Page 28 - Albina_1959_11
P. 28
W Z&m rn S TILU R I D E M
EXEMPLU cestei formaţii şi chiar un bun inter 15 a aniversări a eliberării patriei uni sarcinile care stau în faţa aceste!
pret şi regizor- De curînd echipa de noastre, ţăranilor muncitori din co instituţii culturale, nu pot fi îndepli
DE ACTIVITATE teatru pregăteşte piesele „O zi de o- mună li s a prezentat conferinţa „Dez nite. Aici nu există decît o brigadă
dihrnă" şi „Fata tatei cea frumoasă*, voltarea culturii tn cei cincisprezece artistică de agitaţie, cu un program
R O D N IC Ă oare vor fi prezentate cu prilejul celui ani". vechi şi acesta prezentat la întîmpla-
de al doilea concurs bienal de teatru Căminul cultural a găzduit şi re. E drept, există şi o echipă de tea
La căminul d'm Buieni ae desfăşoa „I. L. Caragiale*. Dacă pînă acum cîteva expoziţii cu caracter ştiinţific. tru, care încă nici nu a început pre
ră de mult> ani o bogată muncă de vreo doi ani echipa de teatru se în Dintre acestea „Originea şi evoluţia o- gătirile pentru festivalul bienal „1- L.
culturalizare a maselor, datorită În trecea să pregătească piese clasice în mului" pregătită cu exponate trimise Caragiale". Corul s-a autodizolvat de
drumării din partea comitetului comu
nal de partid, a sfatului .popular comu mai multe acte, foarte greu de reali de Societatea de Răspîndire a Ştiinţei mai multe luni. Păpuşile pentru tea
nal şi a bunei organizări a muncii de zat la nivelul unei comune, astăzi în şi Culturii, a fost vizitată de peste trul de păpuşi cu care a fost înzestrat
către comitetul de conducere al cămi repertoriul ei a-u fost incluse piese re 2.000 persoane- Un viu interes a stîr- căminul cultural, au fost împrumutate
nului comandate de Casa centrală a creaţiei nit în rîndul cetăţenilor din comună şi unei şcoli pe motiv că aici nu există
Înainte de ridica.
Astfel, formaţiunea de cor a ajuns populare. Acestea sînt mai uşor înţe expoziţia „Structura universului*. amatori păpuşari- Adevărul este că nal-Craiova, dă i
să cuprindă peste 80 persoane, majo lese de muncitorii şi de ţăranii mun Conducerea căminului cultural, cu oameni dornici de arta teatrului de
ritatea fiiir.d colectivişti, întovărăşiţi şi citori, fiind inspirate din propria lor sprijinul bibliotecii raionale, a mai or păpuşi s-ar găsi, însă nimeni nu i-a
ţărani individuali. Condus de dirijorul viaţă- De asemenea, sînt puse în sce ganizat şi o expoziţie de pictură cu căutat.
Gheorghe Comarnescu, corul are un nă mai lesne- lucrări ale pictorului ţăran Moţ Si- Căminul acesta a mai fost înzestrat Spectatorul vii
vast repertoriu din folclorul naţional Căminul cultural din Buteni va pre miorr din Buteni. I-au fost expuse a- cu o serie de instrumente muzicale, să vadă o pdes
şl local. Cinstind memoria marelui di zenta curînd şi un program de bri cestui artist amator peste 50 de lu care din păcate zac prăfuite chiar în de teatru. Ii plac
rijor şi compozitor Ion Vidu, care a gadă artistică- Primul program al ti crări. Expoziţia de pictură a fost vi camera directorului. Această gravă ne conţinutul ei, d<
corul în care i
urmat cîteva clase primare la Buteni, nerei brigăzi 1 Textul este semnat de zitată cu mult interes de cetăţeni fi glijenţă faţă de bunurile căminului se desfăşoară acţii
anul acesta corul.a fnceput să .pregă către tov. Nedelcu Dumitru, profesor indcă tablourile şi schiţele înfăţişau vădeşte şi din simpla vizitare a noii nea. modul cum ii
tească şi cîntece ale vestitului com la şcoala de şapte ani, iar aranja satul şi oamenii, locurile cele mai pi clădiri. Sala de festivităţi are 650 de -erpretează actor
pozitor printre care „Negruţa", „Răsu mentele muzicale de Petre Comarnes toreşti, cunoscute de toţi. locuri, o scenă mare, cortină pluşată Dar ştie el. oar
net de la Crişana* şi altele. cu, directorul căminului. de un vişinlu închis, candelabre şi..- că la realizarea <
V1TAL1E MUNTEANU mucuri de ţigări, coji de seminţe
Corul din Buteni a fost aplaudat de Harnic se dovedeşte şi colectivul de cestei reprezenta
bibliotecar Sebiş, raionul Gurahont importanţă i-a rt
multe ori pe scenele raionului Gura- conferenţiari care a ţinut în acest an Cum este posibil ca după ce ţăranii
honţ, ]a Arad, Oradea şi chiar la Bucu numeroase conferinţe. „însemnăta muncitori au contribuit cu banii şi cu care el, spectatc
decît cel mult c
reşti. cu ocazia concursurilor organi tea celui de al XXI-Iea Congres al POSIBILITĂŢI munca lor la ridicarea acestui frumos gram î Acest ou
zate de Ministerul Invăţămîntului şi P.CU.S.", „Dezvoltarea social-econo- lăcaş cultural, să se găsească oameni sau cum este nt
Culturii. mică a regiunii Oradea*, „Pămîntul şi NEVALORIFICATE care să desconsidere toate acestea şi fesionist, regizori
Aşa cum o orc:
Cu frumoase succese se poate lăuda locul său în Univers", „Foloasele se să nu menţină cei puţin o perfectă cu ta fără dirijor, 1
şl formaţia de teatru din Buteni. Zu minţelor de calitate*, lată titlurile cî- Nu de mult, s-a terminat la Mar- răţenie ? piese de teatru
gravul Borlea Teodor este motorul a torva dintre ele. Cu ocazia celei de a ghita, regiunea Oradea, conslrucţia u- Conducerea căminului din Marghita spectacolul -şa c
nui cămin cultural. Pe drept cuvînt ar trebui să ia exemplu de la căminul ar exista nstn
el este mîndria locuitorilor. Căminul dm Popeşti, care, deşi are posibilităţi scopul de a „oor
replicile acestora
a fost construit prin contribuţia mai modeste, este întreţinut într o per volutia lor pe si
voluntară a sătenilor care şi-au fectă curăţenie şi desfăşoară o fru Există obiceiul
dorit de multă vreme un lăcaş moasă şi rodnică activitate culturală. bun) ca instructc
în care să-şi desfăşoare activitatea Sătenii din Marghita aşteaptă, pe drept că un caiet — n
— în care să n
culturală- Intr-adevăr, dorinţa lor era cuvînt, ca şi la căminul lor să se des într-un jurnal de
făşoare o bogată activitate culturală.
firească, deoarece localul fostului că trece de la aleg
Pentru aceasta, comitetul executiv al la premieră.
min nici pe deparie nu putea satisfa
Dacă am răsfoi
ce nevoile culturale ale Marghitei. Dar sfatului popular comunal, directorul ce-am citi in el ?
să facem un scurt popas la noul cămin căminului şi cadrele didactice din lo In primul rînd,
cultural, să facem cunoştinţă cu acti calitate vor trebui să acorde toată Im grijă să arate ce
vitatea lui şi nu numai cu construcţie, portanţa problemelor culturale. De echipa sa şi ce
vină pentru situaţia actuală este şi aleagă tocmai pe
care este demnă de toată lauda. Din preocupat să ţjă:
păcate, despre activitatea acestui că secţia de învăţămînt şi cultură a sfa ror tematică să
min nu se pot spune de loc cuvinte de tului popular raional, care deşi se află problemele socia'
laudă. Directorul căminului, Ludovic doar la cîţiva paşi de căminul cultural nei respective ş
Tolna, neglijează îndatoriri de bază, nu a luat pînă acum nici o măsură pen bine interpretate
care activează la
cum ar fi întocmirea unui plan de tru îndreptarea lucrurilor. Este cazul In continuarea
muncă. Deşi dînsului, această îndato ca sfatul popular regional şi chiar să instructorul stăru
rire i s-ar părea birocratică, ea este tenii din Marghita să-î tragă Ia răs analizării piesei,
totuşi absolut necesară. Lipsind pla pundere pe cei care s-au făcut vino străbate, de la i
al acţiunii, '^car
nul de muncă, căminul cultural din vaţi de această stare de lucruri.
cum se pri ă i
Marghita îşi desfăşoară activitatea la lităţi şi ce »iăbi<
Noul local al căminului cultural din comuna Cortăteşti, raionul Caracal. întîmplare. Or în asemenea condiţl- ELISABETA CHEREGI luează el pe scet
PUIU PUIU
I. VASILE
— Numai de ale mele şi din cele „străine* citeodatâ, a răspuns.
Am aprins cîte una. Vilma şi iuţi mergeau in trap întins. Ne întîl-
nirăm cu alte căruţe încărcate cu ştiuleţi mari de porumb. Griul de
toamnă răsărit ne intimpina pe partea stingă a drumeagului. Jos, la
capătul tarlalei de porumb, se zărea apa Tîrnavei Mici. Pe ambele
părţi ale drumului de fier, nişte pomişori mărunţi, înfăşuraţi cu co
ceni şi cu mănunchiuri de paie de ovăz. Puiu mi-i arătă şi zise :
— li vezi ? Pe partea aceea, pînă la canton sînt peri. Pe partea
astâlaltâ, spre Dumbrăveni, sînt meri şi nuci. O să ne punem şi vie.
— Puiule, tu mergi la brigada întîia ? No, fain 1 Du-I atunci şi Zece hectare. Dacă mai vii pe aici pe la noi peste citeva veri, te-om
pe tovarăşul pînâ la tarlaua brigăzii. Vrea să scrie ceva despre to ospăta cu mere şi nuci, de pe marginea drumului de fier, şi cu
varăşul Dobre, brigadierul... struguri...
Cu un gest larg, Puiu, un tînăr bine legat, destul de oacheş la Tot hurdueîndu-ne, tovarăşul Puiu îmi povestea despre ce a fost
chip şi cu ochii verzi, mari, mă pofti să urc in căruţă, nu fără să-mi pe aici ieri, ce este azi şi ce va fi miine.
recomande mai intii să mă sprijin cu grijă şi să mă prind bine de Se zărea binişor tarlaua de porumb a brigăzii, cind mă întrebă :
marginea corlatei :
— De ce, tovarăşe, mă rog frumos, toţi cîţi vin pe aici, ziarişti
— E cam prost drumul, tovarăşe. Şi să ne ierţi că n-avem scaun şi scriitori — şi zău au venit mulţi în âşti ani — scriu numai despre
cu arcuri, dar cârâm cucuruzul şi pentru el n-avem nevoie de le- tovarăşul Dobre şi despre tovarăşul preşedinte? Oare n-ar fi potrivit
gânăturâ. pentru condei şi alţi oameni din Lazu. de la colectiva noastră „O-
Invîrti biciuşca pe deasupra celor două iepe înhămate şi le în gorul Roşu" î
demnă cu vorba : „hai tu, Iuţi I Hai tu, Vilma !“... O clipă stătu pe ginduri, apoi zise :
Tovarăşul meu de drum să tot fi avut vreo 28 de ani. Mus — De ce nu scriu ziariştii, ia şi despre grâjdari ? Ştii dumneata
tăcioara tăiată scurt ii stătea bine sub nasu-i acvilin. Din cînd în ce sînt grâjdarii într-o qospodârie ? Ei sînt motorul, inima, tovarăşe.
cind trăgea de hăţuri, indemnind : „Haideţi, fetelor 1 Diii, Iuţi ! Hai Dacă minţesc, puşcă-mă ca pe tîlhari 1 Aproape nimic nu s-ar pu
tu, Vilma !"... La o cotitură, se răsti : „Jine dreapta tu. Iuţi 1 Nu mă tea face. fără noi, grâjdarii. Nu zic să scrieţi despre mine, doamne
necăji", apoi se întoarse către mine : fereşte. Poa'.e că nici nu meriţi Cu toate că abateri de la statut
— Sînteţi de la ziar, mă rog frumos ? Şi o să scrieţi despre to n-am, cu morala stau binişor, — am casa mea, nevastă, copii. Ei,
varăşul Dobre ? am şi eu un păcat, da-i micuţ, nu contează în autobiografie. Ştii
— Aş vrea... Ce fel de om e ? ce-i hiba ? Mai trag şi eu aşa, din cind în cind, cite un păhăruţ
— Bun om. Brigadier fain. E de cinci ani brigadierul nostru. De de vinişor, ori un „deţ* de râchie pe la cooperativă, dar înţolo,
la înfiinţarea gospodăriei, e tot fruntea. mi-s curat cum îi cristalul. Adică, aşa-i, ce să scrii dumiota despre o să-ţi spună cei de la conducere,
— Aşa îl... mine ? Preşedinte nu-s, brigadier nu-s, decorat nu-s şi nici măcar mine... Da'... iată c-am ajuns. Acela în
— Păi, da 1 Anul trecut, brigada noastră a dat 42.000 kilograme nu-s încă membru in partid, ci numai utemist. Spune şi dumiata, gadier Dobre.
sfeclă de zahăr la hectar. Anul ăsta am brodit-o şi la cartofi şi la ce fapte ar putea face un conducător de atelaj ca mine ? Diii, Iuţi, Pe seară, vorbeam la sediul gosp
cucuruz. Cucuruzul l-am pus după sfatul lui. Ca pe sfoară. Te uitai hai tu, Vilma I Nu ? Ştiu merge la gară, la cucuruz, la sfeclă şi pre altele, cu preşedintele, brigadier1,'
din dreapta, linie. Te uitai din stingă, la fel. cartofi, ori cu furaj la fermele de vaci. Ce, astea-s fapte pentru am adus vorba despre Puiu, numai ce
r- La muncă zici câ-i fruntea, dar altminteri ? condei îl... Dar, lasă, eu vorbesc şi dumiata toci, ca Rojica, mu- — Cine? Puiu? - a întrebat rizind
tanca satului nostru. Aşa-s conducătorii de atelaje şi şoferii : vor lui, Puiul nostru. Se ţine de drăcii. Ci
— Ca om ? Aşa şi aşa. Cînd iute, cind domol.
besc şi ce vrei şi ce nu vrei. De aceea, mă rog frumos, nu lua şi drum, cînd aţi mers la brigadă... Are
Am scos ţigările. dumiata în seamă tot ce spune o gură ca a lui Puiu. Vorbim şi turuit şi pe un tovarăş de la minister <
— Fumezi î noi să ne pară drumul mai scurt... „E dat dracului Puiu ăsta I" Aşa mai cu căruţa lui l-a plimbat pe la tc
