Page 31 - Albina_1959_11
P. 31
jffnrtta să/’băfi'U/'e
?6r n PWORUlIlIfMU IMUNII
La 29 noiembrie se împli terizează printr-un ritm acce tic unic din care fac parte hi
nesc 15 ani de la eliberarea lerat de creştere a producţiei. drocentrala ,,V. I. Lenin" de
Albaniei de sub jugul cotropi In anul 1959, producţia globală lingă Tirana şi termocentralele
torilor fascişti. In aceşti ani de a industriei petrolifere şi in din oraşele Cerrik, Stalin, Vite
putere populară, poporul mun dustriei miniere, luate împreu ra şi altele. In prezent Albania
citor din R.P. Albania, sub con nă, va fi de 17,6 orj mai mare produce de 16 ori mai multă
ducerea Partidului Muncii a decît în anul 1938 şi de 4,3 ori energie electrică decît înainte
înlăturat înapoierea seculară în mai mare decît în 1950. de eliberare.
care a fost ţinută Albania de După eliberarea ţării, pro Profunde transformări socia
regimurile capitaliste, dobîn- blema electrificării a constituit le au avut loc şi în viaţa satu-s
dind însemnate succese în toa sarcina cea mai importantă lui albanez, agricultura cunos-
te domeniile de activitate. In pentru construirea bazei socia cînd o vertiginoasă dezvoltare,
R. P. Albania s-au pus bazele lismului în R. P. Albania. Pe înainte de eliberare -ţăranii al
unei industrii şi agriculturi în rioada 1944— 1950 a reprezen banezi lucrau pămîntul cu mij
plină dezvoltare, se construieş tat o fază de pregătire pentru loace primitive. Din totalul su
te cu succes socialismul. construirea unor obiective in prafeţei de pămînt arabil 40 la
In prezent, industria petroli dustriale, reconstruirea şi ame sută se afla în miinile marilor
feră şi industria minieră con najarea centrelor energetice proprietari funciari, în timp ce
stituie două dintre ramurile existente. In anii următori s-au 78 ia sută din totalul populaţiei
cele mai importante ale econo construit termocentrale şi hi satelor nu deţinea decît 34 la
miei naţionale a Albaniei. Este drocentrale care au asigurat sută din această suprafaţă.
O MANEVRA PROVOCATOARE ştiut că R. P. Albania a moş sporirea considerabilă a pro gricole de producţie a schim
înfiinţarea cooperativelor a-
ducţiei de energie electrică. De
tenit doar cîteva sonde petro
acestea distruse în
exemplu, la
începutul anului
lifere, şi
timpul războiului, şi cîteva mine 1958, pe cursul fluviului Maţi bat în mod radical înfăţişarea
satelor şi a asigurat condiţiile
IN SPIRITUL „RĂZBOIULUI RECE" mici, primitive. In cursul celor a intrat în funcţiune hidrocen materiale pentru dezvoltarea
trala
„Karl Marx", cea
15 ani, oamenii
mai
muncii alba
necontenită a agriculturii. As
nezi, au răuşit să creeze o in mare din Albania. Această hi tăzi, după 15 ani de la instau
dustrie petroliferă şi minieră drocentrală a devenit . nodul rarea regimului de democraţie
Au trecut mai bine de două iuni de zile de cînd au început nouă, modernă, care se carac central al unui sistem energe- populară, cooperativele agricole
lucrările celei de-a 14-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. cultivă peste 81,5 la sută din
si problemele arzătoare care au fost înscrise pe ordinea de zi suprafaţa totală ie :>ămînt
simt încă departe de a fi dezbătute în întregime şi soluţionate rabil a întregii ţări. In perioa
da 1944— 1958, valoarea pro-
în interesul cauzei păcii şi destinderii încordării internaţionale.
ducţiei globale a agriculturii
Actuala Adunare Generală a O-N.U. şi-a început dezbaterile albaneze a crescut cu aproxi
în condiţii internaţionale noi, create de istorica vizită a tova mativ 62 la sută.
răşului N.S. Hruşciov în Statele Unite ale Americii, vizită care Republica Populară Aloania
a deschis calea tratativelor. înţelegerii şi colaborării paşnice face parte din invincibilul la
între state, soluţionării constructive, în interesul tuturor popoa găr al socialismului, în frunte
relor. a actualelor probleme ce frămîntă întreaga lume. j cu Uniunea Sovietică. Ajuto
rul pe care l-a primit Albania
Aprobarea unanimă a rezoluţiei în problema dezarmării ge
din partea ţărilor socialiste a
nerale Si totale a însemnat, de fapt, un angajament al tuturor
dat posibilitatea sâ-şi dezvolte în
delegaţiilor die a căuta toate mijloacele şi căile de realizare a mod vertiginos economia sa na
scopurilor şi prevederilor consemnate în această rezoluţie. Dar ţională, construind cu succes so
desfăşurarea ulterioară a discuţiilor asupra experienţelor nu cialismul. Marile transformări
cleare proiectate de Franţa în Sahara, examinarea proiectului înfăptuite în R.P. Albania sînl
de rezoluţie irlandez în legătură cu împiedicarea răspîndirii expresia vie a relaţiilor frăţeşti
care s-au statornicit între ţările
armelor nucleare, ca şi dezbaterile asupra interzicerii expe
lagărului socialist, luptător con
rienţelor nucleare, au scos din nou la iveală contradicţia secvent pentru pace şi progres
dintre vorbele şi faptele reprezentanţilor puterilor occidentale-
Fahrica de ciment „V. /. Lenin" din R. P. Albania. în întreaga lume.
Astfel, delegaţii occidentali au încercat să lase Franţei mînă li
beră în organizarea experienţelor nucleare din Sahara, dar a-
ceste încercări au eşuat.
Zilele acestea delegaţia S-U.A. a recurs la o nouă manevră
provocatoare specifică spiritului „războiului rece“. Folosindu-se
de serviciile unei marionete pe nume Munro care se autointi n n itfgA iRigzâkm w?
tulează „reprezentant special al O.N.U. tn problema Ungariei",
delegaţia S.U.A. a urzit din umbră aducerea în discuţie a aşa- ■*•■* i T i v i i
numitei probleme ungare- Pînă în cele din urmă, delegaţia Sta
telor Unite a părăsit culisele şi a intrat pe scenă cerind ea
însăşi înscrierea pe ordinea de zi a „problemei ungare". LA G O S P >D A R I A DE L A TU V Ş R U U L E H
Aşa cum a arătat V.V. Kuzneţov, şeful delegaţiei sovietice, , Am fost prevenit de către lapte pe an. Pentru vaca de mult... Numai o minte chib
orice discuţie în legătură cu aşa-numita „problemă ungară", tovarăşul Ţedendamba, direc rasă Sicev, pe care sîntem pe zuită şi organizată, deprinsă
care este născocită şi provocatoare, serveşte intereselor duşma torul gospodăriei agrozoo punctul de a o împămînteni să judece adine şi sâ privea
nilor păcii, scopurilor adepţilor continuării „războiului rece"- tehnice de stat din Tuvşruu- aici, media anuală este de scă departe putea sâ dezleg*
In urmă cu trei ani, puterile oocidentale au depus aceleaşi leh, că unitatea pe care o 3000 litri... cu atîta pricepere problemei*
eforturi şi au desfăşurat o campanie de propagandă tendenţioasă conduce face parte din gos O „Warszawă* nou nouţă, mari şi spinoase pe care 1*
podăriile mijlocii. Fără îndo ne-a purtat cale de treizeci ridică munca de fiecare zi in
încercînd încă de pe atunci să aducă în discuţie aşa-numita
ială că aiirmatia directorului de kilometri peste tinetele tr-o asemenea qospodârie.
„problemă ungară" Astăzi — a subliniat Silviu Brucan, repre corespundea unei stări de proaspăt cosite, urcînd coline Dar Ţedendamba nu se mul.
zentantul R.P. Romîne — aceeaşi încercare apare despuiată de iapt, deşi sînt convins că orice şi coborând văi priporoase, ţumea numai sâ gîndeascâ. El
toate măştile, ca o dăversiune grosolană. urmărind abaterea vizitator va pleca de acolo cu pină la brigăzile de creştere şi tovarăşii lut din gospodă
O-N.U. de la problemele sale fundamentale. impresi-a că această gospodă a viţeilor de rasă Sicev. Pe rie şi de pe tot cuprinsul tării
Opinia publică mondială protestează cu vehemenţă împotriva rie este un mare combinat ali podişurile înalte ale Mongo s-au obişnuit sâ treacă în
acestei acţiuni provocatoare a delegaţiei S.U.A- şi cere O-N.U. mentar. Oaspetele rămîne co liei, acoperite de pajişti bo- faptă, zi de zi, gîndurile cele
pleşit de cîte află şi vede, de
să discute şi să adopte hotărîrile corespunzătoare în problemele proporţiile grandioase în oare (fllllllllllillllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllllllllllltllillii mai cutezătoare.
Realităţile vremurilor noas
internaţionale menite să asigure o pace trainică în lumea în se desfăşoară munca oame tre au- spulberat definitiv con
treagă. excluderea pentru totdeauna a războiului din viata so nilor de aici, dar, îndeosebi, f t e i c d e J r u m cepţiile reacţionare ale colo
cietăţii. de modestia lor, de siguranţa nialiştilor care puneau p*
cu care-ti vorbesc de faptul '•ll!llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllilllllllllllllllllllllllllllllll'r seama popoarelor ţinute de ei
că angajamentele luate vor fi sub jugul celei mai crîncen*
realizate, de simplitatea cu gate, vacile de rasă Sicev, asupriri, lipsa de acţiune, in
1 Zece întrebări dificile j care caută să-ţi iacă cunos găsesc condiţii tot atât de pri capacitatea de a se conduc*
ţinuturile
elnice
cute izbînzile lor, ajutîndu-se
ca în
de
singuri. In Mongolia nouă,
\\ NEW YORK 24 (Ager- sint în străinătate îşi irosesc 1 pentru aceasta de nişte cifre baştină din împrejurimile lăuzită de învăţătura partidu
[
gîndirea nouă, luminată şi că
pe care, uneori, ţi se pare că
Smolenskului.
I preş). TASS : Revista „Pa- timpul umblînd prin maga- nu le-ai auzit bine şi rogi sâ-ţi Mongolii sînt oameni puţin lui se îmbină cu setea nestă
| rade" a publicat un articol zine în loc să studieze cul- fie repetate... vorbăreţi. .Mai bine să vor vilită de muncă, a poporului,
l semnat de Chr- Herter, se- tuna ţării în care se află ? — Specificul gospodăriei beşti puţin şi să gîndeşti cu dorinţa lui arzătoare de a
| cretar de stat al S.U.A., Presa americană nu este noastre este creşterea vacilor mult" spune un vechi proverb schimba necontenit faţa ţării,
: sub titlul „CELE ZECE oare prizoniera marelui ca- — mă informează Ţedendam din partea locului. Tovarăşul cu avîntul construcţiei.
! ÎNTREBĂRI DIFICILE PE pital ba. — Dar în afara celor meu de drum era unul din
CARE NI LE PUNE LU- „Dacă Statele Unite pro- 2.500 de vaci mai avem şi acei oameni care gîndesc BORIS BUZILA
j MEA". duc într-adevăr mărfuri ex- 13.000 de oi şi 1.100 de cai.
1
In cursul acestui an furnizăm
celente atunci cum explicaţi
Herter enumeră întrebările
1 pe care le pun americanilor marea cerere pentru automo- statului 400.000 litri lapte de
S străinii atît în S.U.A. cît şi b,le europene? De ce sin- vacă... In primăvara ce vine P E S C IU «I! T
: dincolo de frontierele lor împotriva admiterii^ in vom livra de asemenea 100
şi la care, după cum arată O.N.U. a Chinei comuniste^ tone de carne. • La 23 noiembrie, A. I. suushicţie această invitaţie şi el
el, americanii nu sînt în sta- este e®1"6 adevarat ca Nu-mi pot reţine uimirea. Mikoian, prim-vicepreşedinte al va sosi la Moscova la 8 ianuarie
t re să răspundă . prosperitatea americană se — Sînt nişte cifre impresio Consiliului de Miniştri al 1960 şi va vizita Uniunea So
bazează pe o uriaşă maşina
r»
__
i i •*
o » . * . , ,
nante. Şi mai spuneţi că gos U.R.S.S., care vizitează în pre vietică timp de o săptămînă.
zent Mexicul, p plecat într-0 că
podăria dumneavoastră nu se • In ziua de 24 noiembrie,
! r - are numără printre unităţile mari... lătorie prin ţară. In orăşelul preşedintele Eisenhower l-a pri
Monclova, A. I. Mikoian a vizi
" uc e a X * J- nU «ceasta ? De ce Statele Uni- — Producţia noastră este tat combinatul metalurgic „Altos mit pe profesorul V. S. Emelia-
j Sr^tLf ^ lor Pe măsură ce locul vitelor Ornos". In aceeaşi zi oaspetele tru folosirea energiei atomice de
nivelul posibilităţi
nov. şeful Direcţiei generale pen
încă sub
| L a i c ! . 'ZSfftSZrZ Herter recunoaşte că înşişi de rasă locală va fi luat de sovietic şi persoanele care-1 în pe lîngă Consiliul de Miniştri al
soţesc au plecat, pe calea aeru
baze militare ? reprezentanţu oficiali « gu- animale mari productive, pro lui, spre oraşul Monterrey. U.R.S.S. Mc. Cone care a parti
vernului S-U.A. nu pot da ces ce se află acum în plină cipat la convorbirea ce a avut
I .i,n? J?u . * v°rbl de un răspuns clar la asemenea desfăşurare, vom ii Sn putere • Prezidiul Sovietului Suprem Ioc, a declarat că vor fi exami
peritate" and aveţi milioa- tntrebări care frămîntă pe să facem să izvorască de aici al. U.R.S.S. l-a invitai pe preşe nate prevederile protocolului cu
ne de $©men ? oamenii din toate târile un adevărat fluviu de lapte, dintele Republicii italia. Gio- privire Ia cOtaborarea soviefo-a-
De ce americanii. etnd înmii. glumeşte Ţedendamba... Gîn- varuii Gronţhi. să iacă o. vizită
deşte-fe, vacile de rasă loca oficială in Uniunea Sovietică. mericană tn domeniul folosirii
lă dau în medie 600 litri de Preşedintele italiei a primit cu paşnice a energiei atomice.
