Page 26 - Albina_1959_11
P. 26
Concursul Concursul
„ALBINEI" _ . _ J l J p p r „ALBINEI"
Colectiva le aduce A u t o b i o g r a f i c
bunăstare în casă Eu slnt poetul sbtelor oltene
Şi cîntăreţul fraţilor ţărani :
Le-mpart oricînd cu largă dărnicie
Cîntările-adunate ani şi ani.
De la Craiova până la Rojiştea e cale
de 37 km. Drumul trece prin sate fru Doinirile-mi sînt zumzete de cobză
mos rînduite, printre rînduri de sal- Şi răsuciri de fluier ciobănesc,
cîmi tineri ce stau de strajă şoselei. Sînt zbateri de frunzişuri şi de ape
După lungi şerpuiri, drumeagul de ho Inmiresmate-n graiul oltenesc.
tar coboară în pantă repede din mu
chia dealului spre Rojiştea- M-am îtvodlt ca vîntul şi ca iarba
Din adîncimi de codri şi de leat,
Bătrînii din Rojiştea îşi amintesc cu In larg de lume-am pribegit adesea
ură de vremurile cînd comuna lor era Dar m-am întors şi am rămas în sat.
sub călcîiul boierilor Păianu şi Qolfi-
neanu. Cei mai mulţi dintre localnici Pe coastrele-i de smalţ', în zeci de feţe
Mi-am rîurat lozinci de pionier,
nu ştiau carte. Casele erau piiice, l u
minate doar ce un ochi de fereastră Iar din cicoarea văilor natale
Despre mobilă nici vorbă: nimic alt La margine de sat, un lăicer.
ceva decit rogojina pe care se năşteau, Eu răspîndesc cu largă dărnicie
se odihneau şi mureau oamenii. Mîn- Cîntările-adunate ani şi ani :
cau stind pe jos, la o masă rotundă Căci sînt poetul satelor oltene
sau pe lingă vatra înaltă de o palmă Şi cîntăreţul fraţilor ţărani.
peste care atîrna ceaunul vechi de a- La Sebiş, raionul Qurahonţ, s-a deschis recent o expoziţie care oglindeşte
ramă. Un blid de lemn şi cîteva lin realizările oamenilor muncii pe tărim economic, social şi cultural. In clişeu : GHEORGHE BOBEI
guri, aceasta le era toată averea. Un colţ al expoziţiei reprezentind garnituri de mobilă —- produse ale coope comuna Bărbăteşti
Rînduieiile acelor vremuri s-au păs raţiei meşteşugăreşti. (Foto Vitalie Munteanu). regiunea Piteşti
trat aproape neştirbite, veacuri de a . V
rîndul. Oamenii n-au avut altceva de V
pe urma muncii înrobitoare pe moşiile Ca pretutindeni în ţara la un nou program. De un A
boiereşti decit sărăcia. noastră, şi în Bereşti, re La Bereşti, real sprijin în răspîndirea /
Cînd cuţitul i-a ajuns la os, în 1907 giunea Galaţi, în anii re cunoştinţelor ştiinţifice în V
sărăcimea s-a răsculat şi a dat foc « n a « »«g< i l a gimului de democraţie în a ceste rîndul maselor este bri W
curţilor boiereşti. Răscoala a fost înă populară s-au petrecut gada ştiinţifică a casei ra V
buşită. iar peste 20 de ţărani şi-au Ş-apoi verde frunzişoară, transformări mari, care ionale de cultură îndru
pierdut viaţa în locul ce se cunoaşte Mîndră-i holda de secară au schimbat faţa comunei zile mată de tovarăşii N. Bo M
sub denumirea de ..Valea împuşcaţi şi au făcut viaţa cetăţe roş şi V. Horez. Prin de /
lor" Cum n-a fost în nici o vară nilor ntai frumoasă şi mai de sute de cititori dornici plasările pe care Ie face /
Mîndră-i holda cea de griu i V
După 23 August 1944 viaţa săteni uşoară. In comună s-a clă de a-şi însuşi cultura. în comunele din raion,
lor din Rojiştea s-a schimbat din teme. Cum n-a fost de cînd o ştiu. dit o uzină electrică, s-au O muncă susţinută de brigada ştiinţifică răspun A
Iii, aşa cum s-a schimbat viaţa între Că le-am arat cu tractorul înălţat sumedenie de clă culturalizare a maselor de problemelor care îi pre V
gului nostru popor. Oamenii şi-au con. Şi le-am astupat răzorul. diri noi pentru muncitorii duce şi casa raională de ocupă pe ţăranii muncitori. A
struit case noi şi arătoase. In muchia Că le-am arat cu tractoare. din G.A.S. şi S.M.T., s-a cultură, condusă de to Clădirea în care îşi des , W
unui deal se înalţă căminul cultural, Fără haturi şi răzoare. deschis o serie de uni varăşul Nicolae Boroş. făşoară acum activitatea
construit de obştea satului. In jurul Ş-apoi verde frunză lată Aci îşi desfăşoară acti casa raională de cultură , V
lui. la numai cîţiva paşi, e creşa de Strîns-am roadă mai bogată tăţi comerciale noi, bine vitatea taraful care are este încă necorespimzăloa-
copii, iar peste drum se află şcoala. aprovizionate, cum ar ii în program melodii popu re. De aceea se atlă în
Cum n-am apucat vre-odată
Oamenii care au trudit ani de-a rîn C-aşa-i viaţa, mâi bâdie magazinul universal, li lare romîneşti, precum şi construcţie o nouă clădire
dul pe moşia boierilor sînt astăzi La noi în gospodărie. brăria etc. întreg centrul formaţia de dansuri con care va cuprinde o sală de
membri ai marii gospodării colective comunei este pe cale de a dusă de tovarăşa Ma- spectacole cu peste 400 de
„Avîntul". Sînt numai cîteva luni de Auzită in Văleni, raionul Ii pavat, lucrările de pie ria Ene, care repetă o locuri, săli pentru biblio
cînd ultimii săteni şi-au înfrînt neho- Lâpuş, culeasă de CHIRA truire fiind pe terminate. suită de dansuri moldo tecă, precum şi pentru re
tărîrea şi au intrat încrezători în gos VERA, Tg. Lâpuş, regiunea In Bereşti sînt azi a- veneşti şi alta de dansuri petiţiile pe care le fac
podăria colectivă. Unii colectivişti mai Baia Mare proape 900 de difuzoare locale. Cu multă sîrguinţă formaţiile artistice. Noul
vechi, cum ar fi Preda M. Gheor- şi peste 100 de aparate pregătesc spectacole şi lăcaş de cultură va fi gata'
ghe, Stoian Dumitru, Avram Florea, de radio. Biblioteca raio echipa de teatru, care re pesle cîteva luni.
Gheorghe M. Avram şi mulţi alţii petă piesa „Nunta Ioanei"
şi au construit case noi. Preda Con nală, înzestrată cu mii de Valeriu Luca, precum N. NEGREANU
stantin, Ştefan Cojocaru, Barbu Ghi Intuul cuvînt de cărţi de literatură şi şi brigada artistică de a- corespondent voluntar
ţă şi încă mulţi alţii au aparate de ştiinţă este frecventată gitaţie care face repetiţii Galaţi
radio. Pe harnicul colectivist Preda
M. Gheorghe l-am vizitat acasă. Cu Cu ochii vii şi plini de soare
bucurie el mi-a arătat mobila nouă, îmbujorat de noul drum
cumpărată de la oraş cu banii primiţi
ca avans de la gospodăria colectivă. Priveşte-atent la-nvâţâtoare
La tot ce ea le scrie-acum. POSTA ccmcursu£ul
In fostul conac boieresc este astăzi
sediul G.A.C. „Avîntul". La sediul co
Pe tabla clasei ca-ntr-un vis
lectivei, ziua nu prea ai cu cine sta
de vorbă. Doar pe educatoarea grădi A apărut o-nşiruire,
niţei de copii o poţi întîlni în mijlo Şi literele ce s-au scris Ionel Trilu, profesor, comuna Smîr- drul concursului nostru nu vor pu
cui micuţilor — viitori colectivişti, El le cuprinde c-o privire. dioasa, raionul Zimnicea : vă răspun tea fi publicate pe simplul motiv că...
dem în primul rînd la întrebările
tractorişti sau ingineri. majoritatea lor au mai fost publicate
Colectiviştii sînt în vale, la oreză- Apoi caietul şi-l desface. puse. Indiferent dacă articolele a- o dată în diverse ziare şi unele din
par sau nu, orice material trimis in
ria ce se întinde pe o suprafaţă de 70 Cuprins de-un şcolăresc avînt tră în concurs şi toate sînt supuse ele chiar în revista „Albina". Unele
hectare şi care în acest an va aduce Şi scrie-atent cuvîntul PACE : discuţiei. Pentru materialele publi „retuşuri" şi „adăugiri" personale a-
un venit de peste 1.000.000 lei. Cel mai măreţ şi drag cuvînt. cate se plăteşte dre.pt de autor, dar supra acestora n-au făcut decît să
scadă din autenticitatea şi frumuse
Dar cîte nu se pot spune despre via nu toate vor fi premiate, cti numai
ţa nouă ce pulsează din plin în acea VIRGINIA PUFULETE acelea care oglindesc cu mai multă ţea cîntecului popular. Vă sfătuim ca
stă comună. Pe zi ce trece, se con învăţătoare putere de convingere, într-o formă pe viitor să ne trimiteţi numai acele
struieşte ceva nou. In satul Tîmbureşti, Oosmeşti, Videle mai frumoasă, viaţa nouă din satul lucrări culese personal de dvs. de
bunăoară, a fost nostru de azi. Nu putem însă lua în la faţa locului, indicînd totodată nu
terminată de curînd consideraţie informaţiile. Informaţiile mele si adresa cîntăreţului respectiv.
construcţia unei ce-i drept, conţin multe date concre
şcoli; la Rojiştea te şi preţioase. Se naşte însă urmă
— satul de centru
al comunei — se toarea problemă: de la data trimite
fac ultimele insta rii lor şi pînă să le putem publica, Patria
laţii Ia baia popu îşi pierd din actualitate. Materialele
lară. Viaţa rojişte- dvs. intră în categoria informaţiilor.
nilor devine pe zi, Vă rugăm deci să ne trimiteţi altele, O simt crescînd din firul crud al ierbii
ce trece mai fru scrise în genurile anunţate prin re şi cu privirea o cuprind în zare.
moasă, mai îmbel gulamentul concursului.
şugată. Pe culmile strîncoase unde cerbii
Răspunsul dat tovarăşului Ionel adulmecă a munţilor răcoare.
CAROL BORA Ţrifu, este valabil şi pentru tovarăşii:
Craiova Toader Brie, întovărăşit, comuna E-n bobul semănăt cu rost în brazdă
Şorecant, Gorbănescu N. Ioan din şi-n rodul ce se pîrguie în soare -
comuna Răchjţi şi alţii. şi-i vatră de lumină-n casa noastră
Tot mai mulţi co
lectivişti din comu Constantin Paşcău, învăţător, co cînd pîinea albă creşte în cuptoare.
na Făcăeni, raio muna Lenauheim: materialul trimis
nul Feteşti, s-au de dvs. cuprinde foarte puţine date I-ascult chemarea-n gîntecul de doi
înscris anul aces concrete. Nu pomeniţi nici măcar un ce-1 poartă ciocîrlia-n slăvi albastre
ta la cursurile a- nume de om. Poate ar fi ma: util să şi-n holda înfrăţitului ogor
grotehnice.
porniţi de la cîteva fapte semnifica ce plămădeşte rodul muncii noastre.
(Coresp. tive, concrete, prin care să. ue daţi
C- FRINCU) Puteri nemăsurate-mi cresc în piept
o imagine vie a satului de azi. Viind
să concentraţi toate realizările din cînd văd. cum se înalţă-niloritoare.
Cîrmaci ne e partidul înţelept
Recolta : — Spri Lenauheim, nu puteaţi să rezolvaţi pe drumu-acestbr vremi înnoitoare.
jinită de t>ne, mă articolul decît aşa cum l-aţi rezolvat:
simt la înălţime I o înşiruire de lapte cu un foarte GEORGE BREAZU
pronunţat stil de proces verbal.
(Desen de Io « S. Naaia. profesor, comuna întovărăşit
N. CLAUDIU) Teiu-Vale, raionul Topolovenl : cu Leordeni-Piteşti
legerile dvs. de folclor trimise m ca
