Page 5 - Albina_1959_11
P. 5
ri să ne ex-
că acest de-
ne primit d®
ui a pus re.
rntineau toa-
:ătre depula
ctat în mau-
ongresul So-
In 1909 am fost încorporat în armata austro- s-au angajat în lupte. Astfel noi ani reuşit să in
decretului a-
să i se dea ungară, la artilerie. Am fost un soldat „bun“, din trăm acolo înaintea unităţilor Armatei Roşii.
După cîteva zile, comandantul mă cheamă la dîii-
lui. S-a luat cei cinci ani de militărie, aproape un an am stat sul şi-mi dă un „pricaz“ (ordin). Acolo scria că
nediat dacti- Ia carceră. trebuie să mă prezint la Omsk, mi s-a trasat sar
In 1914, cînd a izbucnit războiul, am fost trimis
pentru ca a
pe front. cina ca, împreună cu tov. Kudreaţov, să ne ducem
în presă. O într.p localitate pentru a întări organizarea secu
lim ir Ilici ii Am căzut prizonier la Przemylsl, în 1915, şi am rităţii- Dispoziţia am executat-o întocmai. Cine a
fost dus într-un lagăr de prizonieri în Siberia, de
icitătii şi un unde, în 1916, am fost trimis la muncă, în serviciul activat în astfel de organizaţii ştie foarte bine că
bligativitatea era vorba de menţinerea ordinei etc.
‘ poştei, în calitate de căruţaş.
e, a tuturor Cu aceeaşi sarcină am fost trimis şi prin alte
In noiembrie 1917, aflînd despre Marea Revoluţie
guvern, a proletariatului rus, am părăsit lagărul în care localităţi din Siberia.
In ianuarie 1920 a fost o conferinţă la Tomsk şi
ea ca decre- fusesem tinut pină atunci şi am pornit spre Omsk. noi, ca membri de partid, trebuia să fim acolo- l-a
i fie imediat Deşi guvernul sovietic nu ne mai considera pri această conferinţă, împreună cu alt tovarăş, am
>arată, cu un zonieri, totuşi majoritatea dintre noi continua să fost ales şi eu delegat la conferinţa de partid a gu-
)0 de exem- locuiască în lagăr pină la rezolvarea definitivă a
it în primul situaţiei fiecăruia. De aceea, cînd ani ajuns în f
îtorc în sate, Omsk rn-am dus în lagăr, la baraca rtr. 3. Aceasta
era baraca maiştrilor. Cînd am intrat colo, sus, pe r Fragment din volumul
mge cel mai
un fel de paturi, erau cococaţi patru oameni care
nai largi. A- discutau aprins. Intre ei am recunoscut pe un to [ „Amintiri
t aplicată în varăş pe care îl cunoşteam dinainte de război. A\-a
e următoare, recunoscut şi el imediat şi mi-a povestit despre el j despre Marele Octombrie'
i pornit spre şi tovarăşii lui ; mi-au spus că vor să se înroleze
iar apoi cu în Garda Roşie.
ci radia de M-am hoyărît să mă alătur lor... herniei. Acolo am fost ales delegat la al IX-lea
a exemplară Intr-o zi am primit dispoziţie de la centrală de Congres al partidului, care s-a tinut la Moscova-
2u multă ne- a lupta cu arma în mînă împotriva contrarevoluţiei. împreună cu mine mai erau acolo şapte delegaţi, ELEONORA MAN1ZER Pacea
înainte de a pleca la Moscova mi s-a spus să
i vină seara, Şase tovarăşi arii fost trimişi la grupul de partizani luăm cu noi sare, salam, peşte afumat, unt, într-un (Macheta sculpturii prezentată la Pavilionul Sovietic
es qeneral a de la Sedelnikovo... cuvînt să luăm cit putem mai multe alimente pen de la Bruxelles)
păcii, el a Ţăranii urau regimul lui Kolceak şi ne dădeau cu tru că la Moscova era foamete.
creţul asupra plăcere alimente ori de cîte ori ceream. Aveam o La Tomsk se mai găsea ce să cumperi. Am luai
loptat cu eli mică desagă, şi acolo băgăm arme, muniţii şi ceva şi eu ce am putut şi le-am pus Ia vagon.
na, în unani- alimente, atîi ca să nu fie prea greu de dus. Sosind Ia Moscova, am fost cazaţi într-un hotel. de haine elegante. Alimente aveam destule şi în
de către In toamna anului 1919 — nu-mi reamintesc data De-abia ne-am odihnit puţin, că vine lîh tovarăş timpurile acelea grele haine bune puteai priinj nu
e«. — cînd am aflat că se apropie Armata Roşie, am şi ne întreabă dacă noi sîntem delegaţia din Tomsk. mai pe alimente.
Ziua următoare ne-am dus Ia Kremlin. Ni s-a dat
ată ce de- trecut Irtîşul cu bacul- Tovarăşul ne-a întrebat dacă ne am spălat, dacă drumul. Tovarăşului Lenin i s-a comunicat că-î
a fost adop- Albii, orezînd că a sosit Armata Roşie, nu prea ne-am odihnit, deoarece ne invită tovarăşul Leni/i caută delegaţia de partid din Siberia.
n-am grăbit la o convorbire. Am intrat la tovarăşul Lenin şi i-am spus că
transmit la -j Cum am auzit aceasta, bineînţeles, voiam să noi, delegaţii din Siberia, îi facem cadou jrn costum
facţiile mergem imediat să-l vedem pe Lenin, să vorbim elegant negru.
etro. ud prin cu el. Lenin s-a uitat la costum şi a remarcat:
celelalte oraşe Ulterior de-abia am aflat că tovarăşul Lenin a — „Frumos şi bun !“ După aceea ne-a explicat
Ziarele noa- discutat cu toţi delegaţii înaintea deschiderii lu
mp, astfel că crărilor congresului. că în Rusia Sovietică sînt foarte mulţi muncitori
i citit sute de Pe drum cînd ne duceam la tovarăşul Lenin dis care n-au nici măcar un costum aşa de bun cum
e acela pe care-1 poartă el.
ni; el a fost cutam şi ne întrebam cum o fi arătînd, ce o să ne
de întreaga întrebe. Pe urmă a zîmbit şi a spus :
urghezia tur- Cînd am intrat la tovarăşul Lenin, a venit spre — Va să zică este vorba de un dar ce mi-1 faceţi?
iarele ei. Dar noi un om scund, cam de statura mea. •— Da — am răspuns noi.
— Atunci — zice Lenin — dati-mi voie ca eu
eo atenţie ? Ne-a strîns mîinile. S-a prezentat:
— Lenin. să remit acest dar aceluia care intr-adevăr are ne
voie de el.
ngur fapt — Convorbirea noastră cu tovarăşul Lenin a decurs Şi, deschizînd geamul, cheamă pe cineva. S-a
rme in istoria foarte simplu. Tovarăşul Lenin ne-a întrebat despre urcat un tovarăş, un rus care într-adevăr avea
alungaţi, situaţia din gubernia Tomsk. A cerut să i se infă- nişte haine foarte proaste. Lenin i-a spus :
ctivităţi crea- tişeze mai amănunţit situaţia în domeniul trans — Uite, tovarăşii din Siberia ti-au adus hainele
îpuse cu mult portului feroviar, atitudinea ţărănimii faţă de re acestea ca să ai şi tu îmbrăcăminte cumsecade.
s-a interesat voluţie, poziţia intelectualilor faţă de puterea so Aşa era Lenin.
eea de numă- vietică şi multe altele. Aşa a fost tovarăşul Lemn... Se gîndea mai întii
■cretul asupra Noi ne străduiam să răspundem cit mai concret la toată lumea şi numai după aceea Ia el însuşi.
o cîte au fost la întrebările puse, să-l informăm cît mei exact Aşa ne învăţa şi pe noi să fim.
ldaţilor şi ţă asupra problemelor care-1 interesau- Ziua următoare congresul şi-a început lucrările.
re. Acest de- Tovarăşul Lenin a ascultat pe fiecare liniştit, S-au discutat probleme în legătură cu cooperaţia,
ri reeditat în calm. După aceasta ne-a mulţumit pentru ajutor şi cu transporturile, despre conducerea întreprinderilor
ratuit într-un ne-a comunicat data cînd o să-şi înceapă congresul etc.
are nu numai lucrările. In a treia zi a lucrărilor, la masa d rezidi ului
ubernie şi de Convorbirea noastră cu tovarăşul Lenin a avut congresului, tovarăşului Lenin i s-a adus o scri
ilăr Rusiei, loc cu două zile înaintea începerii lucrărilor con soare. Lenin a citit-o, du.pă aceea a cerut cuvînlul.
îtuk.. a deve- gresului. Iiitîliiirea cu tovarăşul Lenin a constituit — Tovarăşi — a spus Lenin — sîntem anunţaţi
t tuturor şi un mare eveniment în viaţa noastră. că Ia gară an sosit pairii garnituri cu grîu şi nu sînt
lege nu s-a După ce am ieşit de la tovarăşul Lenin. ne-am destui muncitori care să-l descarce. Pronun să ne
e atit de Iar- uitat unul la celălalt şi probabil ne-am gîndit la întreruperii temporar lucrările Si să mergem să a-
ipra pămîntu- acelaşi lucru, deoarece aproape in acelaşi timp am jută-m le descărcat.
fundamentale spus cu totii :
— Va să zică aşa e Lenin, om simplu şi popular In unanimitate a fost aprobată propunerea to
ţii, ale legis-
Vladimir Ilici care după o simplă corvorbire îţi devine şi mai varăşului Lenin.
ţe şi atîta e- ! drag. In frunte era un singur steag roşu. După ei,
> însemnătate I Am mai constatat că era îmbrăcat curat şi îngri- conducătorii, Lenin, toti delegaţii congresului. Eram
i jit, dar nicidecum într-un costum elegant. Ba, din vreo 600— 700 de oameni... Dat pină ce am aiuns
| contră, destul de purtat. la gară. numărul nostru creştea în continuu.
RUEVICI ZOE BĂICOIANU 1917 (sculptură) Şi atunci ne-am hotărît să-i cumpărăm un rînd Primul sac l-a descărcat Lenin. AAai mulţi cred
că nu i-au mai revenit, deoarece si mie mi-a revenit
numai unui I
Ere un entuziasm de nedeseris. Entuziasm re;
volu(ionar.
După congres ne-am întors fiecare la locurile
noastre. Eu în Siberia. în gubernia Tomsk. Am ra
PTATOR crările congresului pe baza notiţelor ce le-am luat.
portat organizaţiei de partid din Tomsk despre ]p;
In vara anului 1921 am
primit din nou prin
partid o hîrtie în care mi s-a comunicat că trebuie
S-a pus problema întoarcerii mele in tară.
printre şcolari, de LEV OZEROV Trecînd prin glod şi prin nămeţi să mă prezint la Moscova.
>as uşor, Călca cu pas de fier. La Moscova rn-am prezentat la Comitetul Cen
r cu ochii mari trai al partidului bolşevic. Acolo am avut din nou
ător. II vezi privind semeţ spre zări, Simţi că trecutu-ntreg acu-i lericirea să-l văd pe Yiadimir Pici Lenin : m-a re
înalt şi ne-nfricat, Aici, privind la el, cunoscut, a dat mina cu mine Şt a că mă reîntorc
i-a stat în rînd Cu arma-n mîini urcînd pe scări, Vin pionieri în faţa lui în tată. Mi-a spus că imperiul Austro Ungar s-a
pe şleau, Ca viforu-n Palat ! Cu tobă şi drapel. destrămat si că eu mă reîntorc in Romînin
-nîini a mers cintînd Mi-a atras atenţia că o să-mi (ie greu. deoarece
mijeau. Şi parcă-l vezi cum a rămas Răsună toba... Ca-n asalt puterea e deţinută de burghezie şi nu există liher-
O clipă-n ioc, şi-apoi In onii-ndepărtaţi, iate pentru clasa muncitoare.
Strigă cu vocea lui de bas : Se-ndreaptă el, voinic şi-nalt
privind tăcut Cu ochii-nlăcrămaţi.. Tovarăşul Lenin a băgat mîna în buzunar şi a
ns in drum, „Izbînda e cu noi!" scos un ceas :
dă din trecut Şi-un pionier din sot de-aici, — la-l, ţi-l fac cadou. Cînd te ui(i la el să-ti
m ! Era-n Octombrie... Ardea aduci aminte de cei care li l-a (acut cadou
Un rug aprins în drum, Cu cbipu-mbujorat,
Din jarul său ţişni o stea Venind spre el cu paşii mici Ceasul ii păstrez şi astăzi II păstrez cît voi trăi
a trăit Ce arde şi acum ! Cravata-n dar i-a dat. Cînd am plecat, am primit de la Comitetul Cen
în sat,
tral un pachet pe care l-am depus în Germania.
stîncă de granit, Şi rugu-şi prelingea arzind l-a prins-o-ncet de gît, iar ea, De acolo am primit cileva cărt; revoluţionare in
gintat. Lumina pe Palat... Aprinsă arde-acum limba romînă şi maghiară. Le-am predat organiza
Un luptător stă azi în rînd întocmai cum de mult ardea 1 iei de partid din Satu Mare a dou<i zi după ce
i, îl vezi ca.n vis, Aici cu noi în sat. Un rug aprins in drum ! am ajuns, incadrîndu-mă in mişcarea ilegală. £
de-un val, ,
a" şi-a trimis El pentru noi luptind semeţ . In romîneşte FRANCISC NENN1CH
nai ! Aprins-a zori pe cer, de M. DJENTEMIROV
Timişoara
