Page 23 - Albina_1959_11
P. 23
A Ş A V A F I !
D e pe tot D e pe tot
Lucrările Adunării O enera Ie a O .N .U .
Coniinuînd dezbaterile asu- care au avut loc pînă acum au mandări generale. Aşa după
f-ra experienţelor nucleare pe subliniat necesitatea vitală a cum a arătat V. V. Kuzneţov,
care Franţa intenţionează să le intervenţiei active a O.N.U. în şeful delegaţiei sovietice, re
facă în Sahara, majoritatea co- scopul sprijinirii industrializării zoluţia trece sub tăcere pro
virşitoare a vorbitorilor a con şi făuririi independenţei econo blema interzicerii amplasării
damnat politica guvernului mice a acestor ţări, şi au con armelor atomice pe teritorii
francez în această problemă şi damnat politica monopolurilor străine, precum şi problema
a cerut în mod hotărît ca Fran străine de subordonare econo interzicerii şi distrugerii acestor
ţa să renunţe la experimenta mică a ţărilor slab dezvoltate. arme. Popoarele lumii aşteaptă
rea armelor ei atomice în A- Totodată s-a arătat că este ab de la O.N.U. nu asemenea rezo
frica. In timp ce majoritatea solut necesar să se ia de ur luţii vagi, ci măsuri concrete,
delegaţilor şi-a exprimat acest genţă măsuri concrete menite eficiente, corespunzătoare năzu
punct de vedere. delegaţii să pună capăt acestei situaţii inţelor de pace ale lumii, hotă-
Franţei, Italiei, Statelor Unite în care se găsesc ţările slab rîri care să înlăture pentru tot
şi Angliei au încercat să justi dezvoltate. deauna pericolul dezlănţuirii
fice organizarea experienţelor Pînă in prezent au fost pro unui nou război mondial. Ase
din Sahara. Delegaţii occiden puse spre examinare nume menea hotărîri constructive tre
tali au vrut să denatureze rea roase rezoluţii. Astfel, o deose buie să adopte O.N.U. pentru
litatea, să susţină nici mai bită însemnătate prezintă re a-şi îndeplini astfel, marea
mult nici mai puţin că aceste zoluţia a 33 de ţări care pre sarcină de a veghea la menţi
experienţe n-ar prezenta nici un vede stabilirea unei comisii nerea şi apărarea păcii în lu
pericol pentru viaţa popoarelor O.N.U. pentru dezvoltarea in mea întreagă.
din Africa şi din sudul Europei. dustriei acestor ţări. Zilele tre (Desen de JV. LISOGORSKI)
Aceste încercări s-au soldat cu cute, delegaţia R. P. Romîne,
un eşec total. împreună cu delegaţiile ceho
cooperării inter nelegiuirile trusturilor americane în Culta
Numeroasele manevre iniţiate slovacă şi albaneză, a prezentat
de reprezentanţii occidentului proiectul de rezoluţie asupra
au avut aceeaşi soartă. De posibilităţilor
pildă, proiectul prezentat de naţionale în domeniul dezvol
Anglia, Italia şi Peru şi amen tării industriei petrolului în După cum se ştie, guvernul ted I-ruit Cornpany“ împotriva sau a'tceva ? Oamenii, înflăcă
damentele formulate de cinci aceste ţări. Proiectele de rezo patriotic din Cuba, în frunte cu conducătorilor organizaţiei ţără raţi de bucuria împroprietăririi,
ţări latino-ainericane ,.pentru o luţii înaintate Comitetului Nr. primul ministru Fidel Castro, a neşti din regiunea Camaguey. au pus totul pe seama intîmplă.
rezoluţie de compromis în ter 2 al O.N.U. vor fi discutate în întreprins o serie de măsuri In această provincie trustul rii. Nu s-au dus cu gindul prea
meni mai blînzi“, au eşuat, cu cursul săptămînilor viitoare şi menite să limiteze puterea mo „United Fruit Company“ pose departe, n-au înţeles că o mină
toate eforturile disperate ale discuţiile de pină acum ne în nopolurilor americane în econo da, între altele, mii de hectare criminală le-a distrus căminele,
susţinătorilor lor. In ciuda dreptăţesc să credem că va fi mia cubaneză. Aceste măsuri, pe care le.a menţinut în cea că trebuie să-şi păzească avu
opoziţiei Franţei şi a unora adoptată o rezoluţie în stare între care reforma agrară, urmă mai mare parte necultivate. De tul şi viaţa, să-şi privegheze cu
dintre aliaţii ei, Comitetul Po să asigure dezvoltarea eco resc să dea poporului Cubei por aceea, Institutul naţional pentru vigilenţă viitorul.
litic a adoptat rezoluţia celor nomică a acestor ţări slab dez sibilitatea de a beneficia de bo reforma agrară le-a expropriat. De aceea, agenţii trustului
22 state afro-asiatice prin care voltate. găţiile ţării, de munca sa şi, tot In satele Maria Ghristina, „United Fruit Co“ au putut in
se cere Franţei să renunţe la Cu prilejul discutării nume odată să asigure întărirea inde Correro, Las Cruces şi Bl Sal cendia, după alte cîteva zile, şi
experienţele programate in Sa roaselor probleme ce se află pendenţei economice a ţării. vador, oamenii —• în frunte cu ■ satele Maria Ghristina şi La6
hara. Ziarul „Washington în atenţia Adunării Generale Deşi reforma agrară expropriază conducătorii organizaţiilor ţără Cruces. 'Atunci oamenii an
Post“ este nevoit să recu a O.N.U., se mai observă încă numai terenurile nefolosite de neşti revoluţionare — au purces început să înţeleagă adevărul.
noască eşecul occidentalilor şi tendinţa unor anumite cercuri trusturile americane, aceste trus-, la parcelarea terenurilor şi la Mai ales cînd o patrulă milita
să constate că, în afară de care nu se împacă de loc cu turi întreprind acum ,,contra- împărţirea lor. Totul s-a efec ră a găsit nişte colete cu ma
grupul ţărilor afro-asiatice şi slăbirea încordării internaţio măsuri" împotriva poporului şi tuat in linişte. Agenţii lui .JJni- terial inflamabil paraşutat de
ţările socialiste, o serie de ţări nale, de a crea greutăţi arti guvernului cubanez. Se ştie că ted Fruit Company" nici n-au un avion necunoscut pe terenu
neutre, cărora li s-au alăturat ficiale în calea soluţionării po monopolurile americane organi călcat pe tarlale. Ei „respectau" rile din vecinătatea administra
chiar unii membri ai N.A.T.O., zitive a celor mai vitale ches zează comploturi antistatale în hotărîrea guvernului cubanez. ţiei lui „United Fruit Company".
ca Norvegia şi Canada, au pus tiuni internaţionale. După cum Cuba, pun la cale asasinarea Intr-o noapte, însă, la şapte zile O delegaţie de ţărani înarmaţi,
în minoritate poziţia occiden se ştie, în urma propunerii fă conducătorilor de stat şi militari, după împărţirea terenurilor, în împreună cu grupe ale armatei
tală. cute de delegaţia Irlandei, Co activiştilor sindicatelor şi ai or satele Correro şi El Salvador cubaneze, au început să facă de
O altă problemă deosebit de mitetului Politic a discutat ganizaţiilor ţărăneşti. au izbucnit incendii devastatoa pază în jurul satelor, suprave
im| ortantă care se discută în problema privitoare la împiedi Recent, postul de radio „Vaz“ re. Casele sărăcăcioase clădite ghind totodată sediul admini
cadrul Comitetului nr. 2 al carea răspîmlirii armelor ato din Havana (capitala Cubei) a din lemn şi trestie de zahăr au straţiei lui „United' Fruit Com-
O.N.U. o constituie problema mice. Tot Irlanda a prezentat demascat in faţa opiniei publice ars înainte ca oamenii să poată peny".
dezvoltării economice a ţărilor un proiect de rezoluţie care nu mondiale crima săvîrşită de a- face ceva pentru a le salva. Era Tot înbr-o noapte, însă, cînd
slab dezvoltate. Dezbaterile cuprinde altceva decît reco genţii trustului american „Uni o simplă întîmplare nenorocită fruntaşii organizaţiei ţărăneşti
d-in ceie patru sale — 17 inşi —
mergeau spre garnizoana mi
litară din centrul provincial
(spre a cere sprijinul armatei
pentru asigurarea ordinei în
regiune), oameni înarmaţi i-au
IN FATA HARŢII oprit în drum, i-au legat de ar
bori, măcelărindu.i pînă la
unui.
Cu profundă revolta au con
raoodtau cantitatea de cauciuc im,pusă tria extractivă, ci şi industria de prelu
de stăpînii colonialişti, li se tăiau na crare a minereurilor. damnat ţăranii din provincia
Camaguey asasinatele şi repre
sul, urechile şi li se scoteau ochii- In Pe oît de bogat este Congo belgian,
1885, regiunea Congo a fost decretată pe atiit de grea, de mizeră este viaţa saliile brutale făptuite de acest
stat „independent", iar Leopold al II-lea populaţiei din această colonie.. Muncito trust imperialist în numeroase
ţări ale Americii Latine, unde
a fost numit regele noului stat. Fireşte rii de culoare trăiesc în barăci insalu posedă plantaţii de banane şi
că această independenţă de paradă nu bre şi muncesc cîte 14— 16 ore pe zi, trestie de zahăr. Ţăranii au tri
a avut o lungă durată. După mai bine iar salariul lor este de 5—-10 ori mai
pentru
mis
comisiei
O.N.U.
de două decenii de asuprire sîngeroasă, mic decît al lucrătorilor albi. Barbariile drepturile omului un protest şi
de torturare a băştinaşilor,' în 1908, în săvîrşite în timpul lui Leopold al II-lea au cerut, totodată, guvernului
Prima care au încercat să pună stă- schimbul unei sume fabuloase de bani, n-au dispărut. Robi în propria lor ţară, Fidel Castro să pună capăt
pinire pe Congo au fost portughezii. în Leopold al II-lea a vîndut „statul liber minerii, ca şi alţi muncitori din Congo, acţiunilor nefaste ale trusturi
cercările lor au fost însă zadarnice. De Congo"-.. Belgiei. De atunci, pe terito sînt siliţi de către imperialiştii colonia lor imperialiste în Cuba.
îndată ce treceau limitele regatului Ka- riul Congo-ului s-a creat colonia Congo lişti să poarte la gît o zgardă de metal
kongo, malurile fluviului se lărgeau belgian sau de frînghie pentru a fi recunoscuţi- P TATARU
brusc, iar navigaţia era împiedicată de Congo belgian, situat în inima Africii O adevărată viaţă de animale ! 97 la
sitînci şi de cascade mari. Din aceste ecuatoriale, are o suprafaţă de 2,4 mi sută din populaţia congoleză este anal
cauze şi mai ales datorită opoziţiei băş lioane kilometri pătraţi, adică de 80 de fabetă, iar 50 la sută e bolnavă de ma IFIE SCHJIRST
tinaşilor care-i speriaseră pe portughezi ori mai mare decît cea a Belgiei. Deşi larie- • O delegaţie a Academiei
I cu săgeţile lor otrăvitoare, expediţiile are o întindere aşa de mare, el numără Populaţia din Congo belgian, în frun de Ştiinţe a U.R.S.S. a plecat
erau nevoite a face cale întoarsă. Dece o populaţie destul de mică şi anume te cu clasa sa muncitoare, încă cu de în S.U.A. pentru a participa la
nii de-a rîndul s-au dus lupte aprige în 11.500.000 locuitori, dintre care numai cenii în urmă s-a ridicat la luptă pen lucrările Congresului Asociaţiei
tre diverse companii capitaliste şi state 50.000 europeni. tru a scutura jugul colonialist şi pentru
colonialiste pentru subjugarea teritorii Imense sînt avuţiile de care dispune a cuceri libertatea şi independenţa ţării americane pentru rachete, con
vocat la Washington.
lor care formează astăzi Congo belgian. Congo belgian- Pe teritoriul său se află sale. Mari demonstraţii populare anti- • In urma cererii Ghanei de
75 la sută din rezervele de cobalt ale imperîaliste au avut loc în 1921, 1926,
Cum a devenit Congo colonie belgia a i se acorda ajutor în cons
nă ? Originea acestei afaceri mîrşave, ţărilor capitaliste, 70 la sută din produc 1927, 1931 şi 1932, dar ele au fost îne trucţia unei uzine metalurgice,
tipic colonialistă, datează din anul 1876, ţia de diamante industriale, uriaşe ză cate în sînge de către colonialişti. In guvernul Uniunii Sovietice va
cînd Leopold al II-lea, regele Belgiei, a căminte de uraniu, cupru, aur, plumb şi ciuda torturilor şi măsurilor de repri trimite în curînd specialişti so
organizat explorarea Africii centrale. nichel. La acestea trebuie adăugate în mare a mişcării de eliberare, popu vietici pentru a ajuta poporul
tinsele plantaţii de cafea, bumbac, ar laţia congoleză a organizat an de an
Pentru a ascunde adevăratele scopuri din Ghana in construirea aces
colonizatoare, Leopold al II-lea şi-a ales bori de cauciuc cacao etc, mari demonstraţii şi greve neîncetînd tui important obiectiv indus
încă din timpul celui
de-el
doilea
masca . misiunii „civilizatoare". înfiin- război mondial, în Congo au început să nici o clipă lupta pentru izgonirea colo trial.
ţ nri „Asociaţia internaţională pentru nialiştilor din Congo belgian. Mărturii • La 15 noiembrie la Hyde-
cercetarea şi civilizarea Africii centrale" pătrundă tot mai mult marile monopo ale acestei puternic* mişcări de elibera Park (Anglia) a avui loc un
re sînt şi recentele acţiuni orqanizate
luri din S.U.A. încă din anul 1944, în
care, chipurile, urmărea efectuarea u- mare miting de protest împotri
nor cercetări „ştiinţifice". Ce fel de urma unor manevre şi mari afaceri, gu de poporul din Co-ngo belgian, care este va vizitei lui Adenauer la Lon
vernul belgiei a „cedat" S-U-A. mono » hotărît să-şi cucerească independenţa,
„cercetări" a făcut această asociaţie polul absolut al exploatării zăcăminte să devină stăpînul marilor bogăţii ale dra.
• Pînă la 17 noiembrie ora
ne-o dovedesc barbariile săvîrşite de lor de uraniu din Congo. Monopoliştii ţării sale pe care în prezent le jefuiesc 6 dimineaţa cel de-al treilea sa
„civilizatori"- De exemplu celor care mu americani au acaparat nu numai indus monopolurile imperialiste.
telit artificial sovietic a încon
jurat Pămîntul de 7.843 ori.
REDACŢIA: Bucureşti Piaţa „Scînteii", Tel- 17-60.10 17.60 20, 17.60 40. ABONAMENTE: 7,60 lei anual Taxa poştală plătită în numerar conf. aprobării Dir. Generale
P.TT.R. Nr. 17.933/942. Abonamentele se fac la oficiile poştale, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari. T IP A R U L : Combinatul Poligrafic Casa Scînteii „I. V. Stalin"
