Page 21 - Albina_1959_11

CALAU ZA

APTELOR NOASTRE

a p e de o a m e n 1

cutezători, tre- Şi baci loan începea : Intîi sămînţa ce era de prevăzut. Adunările pe ve­
leagă rosturile pentru anul viitor, apoi întreţinerea cinătăţi şi la cămin s-au mutat la co­
ido priceperea animalelor şi rînd pe rînd toate chel­ lectivă. Cam tot la două zile se ţinea
de frunte. De tuielile pe care un colectivist le-a uitat adunare generală pentru primirea de
ut panouri pe de mult. Nu le-a trecut chiar pe toate, noi membri. Aproape 600 de familii
cu zilele de că doar nu-i la farmacie. La cu peste 2.000 de hectare au intrat în
tu cîştigat fie- sfîrşit, cînd s-a făcut socoteala îi rămî- gospodăria colectivă. Astăzi 893 de
înd cei trecuţi nea cam 15.000 lei. Nici lui nu-i venea familii stăpinesc 2918 hectare pămînt.
ebaţi de înto- a crede. Dar valoarea zilei-muncă a Se discută o carte la coiful roşu al gospodăriei colective „1 Mai" din
cu adevărat fost socotită după anul trecut. Anul Unde-s mulţi, Otopeni
şi pe panou, acesta ea va ajunge la 43 de Iei. Asta
icosă la ei să înseamnă că o familie de colectivist cu puterea creşte
ă cerceteze. A 850 de zile-muncă va cîştiga peste 36
a fost stîrnit. de mii. De cîteva săptămîni, camioane, plat­
onsfătuiri între In întovărăşire, însă, nu toţi au cite forme şi căruţe transportă mereu la
redinţi şi înto- şase hectare de pămînt şi mai cu rampă sfecla de zahăr. Poate de cînd
z căminul cul- seamă nu toţi au atelaje. Stau şi se ştie, preşedintele, loan Corbaci, n-a
i a nu purta ascultă şi îşi fac în gînd socoteala. De alergat ca în această toamnă. 550 de
drumuri, am. ce să nu-i ajuţi ? Şi iar o luam de la hectare cultivate cu sfeclă de zahăr
vecinătăţi. Se început. Aici lucrurile-s mai încurcate nu-i glumă. 137 vagoane de sfeclă au f t i i l f t l l l t
îles la demon- pentru, că întovărăşitul fără atelaje tre­ scos colectiviştii din Simand anul a-
iam un întovă- buie să plătească celui ce îi execută cesta. De pe 140 de hectare au scos Vestea a fost transmisă de staţia tătorii îşi dadeau seama că in faţa
lucrările. Dă pentru plug, dă pentru chiar şi 45.000 kg. la hectar. La gospo­ de radioficare, intr-o dimineaţă geroa­
:i Ioane ? semănat, pentru prăşit, pentru seceriş. dărie se fac socotelile. 137 vagoane de să de februarie. faptelor convingătoare se topesc împo­
trivirile ca gheaţa în faţa căldurii.
int arabil, doi Uneori înţelegerea se făcea ca să nu sfeclă fac 6 milioane lei, plus 15 „Atenţiune, dragi ascultători 1 A- Veneau la colectivă, cereau să vadă
dea bani sau bucate ci să plătească vagoane de zahăr pe care îl va primi
seară, adunarea generală a colecti­ dacă s-au înscris şi cei care îi inte­
ca să lucrezi în zile-muncă. Fireşte că cel care are gospodăria. Total 7 milioane lei. Dar viştilor a discutat ultimele cereri de resau, apoi le scoteau pe ale ior din
să tragi, nu atelaje, pînă nu-şi termină lucrările lui asta, incâ nu e totul. Zeci de vagoane primire în gospodărie. Cu acestea,
uri tot ce a nu trece la celălalt. Asta înseamnă în- colete, 400 vagoane de borhot, aproape numărul membrilor gospodăriei colec­ buzunare, Atît de mult se obişnui­
seră oamenii cu rubricile „Ştiţi cîţi
, orz, floarea tîrziere la arat, semănat, prăşit şi 7 vagoane de melasă vor întări baza tive „Vasile Roaită" a crescut la s-au înscris azi ?“-şi „Artişti amatori în
Trăgeam linie recoltat şi la urma urmelor întîrzierea furajeră pentru ferma de animale a 2.103, avînd 6.217 hectare pămînt. în­
aduce scăderi de recoltă, ceea ce se gospodăriei. Dar producţii mari nu faţa microfonului", incit lipsind de
olectivist. După cheamă pagubă. Să zicem că din 1000 s-au obţinut numai la sfecla de zahăr treaga comună este colectivizată !“ două ori la rînd aceste rubrici din
Pecica era în sărbătoare. Nici gerul
program, staţia s-a trezit c,u o droaie
ză media pe de familii, 400 nu au atelaje. Produc­ sau la alte culturi de cîmp, ci şi la cumplit n-a izbutit să-i (intuiască pe de sezisări. „Ce-aveţi de gind ? De
ctare, deci pe ţia la cei fără atelaje este cu 300 kg. ferma de animale. Există astăzi in gos­ oameni în casele lor. Era doar o în­ ce modificaţi programele ?"
ncă ai făcut mai mică la porumb cu 250 kg. la grîu. podărie berbeci merinos care au dat cununare a biruinţei noului asupra
La 1000 de hectare asta înseamnă 30 pinâ la 11 kg. lină, iar oi de aceeaşi vechiului, o izbîndă a unei îndelungi Vine brigada de agitaţie
le i că, vreo vagoane de porumb, şi 25 vagoane de rasă 8 kg. Se încearcă acum o selec­ şi răbdătoare acţiuni de convingere
j mar multe. grîu mai puţin. Asta fără să mai punem ţie pentru formarea unei turme de eli­ desfăşurată de activişti de partid şi „Cum de le ştiu pe toate ?" Iată
1 numai vîrfuri. la socoteală că cel fără atelaje tă de 300 de oi, produşi ai recordiş- de stat, agitatori şi colectivişti, că
iduselor primite lucrează mai multe zile-muncă faţă de tilor. acesta e unicul drum pentru creşterea întrebarea pe care şi o puneau de
multe ori spectatorii. Unii caută să se
i achiziţie. Tra- cei cu atelaje.
ul. Peste 28.000 Orb şi surd să fii ca să nu-ţi dai Dacă anul trecut venitul gospodăriei bunăstării tuturor. mişte î.n scaune ca să fie văzuţi cind
Şi în această acţiune încununată de
seama unde-i mai bine. Dar oamenii se ridica la 1.200.000 lei, anul acesta îşi aud numele printre evidenţiaţi, al­
ţi. Pe jumătate au auzit şi văzut destul de bine adevă­ venitul global al gospodăriei va atinge succes, activitatea culiural-artistică ţii însă se supărau pentru că brigada
şi-a adus partea ei de contribuţie.
e pentru cosă. rul. Au văzut, bunăoară, că conducerea 10 milioane lei. STnt rezultate cu care nu ierta pe nimeni, fie el individual
rria. gospodăriei a trebuit să-i îndemne pe drept cuvint se pot mîndri colecti­ Formaţiunile artistice ori colectivist care mai „nimerea cu
oriştea-n gard, ca Ieremia". Se spune
loan, cit i-a
dare, întrebau să-şi ridice oamenii bucatele ce Ie re­ viştii din Simand, raionul Criş. la lucru că cele mai bune programe le-au pre­
socoteala cum vin pentru că nu au unde să le mai zentat cei din Şeitin, Secusigiu, Şem­
la preţul pieţii. depoziteze. Şi s-a întîmplat apoi ceea CL. MUNTEANU ...Scopul îţi sugerează formele de lac şi Tur.nu. Adevărul e că chiar cei
activitate artistică — spunea într-o zi „arşi" de brigadă erau primii în sală
directorul casei de cultură, tov. Che- cînd se anunţa programul- Ei înşişi
vereşanu. Or, scopul nostru era spri­ colectivişti, membrii brigăzii de agi­
de-abia de 5.178 lei, fiind fonmat Sn cea mai mare jinirea prin toate mijloacele noastre a taţie au desfăşurat o activitate sus­
parte din taxele de înscriere. muncii politice de atragere a ţărăni­ ţinută pentru lărgirea sectorului socia-
Poate unii se vor întreba : „care este rostul mii pe drumul colectivizării. Forma­ list-cooperatist.
fondului de bază ?“ Ei bine, la aceasta se poate ţiunile de teatru, brigăzile artistice de Dar membrii brigăzii de agitaţie pre-
răspunde, folosind experienţa a numeroase înto­ agitaţie, pe lingă alte formaţiuni, au zentînd programe pentru atragerea de
vărăşiri. Nu este întâmplător faptul, că întovără­ o mare însemnătate. In repertoriul noi membri în gospodăria colectivă,
şirile cele mali bune şi mai puternice, care obţin echipelor de teatru s-au introdus deci veghează în acelaşi timp şi asupra
recolte mari la hectar, sînt cele care au un fond piese legate de colectivizare. Se ştie respectării statutului. Unii, e drept,
Je chibzuite ale Iuti Mihalaşou au con- de bază dezvoltat Folosind acest fond şi-au cum­ că replicile date în piese sînt pline puţini, mai căutau să amine aducerea
ai o ->arte dintre oameni, părat numeroase maşini agricole şi unelte, cu de adînci semnificaţii. Ele răscolesc inventarului sau schimbau uneltele
peţi i, dacă ziceţi că-i mai bine in care aiu muncit pămîntul mai bine, şi-au ridicat inimile auditorilor. Mulţi se recunosc bune cu altele de nu puteau fi folosite.
-o sa ae adunăm la anu’ pe vremea as-ta construcţii gospodăreşti, şi-au cumpărat animale în eroii pieselor, se văd stînd la îndo­ Aşa a făcut, de pildă, Niculae zis
r cine a cîştigat mai mult, propuseră de la care an obţinut pe lingă produse, însemnate ială, ba chiar împotrivindu-se. Unii Crumparu din Pecica. Cînd s-a pre­
ii dlin cei prezenţi. venituri băneşti. rîdeau în gura mare de propria lor zentat la gospodărie a adus un cap
a trecut şi faptele au dovedit de par- întovărăşirea „Unirea* din Roşiori, de pildă, neştiinţă şi încăpăţînare, alţii priveau de plug vechi, pe care de ani de zile
fost dreptatea. are un fond de bază de 117.460 lei. Ceea ce în­ în jur sfioşi, ca şi cînd ochii tuturor îl folosise la cumpăna fîntînii drept
reo 31 de familii, care au lucrat în co- seamnă 153 led la fiecare hectar. Acest fond de ar fi fost îndreptaţi spre ei. Gîţi nu greutate.
recoitat în medie 1800 kg. grîu la hectar, bază a fost creat prin strîngerea şi vînzarea către şi-au făcut acasă în tîrziul nopţii fel de Şi într-o seară cînd Niculae ridea
ele loturi producţia a fost de 2.000 kg. stat a unei contribuţii voluntare de 50 kg. cereale fel de socoteli după piesele ..O logod­ mai cu poftă de alţii criticaţi de bri­
timp, ceilalţi, care n-au lucrat în comun, la hectar. Din această sumă întovărăşiţii au ho- nică pe cinste", sau „Cum semeni, aşa gadă, a amuţit dintr-o dată. Prezen­
cel mult 1 300 kg. la hectar- tărît să-şi cumpere maşini agricole şi animale, şi culegi", piese prezentate pe scenele tatorul a expus faptul, apoi a început
eu a fost cu organizarea lucrului în co- să ridice construcţii. căminelor culturale din Secusigiu şi brigada să cînte pe melodia „Ană,
culturile prăşitoare. La aceasta, insă, Pot fi trase şi de aici învăţăminte. Sigur că da Felnae. Zeci şi zeci de spectacole "s-au dragă" ■
din Pogoanele le-a fost un sprijin de şi încă învăţăminte toarte folositoare. prezentat în comunele Peregul Mare, „Bade Niculae, dragă
După ce au oprit sămînţa şi au achitat Şeitin, Şemlac, Turnu şi altele. Dar Te vorbeşte lumea.ntreagă
S.M.T.-ului le-au rămas peste 2-500 kg. Ing. MAR1A BOGDAN cîte piese n-au fost prezentate chiar la Te vorbeşte şi-i ruşine
hectar- împărţeala s-a făcut după nu- staţiile de radioficare. Trebuie eviden­ Că nu zice chiar de bine".
■ctarelor. Astfel. Neculai Aldea a primit ţiat faptul că artişti amatori ca Du­
ele trei hectare 7.500 kg- boabe, iar Petre lUftfbV’V >\ .-■» .. •' 1> IT ■: :>-r mitru Sfat, Păţeam Ştefan, Silaki Vir- Şi apoi pe melodia „Văleleu, văleleu" I
entru 3,5 hectare, 8.750 kg. gil, Szomoru Dezideriu au desfăşurat ,.Rîde lumea c-ai predat
te că pămîntul a fost la fel de bun, cei Activistul şi muncă de agitaţie în cadrul echipe­ Văleleu, văleleu
j lucrat în comun, au recoltat abia cîte lor de agitaţie. Un plug ce-a fost atirnat
100 kg. de porumb boabe la hectar. Se Ştafetele culturale au fost forme Văleleu, văleleu
că o asemenea diferenţă de recoltă nu Noaptea, cind din streşini se preling deosebit de eficace. Ritmul de colec­ Sus Ia cumpăna fîntînii
,a pe nimeni indiferent. Aşa se face că, Nevăzute fire de paing, tivizare nu se desfăşura ia fel in fie­ Văleleu, văleleu
. care anul trecut se împotriveau, erau care comună şi sat- Unele o luau De pe cînd trăiau străbunii".
ii nerăbdători să reţină adunarea după Cind prin dese ramuri de caişi înainte. Se studiau metodele şi rezul­
la
Crumparu şi-a dus plugul bun
ost înţelegerea. Casele privesc cu ochii-nchişi. tatele. Casa de cultură a îndrumat gospodărie a doua zi dis-de-dimineaţă.
nou. Ia începutul acestei toamne s-aum- căminele culturale din comunele mai
r căminului cultural. S-a vorbit despre Singur, in odaia lui străină. avansate, cum ar fi Felnae, Turnu, Acum rîde şi el de păţanie.
m în parte. Şi despre Paraschiv I. Dumi- El adună spice de lumină Secusigiu şi Peregul Mare, să prezin­ Fireşte că rezultatele cele mai bune
a adunat de pe hectarul său doar te spectacole în celelalte comune, s-au obţinut în acele comune, unde di­
de grîu la hectar şi despre Năstase Ma- Din ogorul cărţilor ce-nchid rămase mai în urmă- Spectacolele erau rectorii căminelor culturale au fost
a scos abia 1.270 kg. Mai mult însă s-a Gîndurile dragului partid... precedate de convorbiri cu spectatorii, mai activi. De evidenţiat sînt bună­
espre cei care au lucrat în comun. Des- în care se făceau comparaţii între ve­ oară Ion Albată din Secusigiu, Con­
e Ştirbu, bunăoară, care a adus acasă Miine-n zori, colectiviştii iarăşi niturilor colectiviştilor şi individuali­ stantin Turture din Şeitin, losif Barca
500 kg. de grîu, despre Anghel Chiriac Se vor strînge-n jurul lui — tovarăşi — lor, cu exemple concrete, ce arătau a- din Turnu şi alţii. Oamenii însă au
pe 75 de ari a recoltat 1.350 kg. de grîu. Şi-i vor cere sfot de câpotîi. Si vaniajele muncii în gospodăria colec­ îndrăgit atît de mult căminul cultural,
»lele au fost multe. La sfîrşit, s-a pus din Ce să rinduioscâ mai intii iii tivă. Urma apoi programul artistic, îneît atunci cînd observă delăsare, nu
ebarea : „C e facem ? Trecem la munca din care nu lipseau brigăzile artistice rămîn indiferenţi şi iau atitudine. Cei
n sau nu ?“ O pădure de mîini s-a ridi- Şi sâ-i pună vieţii noi temei de agitaţie. din Nădlac, de pildă, au cerut schim­
aprobare. Ca urmare, din toamna aces- Erau zile cînd nu unul-doi, ci zeci de barea lui Ion Fitala din funcţia de
îembrfii întovărăşirii ,,1907“ din Pogoanele Azi, cînd holda creşte pentru ei. ţărani muncitori veneau la gospodărie director, tocmai pentru că n,u se in­
uit să-şi organizeze munca în comun la La aceste întrebări ce ard şi îşi puneau cererile pe masa preşe­ teresa de activitatea culturală şi nu
iturile. Ca măceşii toamnei lingă gard. dintelui. Staţia de radioficare a co­ voiau nici în ruptul capului să rămî-
u trecut la ' munca în comun, este munei Pecica anunţa mai întîi numă­ nă codaşii raionului din cauza direc­
i bun şi cu siguranţă că în urma acestei Activistul, tinâr ajutor, rul cererilor depuse. Apoi se citeau torului.
ecoltele vor fi cu mult mai mari. Se poate Niciodată n-a rămas dator, numele în ordinea înscrierii. Se po­ Căminul cultural contribuie din plin
e mai mult pentru întărirea şi bunul mers meneau numele unor oameni cunos­ la formarea conştiinţei înaintate, so­
:ii în întovărăşire ? Se poate, cum nu. STELIAN FILIP cuţi, care multă vreme au stat cialiste, a oamenilor muncii din sat
năoară, deşi întovărăşirea are aproape la îndoială, sau unii care înainte nici
ii de la înfiinţare, fondul ei de bază e®te . ... ... nu voiau să audă de colectivă. Ascute C. MUREŞ