Page 30 - Albina_1959_11

Deasupra întregului continent african siumle, teroarea, supun populaţia la cele
răsună o singură şi puternică chemare: mai barbare torturi. Gloanţele, întemni­
„Africa trebuie să devină a africanilor!'1 ţarea, schingiuirile şi măsurile de exter­
Popoarele Africii, după secole de sclavie minare nu mai pot stăvili lu-ptele şi uria­
colonială s-au ridicat Ia luptă pentru li­ şele manifesţaţii anticoloniale din Africa.
bertate, pentru scuturarea definitivă a ju­ Din ce cauză se cramponează capita­
gului colonialist- Astăzi, poziţiile colonia­ lismul cu atita disperare de ultima sa
lismului din Africa sînt zguduite din te­ „speranţă": Africa? Acest lucru nu este
melii de uriaşul avînt al mişcării de eli­ greu de înţeles. Africa prezintă pentru
berare naţională. începutul sfîrşitului lumea occidentală o importanţă strate­
colonialismului a fost inaugurat de gică deosebită în aplicarea planurilor a-
Marea Revoluţie Socialistă din Octom­ gresive ale imperialiştilor. Totodată,
brie. Deschizînd calea desfiinţării orică­ uriaşele bogăţii ale continentului african
ror forme ale exploatării omului de către constituie pentru capitaliştii nesăţioşi
om, Marele Octombrie a inaugurat şi era imense surse de profituri fabuloase. Ca­
eliberării popoarelor ţărilor . asuprite, era pitalurile investite aduc monopolurilor
lichidării sîngerosului sistem colonial. profituri ce se ridică pînă la aproape 300
Sub influienţa Marelui Octombrie mişcarea la sută faţă de capitalul investit. Numai
de eliberare naţională a popoarelor asu­ prin exploatarea bogăţiilor naturale din 1. senegal ('•}
prite din colonii şi ţările dependente s-a Congo belgian, cele 366 societăţi care t.GAMBIA l u n i
transformat într-o mişcare uriaşă, atotcu­ deţin aceste bogăţii, au realizat în pri­
prinzătoare şi de neînvins a popoarelor. mele luni ale anului trecut un beneficiu
An de an, colonialismul a primit lovituri net de peste 11 miliarde franci belgieni. 4. b v iw l ă
după lovituri. După Asia, cătuşele robiei In timp ce colonialiştii jefuieşte bogă­ •y StERÂ LtOM f«n>
colonialiste sînt sfărîmate acum în Africa. ţiile Africii şi storc profituri care nu se 6 LIBERIA
Istoria ne arată că mişcarea pentru in­ pot calcula, popoarele africane, aflate sub I COASTA Of riLDlŞ
dependenţă a popoarelor africane a luat jugul asupririi şi robiei, trăiesc într-o 6 VOITA SUPIRI0AAÂ
o mare amploare, devenind o forţă pe teroare şi mizerie de nedescris- Africa 3. TOGO ('*)
arena internaţională. Africa din zilele este continentul care a suferit cel mai
noastre se deosebeşte mult de Africa mult de pe urma imperialismului. Aici 10.DAH0HCV (m
dinaintea războiului. Pe harta continen­ civilizaţiile şi comorile culturale ale II CAMERUN (Mir;
tului african au apărut după cel de-al doi­ populaţiei băştinaşe sînt călcate în pi­ V CAMERUN ( " )
lea război mondial noi state independente, cioare, desfiinţate în numele rasismului. 13 RI0 MUtli (tr.i
ca, de pildă, Maroc, Tunisia, Libia, Sudan, Experienţa ţărilor independente din Afri­ 14. BECIUANA LAtIO itvtj
Ghana, Togo britanic, Guineea, Egiptul a ca arată însă în mod limpede că nu există
scuturat lanţurile dependenţei semicolo­ popoare inferioare, ci numai popoare co­ 19. BASUJ01AHD (BSir.)
niale şi împreună cu Siria a format Re­ lonizate, ţinute în mizerie şi înapoiere de n s m i u n o ( " i u
TARILt A fR IC tl CARI AU OQSIHOlt
publica Arabă Unită. După cum a recu­ colonialişti. In goana după profituri cit 17 ROOtllA DE SUD f un.) t m m n o ttn A p o litic a'
noscut şi ziarul american „Time": „Afri­ mai fabuloase colonialiştii au pus pe în­
ca are nevoie în permanentă de noi hă.rţi tinderile Africii pecetea neagră a îna­ 19 ERITREIA TARIlt CHOIUAlt ifl CARI A LUAT UH MARt
geografice" şi pînă la urmă, pe harta poierii economice, a foametei cronice, a 19. UGANDA (un.) AVllfT mfCAAfA K W SIR AAf HA1I0HAIA’
lumii va apare harta Africii libere. Afri­ mizeriei, condamnînd popoarele acestui 20.SOMALIA (ut.) COI0AU În CARI S t OtSfÂSOAAÂ LUPTA
ca africanilor! Popoarele care se află continent ia condiţii de existenţă inumane. 21.SOMALIA (un./ □ PtHTRU mOtPttlOChTA
încă sub jugul colonialiştilor sînt pe ba­ La acest tablou jalnic se adaugă sălba­
ricade în lupta împotriva imperialismului. ticele măsuri poliţieneşti datorită cărora
In Algeria, Congo, Nyassaland, Rhode- sînt ucişi anual zeci de mii de africani.
zia,. Kenya, Camerun, Uganda, Tanganika Unirea maselor largi populare consti­ Datorită luptei tot mai intense de eliberare naţională dusă de oamenii muncii
etc. mişcarea de eliberare s-a intensificat, tuie o chezăşie sigură a victoriei depline şi de toate forţele progresiste interne, o serie de alte colonii din Africa, prin­
a căpătat un uriaş avînt. Chiar şi presa asupra regimului colonialist din Africa,
imperialistă este nevoită să recunoască înfăptuirea acestei uniri a fost demon­ tre care Nigeria, Camerun, Togo etc. i-au silit pe colonialişti să promită că
că „mişcarea de pe continentul african strată şi de conferinţa popoarelor din le nor acorda independenţa în cursul anului viitor.
este. 9 mişcare a milioanelor de oameni Africa, care a avut loc în decembrie 1958
care cer libertate". Nu de mult ziarul la Acera. Peste 200 de delegaţi, reprezen-
englez „Daily Mail" scria alarmat: „N i­ tînd 55 de organizaţii din 28 de ţări din
mic nu noate stăvili şi nu va stăvili a- Africa, au arătat că lupta împotriva co­
ceastă mişcare". lonialismului ia amploare şi că se creează
Colonialiştii încearcă, plini de ură să organizaţii populare care reunesc milioane
de africani.
înăbuşe în sînge mişcarea de eliberare
„Noi luptăm cu toate forţele pentru a
naţională a popoarelor din Africa. In dis­
cunoaşte gustul libertăţii — a spus un
perarea lor colonialiştii intensifică repre- reprezentant al populaţiei din Uganda (co­
lonie britanică). Lupta nu este uşoară. A-
ceastă luptă înseamnă sîngele, sudoarea,
lacrimile femeilor noastre, vărsate asupra In coloniile portugheze din continen­ celărită in ahip bestial. „S'mgele curge
mormintelor celor ucişi. Pînă la urmă tul african, ca şi în cele stăpînite şi şiroaie — scriau atunci Organizaţiei
sîntem siguri că ne vom cuceri liber­
jefuite de colonialiştii englezi, fran­ Naţiunilor Unite cei scăpaţi de urgie,
tatea". cezi, spanioli şi belgieni, se săvîrşesc închisorile gem pînă la refuz. Marea
Popoarele africane vor să fie libere şi zilnic crime odioase, mii- şi mii de
stăpîne în propriile lor ţări. Lupta lor este majoritate a funcţionarilor şi muncito­
vieţi sînt secerate de gloanţele regimu­ rilor negri sînt, fie asasinaţi, fie ares­
dreaptă şi de aceea este sprijinită de lui terorist al Iui Sala zar. taţi şj trimişi la brigăzile iui Ferano
toate forţele iubitoare de pace şi progres Triniteville este capitala insulei San Diaz (unu! d*n şefii jandarmilor), unde
■ 2 sînt legaţi cu lanţuri grele prinse de
S • In nodurile populaţiei băştinaşe : din lumea întreagă. Thome. 'Aioi întîineşti la tot pasul mi­
| din Congo belgian, în fiecare an, peste ; Ziua de 1 decembrie a fost declarată zerie, cerşetorie, oameni murind de gît, centură şi picioare. Apoi ei sînt
S 100.000 de locuitori mor de tubercu- : zi de luptă a popoarelor coloniale din foame, cartierul iepros de cocioabe, siliţi să încarce vase mari cu apă şi să
■ loză. friguri galbene şi lepră. ; magherniţe gata-gata să se năruie. In le poarte pe cap, pătrunzînd astfel în
Africa- In această zi popoarele Africii, acest oraş nu există canalizare, trotua­ mare şi stînd acolo in semn de pe­
; « I n Nigeria (Africa de vest) revine ; şi alături de ele toate popoarele lumii, îşi rele sînt nepavate. Oamenii mor cu deapsă, cu apa pînă la gît. Mulţi din­
! un singur medic la 133.000 de locuitori, ■ tre ei au fost supuşi la şocuri elec­
; iar în Transvaal (Africa de sud) un ; vor uni glasurile şi vor cere colonialişti­ zile, pentru că nici vorbă nu poate fi trice timp de 3 ore“ .
î medic la 150.000 de oameni. î lor să înceteze represiunile îndreptate îm­ de o asistenţă medicală. Zguduitoare sînt mărturiile ziaristu­
î • Potrivit datelor U.N.E.S.C.O., în ■ potriva populaţiei băştinaşe, să acorde Cu cîtăva vreme în urmă tn insula lui sudanez. Aii Samailke, care a vizi­
. Africa franceză, Tanganica, Nigeria, ; libertate şi independenţă ţărilor Africii San Thome a avut loc o insurecţie tat anul acesta Mozambicul. Printre
■ Kenya, 99 la sută dki totalul locuitori- ; care de atîtea secole gem sub asuprirea populară pe care colonialiştii portu­ altele el a descris samavolniciile
: lor sînt analfabeţi. ; aproape de necrezut săvîrşite de poliţia
colonialistă. Cauza celor peste 200 mi­ ghezi au înecat-o în sînge. Mii de per­
• • De la începutul luptelor din Alge- : colonialistă a lui Salazar intr-un lagăr
■ ria (noiembrie 1954), trupele colonialiş- ■ lioane de africani va triumfa fără îndo­ soane care-şi cereau dreptul la viaţă de concentrare de pe coasta Oceanu­
■ tilor francezi au ucis peste 600.000 I ială. Va fi un triumf al civilizaţiei asupra au fost ucise, numeroase sate au fost lui Indian. : „Am văzut acolo oameni
S de algerieni ; barbariei colonialiste şi „Africa, va deveni incendiate şi distruse în întregime.
care şi-au pierdut înfăţişarea de om.
j • In cursul unui an şcolar guvernul ■ a africanilor!" Populaţia din Triniteville a fost mă-
S Rhodeziei a cheltuit pentru ihvăţămînt ; Munca istovitoare, foamea, malaria
« cîte 21 lire sterline pentru fiecare şco- î disperarea — toate acestea au izbutit
• Iar alb şi numai cîte 11 şilingi, adică ; 9ă ucidă, numai in 1958, peste 10.000
■ de 40 ori mai puţin, pentru elevii afri- S de africani. Am văzut cum un sergent
: câni. S
portughez îi silea pe deţinuţi să se az-
; • in decurs de numai un an autori- i
• tăfile coloniale din Camerun au exe- ; vîrle în golful bântuit dş rechini. Ain
■ cutat peste 5.000 de participanţi la ! văzut cum soţiile deţinuţilor erau obli­
: mişcarea de eliberare naţională. In • gate să privească Ia uciderea şi schi­
; lagărele de concentrare din Camerun ■ lodirea bărbaţilor lor... Dar cîte orori
î se află peste 50.000 patrioţi. :
n-au văzut ochii mei in cele trei luni
■ • In Kenya veniturile anuale pe cap :
: de locuitor sînt de peste 30 de ori mai ; cit am străbătut Mozambicul 1“
■ scăzute decît în Marea Britanie. ; Cu cinismul ce caracterizează pe co­
; • In fiecare an 200.000 de negri din î lonialişti, delegatul portughez la
: colonia portugheză Mozambic sînt „în- ; O.N.U. a declarat în anul 1957 că lo­
; chiriaţi" societăţilor miniere din Africa ! calnicii „se bucură de toate drepturile
î de sud şi din Federaţia Rhodezia — •
şi privilegiile metropolei" Satrapii
; Nyassaland unde muncesc, despărţiţi ]
; de familii, timp de 2-3 ani pentru sa- ; colonialişti portughezi acordă băştina­
jj larii de mizerie. După expirarea con- * şilor sumedenie de „drepturi" şi anume
■ tractului de „închiriere" doar 5000- ■ dreptul de a fi schingiuiţi, exterminaţi,
■ 10.000 se mai întorc în patrie. Restul 5
j F’ier în gropile comune, ca în lagărele î supuşi la cele mai barbare torturi, de
: hitleriste ale morţii. ; a fi vînduţi după bunul plac al stăpî-
; • Pentru a-şi menţine autoritatea « nilor, dreptul la moarte. Iată adevăra­
| în Rhodezia de sud, colonialiştii au £ tul „rai" colonialist, adevărata faţă
• elaborat peste 60 de legi discrimina- ! hîdă, sîngeroasă a fiarei colonialiste.
■ torn. anti-africane ; tmpotrioa manifestaţiilor anticoloniale care au aout loc de curind in Congo
belgian, autorităţile coloniale au folosit tancurile, fn clişeu : ta Mangobo
(Slanleyoille) tancurile sînt puse in stare de alarmă.