Page 3 - Albina_1959_11
P. 3

S^i  tw zită tiz
                                                                                            PRIETENI  DR4<pI



                                                                                             Mi-a  rămas   neştearsă   în   Cînd  m ani  întors  în  gospo­
                                                                                            miinte  vizita  în  colhozul  „Ki-   dăria  noastră  am  povestit  co­
                                                                                            rov“  din Viniţa,  după cum n-am   lectiviştilor  tot  ce  am  văzut
                                                                                            să  uit  niciodată   ceea  ce  am   în  U.R.S.S.  Am  povestit  şi  des­
                                                                                            văzut  la  Expoziţia  realizărilor   pre  colhozul  ,,Kirov"  şi  despre
                                                                                            economice  ale  U.R.S.S.  sau  în-   alte  colhozurti,   le-am  vorbit
                                                                                          i  tîlnirea  pe  care  am  avut-o- cu   despre  savantul  colhoznic  Mal­
                                                                                          :  savantul  colhoznic  Malţev  din   ţev,  de  la  care  am  aflat  cum
                                                                                          ■  Karaganda.  Peste  tot,  oamenii   oamenii  sovietici  au  transfor­
                                                                                          j  sovietici  ne-au  întîmpinat   cu   mat   îndepărtata   Karaganda,
                                                                                          !  căldură,  ca  pe  nişte  prieteni  a-   dintr-un  ţinut  sterp, într-o  gră­
                                                                                            devăraţi  cu  dorinţa  de  a  ne  a-   dină  înfloritoare,  în  care  culti­
                                                                                            răta  tot  ce-au  înfăptuit.  vă  grîu,  porumb,  pomi  fructi­
                                                                                             Am  avut multe  de  învăţat din   feri  şi  alte  nenumărate  plante.
                                                                                            vizita  la  colhozul  ,,Kirov“ .  Am   Le-am povestit despre  felul cum
                                                                                            văzut  acolo  culturile  cerealiere,   oamenii  sovietici   înfăptuiesc
                                                                                            fermele  de  animale.  Ne-am  in
                                                                                            teresat  de  felul  cum  feste  orga­  prin  munca  lor  înflăcărată  mi­
                                                                                            nizată munca.  Colhozul  ,,Kirov“   nunatul  vis  al  omenirii,  comu­
                                                                                            are  4.400  de  hectare  pe  care  le   nismul.  Şi  în  inima  fiecărui  co­
                                                                                            cultivă  în  cea  mai  mare  parte
                                                                                            cu  cereale.  Cu  toate  că  a  fost   lectivist  s-a  aprins  seîntoia  re­
         Angajamentul  brigăzii  a  IV-a  de  la  S M.T.  Radomire şti  suna  aşa :  „Vom  termina  arăturile  adinei  de  toam­  secetă  în  acest  an,  colhoznicii   cunoştinţei  faţă  de  marele  po­
                                                                                                                       por  sovietic  care,  în  urmă  cu
         nă  pe  tarlaua  de  164  hectare  a  colectivei,  pină  la  7  NoiembrieBrigada,  în frunte cu candidatul de  partid   au  obţinut  peste  2.600  kg.   de
                          llic  Rîmboaeă,  şi-a  îndeplinit  angajamentul  înainte  de  termen.  grîu  lă  hectar,  iar  în  anul  tre­  42  de  ani,  a  înfăptuit  pentru
                                                                                            cut,  recolta   medie  a  fost  de   prima  oară  în  lume  revoluţia
                                                                                            3.600  kg.  la  hectar.  Ca  să  ob­  socialistă.  Răstumînd   puterea
                                                                                            ţii  pe  mii  de  hectare  aseme­  capitaliştilor  şi  moşierilor,   «t
                                                                                            nea  recolte  nu-i.   lucru  uşor.   arătat  tuturor  popoarelor  sin­
                                                                                            Colhoznicii  au  lucrat  bine  pă-   gurul  drum  care  duce  la  o  via­
                                                                                            mîntul  cu  cele  mai  perfecţio­  ţă  liberă  şi  fericită.
                                                                                            nate  maşini,  au  folosit  numai   Tot  ce  am  văzut  în  U.R.S.S.
                                                                                            sămînţă  din  soiuri  productive   este  perspectiva  luminoasă   a
                                                                                            şi  mai  ales,  au  folosit  peste  tot   viitorului  nostru.  Folosind  ex­
                                                                                            îngrăşămintele  chimice  şi  na­  perienţa  colhozurilor  sovietice,
                                                                                            turale.  Unii  îşi  vor  pune  între­  putem  realiza  lucruri  minunate.
                                                                                           barea :  De  unde  atitea  îngră­  Gospodăria  noastră  are  pămînt
                                                                                           şăminte ?  Socotind  numai   20   bun  si  oameni  vrednici.  De  cu-
                                                                                           de  tone  gunoi  la  hectar,   a-   rînd  comuna  noastră  este  co­
                                                                                           ceasta  înseamnă  că  ai  folosesc   lectivizată  în  întregime.  Dacă
                                                                                            anual  zeci  de  mii  de  tone.  Răs­  toţi  vom  pune  umărul,  gospo­
                                                                                           punsul  la  această  întrebare,  pe   dăria  va  fi  puternică  şi  bogată,
                                                                                           care  ne-am  pus-o  şi  noi,  l-am   iar  noi  vom  trăi  mai  bine.  De
                                                                                            aflat  cînd  am  vizitat fermele  de   aceea,  pentru  anul  viitor  ne-am
                                                                                           animale.   Colhoznicii  dau   o   propus  să   obţinem  la  hectar
                                                                                           mare  atenţie  acestui  sector  de   recolte  de  2.600  kg.  de  grîu,
                                                                                           la  care  obţin  cele m-ai mari  ve­  3.000  kg.   porumb  boabe   şi
                                                                                           nituri  băneşti.  Iată,  de  pildă, de   25.000   kg.  sfeclă   de  zahăr.
                                                                                           la  cele  600  de  vaci  ei  obţinu-   Ne-am  propus,   de  asemenea,
                                                                                           seară   în  medie   la  fiecare   să  dezvoltăm  sectorul  zooteh­
         Cnlegînd  de  pe  fiecare  hectar  eu  o  tonă  de  porumb  mai  midt  decît  ţăranii  individuali,  colectiviştii  din
                     comuna  Călineşti,  raionul  Drăgăneşti-Olt,  au  înălţat  gorgane  de  ştiuleţi  atirii.  vacă,  pînă   în   august,  peste   nic,  să  organizăm  o  fermă  de
                                                                                           2.400   litri   de   lapte.  Stînd   200  vaci  de  lapte  şi  să  mărim
                                                                                            de   vorbă   cu   îngrijitoarele,   numărul  oilor  la  1.300.  Dacă  în
                                                                                            am  aflat  că  această  produc­  anul  acesta  obţinem  din  secto­
                                                                                           ţie  se  datoreşte  hrănirii  şi  bu­  rul  zootehnic  venituri  de  pes­
                                                                                           nei  îngrijiri  a  animalelor.  Col-’  te  300.000  lei,  iar  valoarea  zi-
                                                                                          I  hoznicii  dau  o   mare  atenţie   lei-muncă  ajunge  la  50  lei,  în
                                                                                           însilozării  nutreţurilor  şi   în   anul  viitor  vom  obţine  venituri
                                                                                           general  asigurării hranei  sucu­  şi  mai  mari.
                                                                                           lente  care  are  o  mare  influen­  Am  vrea  ca  toate  aceste  rea­
                                                                                           ţă  în   mărirea  producţiei   de   lizări  ale  noastre  să  fie  cunos­
                                                                                           lapte.                      cute  şi  de  tovarăşii  colhoznici
                                                                                             Prin  munca  lor   însufleţită,   la  care   am  petrecut  zile   de
                                                                                           colhoznicii  au  reuşit  să   dez­  neuitat  şi  de  la  care  am  avut
                                                                                           volte  gospodăria  colhozului  şi   atît  de  multe  de  învăţat.   O
                                                                                            pe  această  bază  să-şi  creeze   dată  cu   aceasta,  cu  prilejul
                                                                                           o  viaţă  îmbelşugată.  Aproape,   marii  sărbători  de 7  Noiembrie,
                                                                                            fiecare  familie  colhoznică  şi-a   transmitem  colhoznicilor   so­
                                                                                            construit  casă  nouă,  în  comună   vietici un  fierbinte şi  prietenesc
                                                                                            există  şcoală  de  10  ani,  colho­  salut,
                                                                                           zul  are  creşă,  maternitate,  club
                                                                                                                                ION  COMAN
                                                                                           cu  două  etaje,  maşini  de  tot
                                                                                                                            preşedintele   gospodăriei
                                                                                           felul.   Multe  din  familiile   ele   colective  „losif  Rangheţ”
                                                                                            colhoznici  au  maşină  mică  sau   din  comuna  Ciorăşti,
                                                                                           motocicletă                       raionul  Rîmnicu  Sărat
         In  cinstea  lui  7  Noiembrie,  la  Călineşti  a  fost  dat  în  folosinţă  noul
         cămin  cultural  cu  o  capacitate  de  400  locuri,  eu  sală  de  lectură  şl
             o  bibliotecă  înzestrată  pentru  început  eu  1500  volume.   Aceeaşi  cale                    In  casa  unui  ţăran

                                                                    Acelaşi  drum  ni  se  înhnde-n  faţă,            colectivist
                                                                    acelaşi  gînd  de  luptă  ne  aduna,
                                                                    şi  pe  pămînt  zidim  aceeaşi  viaţă     La  tine-n  casă  astăzi  m-a  pătruns
                                                                    la  greu  şi  la  uşor  tot  împreună.    Ceva  ce  nu  încape  în  cuvinte  ;
                                                                                                              Un  cîntec  cald  ce-ar  fi  zăcut  ascuns
                                                                    Aceeaşi  libertate  ne  uneşte            Rupînd  tăcerea-aducerii  aminte,
                                                                    în  viaţa  noastră  fără  de  sclavie,
                                                                    acelaşi  vis  din  zare  ne  priveşte     Ca  mîngîierea  mamei  cind  eşti  mic.
                                                                    vestind  victorii  noi  ce  vor  să  vie.  Ori  ca  iubita  care  iartă,  bună
                                                                                                              Miros de  pace-n  ramuri  de  finic
                                                                                                              Şi  lacuri  limpezi  pîlpîind  sub  lună.
                                                                    Muncim  cu-aceeaşi  rîvnă  înainte,
                                                                    căci  munca,  nouă  ne  sporeşte  lanul,   Poate  cînd  mina  strînsu-mi-ai  în  prag
                                                                    şi  sub  aceeaşi  stea  de  foc  fierbinte,   Cu  palma  ta  puternică,  crăpată,
                                                                    rodesc  şi  Bărăganul  şi  Cubanul.
                                                                                                              De  veacurile  scurse  altădată,
                                                                                                              Te-ai  încrustat  în  inima  mea,  drag.
                                                                    Acelaşi  steag  suit  pe  colectivă
                                                                    împurpurează  cerul  pîn’  departe,       La  focul  care  arunca  pe  grinzi
                                                                    căci  sîntem  fraţi  şi  prieteni  deopotrivă   Zvicniri  de  umbre,  am  simţit,  solemn,
                                                                    în  lupta  comunistă,  fără  moarte.      Câ-n  ospitalitatea  ta  cuprinzi
                                                                                                              Aceste  vremi  şi-al  lor  măreţ  îndemn.
                                                                    Aceeaşi  cale  Lemn  ne-o  arată,         Acum,  cînd  ai  ogor  din  zare-n  zare
                                                                    ou  mîna-ntinsă,  peste  vreme-n  zare,
                                                                                                              Căldura  ei  nespus  m-a  copleşit.
                                                                    şi  noi  păşim  pe  calea  luminată       Ţi-e  inima  ca  patria  de  mare
                                                                    de  marile  lumini,  nepieritoare.
                                                                                                              Scâldatâ-n  zări  de  soare  răsărit I
                                                                                      GH  D.  VASILE            FLORIN  MIHAI PETRESCU
                                                                    IHHIIIIIIIHMIIIIIH URM
   1   2   3   4   5   6   7   8