaful pildă, pe tovarăşul V arqa Sofro-
seaua ce şerpuieşte dinspre par Cu calul în galop nie- A re omul şase copii. O rice p]
tea împădurită a satului s-au ivit Lăsînd în urmă praful s-ar spune, casă qrea. înainte de fi*
cîteva autocamioane cu oameni Stîrnit, ca un potop 1 a intra în colectivă abia avea tr
îmbrăcaţi în straie mîndre de săr după jce bea apă. Azi_ are casă 1.
bătoare. Sînt oaspeţii colectivei Dar, azi, suveici de ape mîndră, cu m obilă nouă. C opiii te
,.23 Auqust' din Daneş şi vin în Ţes pînze aurii au ce îmbrăca, au ce mînca. Toa v<
schimb de experienţă. S a dus Muşcară tîrnăcoape te acestea sînt cunoscute bine de P r
vestea în tot raionul despre re Din ziduri vechi, pustii 1 tot satul. A proape nu e zi să nu P€
ca
zultatele celor din Daneş. Anul primim cereri de înscriere în uos-
acesta colectiviştii de mai sus Şi sînt ca nişte strune podărie. A venit vădana Paras- Şi
vor primi 51 lei la ziua-muncă. Culcate pe viori chiva lui Iuqa, au ven it C arolv nc
în
Ih comparaţie cu 1952, cînd a luat Canalele-n păşune Am brozie, Boctoş Csenia şi mulţi,
ca
fiinţă qospodăria, anul acesta Peste cîmpii, prin flori 1 foarte mulţi alţii. Bucuria noas tu
fondul^ de bază a ajuns să fie nu tră însă e şi mai mare de cînd
o dată, nici de zece ori. ci de Deasupra lor se-nclină am auzit că întovărăşirea „30 D e
cincizeci de ori mai mare. G raj Arcuşul minunat : cem brie' din satul nostru se pre- to-
duri noi si moderne, m aqazii spa- Pe unde-a fost rugină qăteşte să se transforme in qos- un
tfoase în care încap zeci de va- Azi creşte griu curat 1 podărie colectivă. 1 mi
qoane de bucate. întrebarea ros Daneş. O comună în care oam e Brigadierul zootehnic Eugen Bulban din G.A-C. fa<
tită de cele mai multe ori în ziua ION POTOPIN nii privesc cu încredere în viitor. DrăgăneştrOlt, este unul din fruntaşii go&podă-
aceea de ospetie a fost, „cum ati riei- Ei se ocupă cu grijă şi dragoste de creşterea al
lai
făcut de ati ajuns la asemenea N. CREANGA animalelor pa
